1,273 matches
-
tarsul tr alveola (sub-Rm 5 proprie) (Rm) bulb genital în care (Rm) organ copulator (care) b) Asimilarea nu este aici de tip metaforic sau comparativ, ci exclusiv reformulativ: sau prozom, sau opistizom, sau picior-mandibulă. Înlănțuirea tematică se face fie prin reformulare (prozomul...), fie prin termenul inițial (abdomenul...). c) Alegerea lexicală este evident tehnică și specializată conform obiectivelor didactice ale textului. Textul B: "Am constat deci că Clarimonde ocupă cu adevărat tot etajul. Ea are trei ferestre, dar întotdeauna stă doar la
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în linie oblică sau indirect prin intermediul asimilărilor metaforice deschise către cunoștințe comune legate de proprietățile animalului (mică cît un pumn) sau părților componente (îmbrăcată în piele impermeabilă; fibra musculară... de o eleganță nici de om, nici de pește) sau cu ajutorul reformulărilor prin asimilare (amfibie pitică; stîngace Ofelie) cu referință la un intertext cultural (poveste, piesă de teatru). Construiți o descriere, utilizînd aceleași procedee precum cele întîlnite într-un text ghicitoare ( Cine sînt eu?), cititorul fiind pus în situația de a găsi
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
171, 173-175, 186, 220, 222 productivă (descriere) 14, 71, 80, 222, 223 proprietate (PROPR.) 18, 113-115, 135, 136, 138, 139, 141, 143-147, 149, 150, 152, 154, 159, 162, 163, 169, 185, 218, 225, 232, 233, 235 prozopografie 18, 87-90 R reformulare 41, 108, 142, 147, 149, 150, 155, 158, 165, 193, 208 relație (punere în) 121, 122, 127, 147, 158, 202 remă 95, 98, 134, 143, 156, 159, 208 reprezentativă (descriere) 14, 33, 79, 212, 222, 223 S schematizare 17, 125-127
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
satisfăcute prin proiect (activități în care sunt implicați cât mai mulți beneficiari direcți/membri ai comunității), (re)evaluarea și (re)confirmarea parteneriatelor, respectiv detalierea, clarificarea, reconfigurarea parametrilor acestora, în termeni de responsabilități (activitate în care sunt implicați reprezentanții tuturor partenerilor), reformularea proiectului, în urma analizei și reconfigurării parametrilor tehnico-financiari ai acestuia, prin negocierea între evaluator și managementul proiectului etc. Cele câteva exemple prezentate în caseta de mai jos sunt revelatoare în acest sens. Cum sunt implicați stakeholder-ii în procesul de evaluare a
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
inclusiv a membrilor comunității, pierderea încrederii acestora în promotorii respectivului demers etc.). Revelatoare în acest sens sunt mărturiile unora dintre actorii locali implicați în proiecte FRDS (vezi caseta de mai jos). Consecințele prelungirii perioadei de analiză pot merge până la necesitatea reformulării propunerii de proiect, respectiv, reevaluării oportunității, relevanței și fezabilității sale. Implicațiile prelungirii perioadei de evaluare. Mărturiile unor beneficiari FRDS „Bineînțeles că oamenii au fost foarte curioși și prima dată ei nu au avut încredere că se va și realiza. Eu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
avut succes În realizarea studiului). Cum ați fi justificat În fața unui coleg importanța descoperirilor? Ați fi propus vreo teorie semnificativă? Ați fi descoperit un lucru neobișnuit? (Dacă nu sunteți satisfăcuți de răspunsuri, poate că ar trebui să luați În considerare reformularea Întrebărilor majore ale cazului.) 3. Identificarea Întrebărilor „semnificative” pentru alte strategii de cercetare. Găsiți un studiu de cercetare bazat exclusiv pe sondaje, experimente sau metode istorice (dar nu pe studii de caz). Descrieți În ce fel sunt importante descoperirile făcute
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
proppiană considerată eterogenă (funcția "plecarea eroului" corespunde unei acțiuni, în timp ce funcția "lipsă, prejudiciu" reprezintă o situație, o stare), Greimas rescrie forma canonică a povestirii atît ca relație între personaje modelul actanțial -, cît și ca succesiune de acțiuni schema narativă. Ultima reformulare îi permite o nouă secvențializare în termeni de proiecție paradigmatică sau cuplare la distanță a funcțiilor polare: • plecare/vs/întoarcere; • formularea interdicției/vs/transgresarea interdicției. "În interiorul schemei sintagmatice, aceste unități paradigmatice joacă rolul de organizator al povestirii, constituindu-i într-
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ce depășește cadrele înguste ale mecanologiei. Se ajunge astfel la o intersectare conceptuală între corporalitatea cyborgică și „mașinile dezirante” sau „corpul fără organe”, sintagme din filosofia deleuzo-guattariană rediscutate în noile contexte tehnoculturale. Atingând problematica dorinței, studiul se îndreaptă în direcția reformulării noțiunilor de corporalitate, plăcere, seducție și erotism în cadrul simbiozei ființă umană - tehnologie, trăgând concluzia necesității prezenței procesului de întrupare în urma punerii față în față a unor discursuri cyberculturale (de tipul Sobchack vs Stoneă sau a discutării critice a teoriei filosofice
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
treilea gen: genul neutru al cyborgului (fie în sensul unui soi de femimasculism, adică o hibridare de gen, fie în sensul unei maculări a genuluiă. Utilizarea tehnologiilor virtuale capătă importanță majoră în aceste condiții întrucât conectarea tehnoculturală devine necesară pentru reformularea ontologiei și pentru generarea unei noi ideologii sociopolitice. Astfel, pe de o parte, cyberfeminismul continuă feminismul cultural al sexualismului, o ideologie „apolitică” (precum Sadie Plantă, iar pe de altă parte adoptă viziunea postgender a cyborgismului, o viziune intens politizată (precum
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
etapei de tatonări și acțiuni cu rezultate remarcabile în sine și edificarea unui parteneriat educațional comun. În esență, coordonatele unei reușite depline a acestui demers pot fi rezumate prin sintagma "muzeu viu și public participativ". Nevoile educaționale contemporane presupun o reformulare a strategiilor de proiectare și desfășurare a procesului de predare învățare experimentare, prin elaborarea și aplicarea în practica școlară, la toate nivelurile, a unei pedagogii moderne, o pedagogie muzeală și o pedagogie a creativității, care în mod diferențiat, pe niveluri
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
prin facilitarea de schimburi între muzee, țări, culturi diferite, apropiind în același timp spațiile și oamenii. Accesul la norme și valori diferite a permis publicului cunoașterea și înțelegerea acestora. Cunoaștere care înseamnă adevăr și care a generat o consolidare sau reformulare a atitudinii față de numeroasele aspecte ale culturii. Expoziția temporară, mai precis acest schimb în flux continuu de informații, capătă amploare în strategiiile muzeale devenind "o necesitate vitală pentru muzee" și pentru public 46. Proiectele grandioase ale anilor 1990-2005 au fost
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
funcțiilor sale sociale poate susține alte forme și practici culturale. În privința publicului școlar, cu un capital în formare, public potențial al muzeului, acesta trebuie atras în primul rînd prin realizarea unui parteneriat între instituțiile de învățămînt și instituțiile muzeale, prin reformularea obiectivelor generale și specifice ale disciplinelor și a importanței acordate artelor plastice, începînd cu practicile artistice tradiționale pînă la cele neconvenționale. Abilitățile dezvoltate în muzeu diferă de la caz la caz, în funcție de specificul patrimoniului existent. Dacă școala oferă cadrul de analiză
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
musées d'art américains: une industrie culturelle, p. 49 cu modificări În noile condiții economice definiția muzeului, așa cum a fost aceasta elaborată de I.C.O.M. și acceptată pe plan internațional ar trebui revizuită? Într-o serie de dezbateri consacrate reformulării noțiunii de muzeu s-au pus pentru prima oară în discuție termeni ca: muzeu-sistem concurențial, client cultural, muzeu-piață a schimburilor cultural-economice, centre de profit, produs cultural-produs comercial, muzeu și activități destinate produselor derivate, toate acestea avînd același numitor: factorul economic
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
parteneriat cultural, instituționalizat, între școală și muzeu, prin elaborarea unei strategii la nivel național în privința activităților școlare și a celor de pedagogie muzeală, în condițiile prevăzute de Legea nr. 182 / 2000 și Legea nr. 311 / 20035; adecvarea conținuturilor educaționale prin reformularea principiilor de bază educație formală, nonformală, informală; se impune transformarea treptată a unor activități artistice-plastice extra-curriculare în materii și activități opționale, prin elaborarea de către cele două instituții a unor programe aflate în corelație cu programele școlare și cu specificul muzeului
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
eschiva și de a se scuza; p. 31, r. 4 5 : „m-am pornit cu graba și m-am întâlnit cu zăbava”expresie, cu o ușoară rimă interioară, ce ilustrează întârzierea mai mult decât se așteaptă și decât se dorește; reformulare a ideii exprimate în proverbul „Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”; r. 21 22 : „Când e minte, nu-i ce vinde; când e brânză, nu-i bărbânță” realitatea nu corespunde mereu cu intenția; atunci când îi merge
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Ventilația": tehnică ce constă în facilitarea proceselor de exteriorizare a emoțiilor, sentimentelor și experiențelor (prezente sau trecute), în scopul eliberării (derulării) clientului, pentru a-l pregăti astfel în vederea reorientării energiilor către rezolvarea problemei și nicidecum către permanenta ei retrăire mentală. * "Reformularea": a-i expune clientului propria lui povestire, reconstruită logic în termeni cât se poate de clari, pentru a ne convinge că noi înșine (în calitate de asistenți sociali) am înțeles bine care este problema clientului, cât și pentru a-l ajuta pe
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
a apărut la începutul acestui an în varianta engleză, cu câteva mici modificări care să evite anacronismele prea flagrante pe care cei trei ani de la prima apariție riscau să le producă. Aceeași preocupare a dus și la unele adăugiri sau reformulări ale textului propriilor mele capitole în varianta de față. De la redactarea lor au trecut acum nu numai aproape cinci ani, ci mai ales două episoade electorale complexe, unul parlamentar, celălalt prezidențial, care au provocat regrupări spectaculoase de forțe politice: era
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea memoriei istorice românești pe coordonatele autohtone stabilite de doctrina național-comunismului. Excavarea protocronistă a pionieratelor culturale autohtone din gloriosul trecut național avea să corecteze "conștiința retardatară" generată de "blestematul complex de inferioritate" (Papu, 1977, p. 9) care apasă asupra sinelui colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se arată“. Iar metoda cercetării este, în principal, cea a analizei logice a limbajului. Au loc, în aceste privințe, schimbări esențiale în primii ani? În conferința despre etică, al cărei manuscris datează din toamna anului 1929, Wittgenstein va da o reformulare populară distincției Tractatus-ului dintre ceea ce se poate spune și ceea ce se arată. În discuțiile sale cu Schlick și Waismann, în decembrie 1929, el insista asupra deosebirii dintre enunțuri ale fizicii și enunțuri ale logicii și sublinia că nu există enunțuri
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lecții bazat pe comportamentul nonverbal al profesorului în exercitarea următoarelor funcții pedagogice: • structurarea (stabilirea contextului secvențelor lecției și inițierea interacțiunii profesor-elev, elev-elev); • solicitarea (adresarea întrebărilor și cerințelor de lucru); • oferirea unui răspuns (reacția la solicitarea elevului); • reacționarea (evaluarea elevilor și reformularea răspunsurilor acestora pentru a le clarifica sau dezvolta). În acest sens, de exemplu, semnificațiile acestor funcții pedagogice pot fi comunicate și nonverbal prin mișcările profesorului în procesul de instruire: ,,printr-o mișcare specifică a mâinii un profesor poate structura; printr-
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
psihopedagogică a elevilor, asaltarea cu informații numeroase și teme pentru acasă, mai relevantă decât dezvoltarea imaginii de sine a elevilor, dezvoltarea competențelor academice, mai utilă decât dezvoltarea competențelor socio-emoționale. c) caracterul explicativ este relevat prin utilizarea unor procedee didactice (definirea, reformularea, schematizarea, caracterizarea etc.) menite să însoțească explicațiile profesorului și să sporească înțelegerea mesajelor de către elevi. Această misiune se regăsește în expresii utilizate de profesor (sau de ,,profesorul perfect" din perspectiva elevilor): ,, Aștept întrebările voastre să văd cât de bine ați
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
predilecție întrebări deschise (fără a le evita pe cele închise, atunci când situația o cere); nu vom pune două întrebări deodată; nu vom da impresia că îl descoasem pe celălalt; • vom verifica dacă și ce am înțeles prin parafrazare (sau prin reformulare); căci, deseori, oamenii dau semnificații diferite acelorași cuvinte, situații, emoții, gesturi, comportamente; vom verifica permanent ce înțelege celălalt prin ceea ce (ne) transmite și dacă noi am înțeles ceea ce înțelege el. De asemenea, se mai recomandă: • să nu intrăm în ofensivă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
emoția lor (Filliozat, 2006b). Când ne aflăm în fața unui om care se teme (frecvent) este oportun să avem încredere în capacitatea lui de a-și găsi propriile căi de a ieși din situația dată, asistat de empatia noastră. Apoi, cu ajutorul reformulării și al întrebărilor deschise, îl vom ajuta să exprime în cuvinte ceea ce simte. "Cuvintele ne permit să ne distanțăm de emoția brută", scrie I. Filliozat (2006b, p. 97). Pare că oamenii fricoși provin cel mai frecvent din copii fricoși. Adulții
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
furie, tristețe. Ca tendințe comportamentale pot fi adoptate: • înțelegere, atenție, ascultare, dăruire, împărtășire, empatie, acceptare, amabilitate, compasiune, considerație, stimă, glume lipsite de răutate, recunoaștere pozitivă, proximitate. Pe scurt, disponibilitate, afirmarea propriei persoane și a celeilalte. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • reformulare pentru a înțelege exact/corect; • asumare a unui angajament: "eu, noi"; • voce răspicată, calmă, vocabular adaptat interlocutorului, fraze suficient de scurte. Cel care adoptă o asemenea atitudine relațională arată (limbaj nonverbal): • energie, un râs ușor sau un zâmbet deschis, brațe
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
trebuie adresate, cât mai rapid, întrebări interlocutorului pe o temă dată; * valorificarea conștientă, strategică, a pauzelor 24 pauze propriu-zise, folosite pentru a reformula întrebarea, pentru a atrage atenția interlocutorului; pauze "vocale"25 folosite, de obicei, pentru a câștiga timp în vederea reformulării întrebării (de exemplu, dresul glasului, tusea etc.), tăcere imediat după adresarea întrebării pentru a da posibilitatea interlocutorului de a răspunde etc.; * manifestarea unei atitudini deschise față de interlocutor (vezi supra, și întrebările pozitive vs. cele negative) și folosirea zâmbetului 26, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]