60,360 matches
-
școlar din Iași, otrăvit, semnalează faptul Consiliului superior de instrucțiune publică, cerînd aspră lui sancționare. Maiorescu, și el membru în Comitetul ieșean, stăruie și obține să se trimită "acuzatului" o înștiințare prin care era solicitat să întrerupă publicarea nuvelei. "Acuzatul" refuză și nuvelă continuă să apară. Consiliul superior, împins de Alessandrescu (acel viitor Urechiă, de pe urma căruia n-a rămas mai nimic, a fost un dictator al culturii și învățămîntului timp de cîteva bune decenii, lui datorîndu-i-se și autoexilarea lui Săineanu, căruia
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
de Alessandrescu (acel viitor Urechiă, de pe urma căruia n-a rămas mai nimic, a fost un dictator al culturii și învățămîntului timp de cîteva bune decenii, lui datorîndu-i-se și autoexilarea lui Săineanu, căruia acel otrăvit Urechiă a făcut să i se refuze obținerea cetățeniei române) decide înlăturarea din învățămînt a tînărului Hașdeu. La proces, desfășurat după destituire, autorul invocă în sprijin mari opere și scriitori ai literaturii universale, începînd cu Cîntarea cîntărilor. Și Hașdeu își publică în revistă pledoaria. Curtea îl declară
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
succesorul lui G. Ivașcu la conducerea Contemporanului s-a încheiat, se știe, cu o recenzie la Marele singuratic de M. Preda, dar a început, ceea ce nu se știe, cu una la culegerea de articole a lui Călinescu. Recenzia la Preda, refuzată de la publicare, a fost picătură care a făcut să dea pe dinafara apă din vasul umplut deja de refuzul anterior de a mi se acceptă unele critici la adresa publicistului Călinescu, din anii '44-'47. Aceasta, în împrejurările în care generația
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
la pămînt. Debutînd cu secvențe documentare ce recapitulează istoria, filmul demonstrează că "Albania sîntem noi", toți cei ce disprețuim sau ignorăm realitatea incredibilă, neasumîndu-ne culpabilitatea, răspunzînd cu ingratitudine la spectacolul atroce desfășurat în proxima vecinătate. O structură complexă ce se refuză neorealismului face ca prezentul să reverbereze trecutul prin reiterarea aceluiași vechi mit al unui Eldorado ce ucide în masă. În acest context, Marco Bellocchio cu virulenta redusă la zero a dezamăgit în ecranizarea Prințului de Homburg, după Kleist, o modestă
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
de orice chip familiar, devine căutarea spațiului privat și afirmarea dreptului de a-l "mobilă" după priorități pur personale: "fiecare mobilă are amintirea ei, fiecare colț are pentru noi mică lui istorie, cunoscută numai de noi doi." Astfel, Alecsandri va refuza Evenimentul, si se va lăsa captivat de micile evenimente private, prepararea dulceții sau "sfârșitul tragic al unei maturi în mijlocul flacărilor". Să-și fi simțit de pe atunci Alecsandri viitoarea încremenire în ipostaza de poet al neamului, al cărui nume va fi
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
și ambiguități, poate fi regăsita chiar în textul lui Caragiale "Cîteva păreri" ("Opere 4", București, ESPLA, pag. 45) reluat de autoare la pagina 172 într-un context nimerit, anume al unui studiu asupra "mesajului straniu, de o polisemie amețitoare, care refuză să se lase decodat". Acest scurt fragment, citat spre sfîrșitul lucrării, probabil din motive de prelungire a suspansului, este cheia unui cod de interpretare autorizat de însuși Caragiale, cod care capătă astfel autoritate în fața oricăror presupoziții externe. Pe scurt, sufletul
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
anchetă că pe o pisălogeala, daca nu cumva că pe o formalitate. S-a acordat un punctaj pentru numele românilor aleși în top, în funcție de acestă calculîndu-se în final clasamentul. Au existat, si era firesc să fie așa, personalități care au refuzat să răspundă la ancheta din diferite rațiuni, dar mai ales din lipsă de timp și de motivație. Celor solicitați li s-a precizat că opțiunile lor sînt nelimitate, nefiind obligați să-și aleagă "românul" neapărat din sfera culturii, ci din
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
oficială (e drept, si grație "protecției" lui André Malraux). Pentru ca viața e un roman, trebuie știut că, exact cu un an înainte, în ^58, Truffaut, în postura de critic incendiar (al unei generații incendiare), scria despre Cannes (după ce organizatorii îi refuzaseră acreditarea): "această manifestare, disprețuita de critici, și-a pierdut orice semnificație artistică și comercială"... În anul următor, tocmai la aceasta "manifestare", Truffaut, tînărul de 26 de ani aflat la primul lung-metraj, cîștigă Premiul de regie (la distanță de un vot
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
pe care regele întîrzia să-l pună în aplicare. Cînd a intrat în conflict cu Iuliu Maniu, a încercat implantarea proiectului Argetoianu. Voia, totuși, o personalitate care să gireze guvernul peste partide. Titulescu, investit, a eșuat în tentativa sa, pentru ca, refuzînd să înțeleagă mesajul suveranului, voia să-și asigure acordul partidelor și chiar al marilor puteri europene. Atunci Argetoianu, văzîndu-se aproape scos din joc, l-a propus pe N. Iorga, care, repede, acceptă înaltă demnitate și formează guvernul. Sigur, repet, nimeni
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
îndemn la acțiune și speranța în izbîndă. E, își amintesc toți cei cari l-au audiat, momentul de vîrf înalt al cuvîntului iorghist în vremuri grele de bejenie disperată. Brătianu chiar, după asta, i-a oferit un loc în guvern, refuzat cu demnitate. Impresionante sînt paginile despre victoriile temporare de la Mărăsesti, Mărăști și Oituz. Au urmat, presați fiind de inamic, tratativele de armistițiu și cele de pace sub guvernul lui Marghiloman (care, adaug, n-a fost un trădător ci o personalitate
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
guvernarea Brătianu din 1922-1926 a fost denumită "dominația lui I.C. Brătianu", condamnînd actul de la 6 ianuarie 1926, cînd principele Carol a fost decăzut din drepturile sale succesorale. După moartea lui Brătianu, regenta ar fi dorit un guvern de uniune națională, refuzat de Vintilă Brătianu. Nu-l agreă, desigur, pe Maniu și îl judeca aspru în incidentul reîntoarcerii principelui care a devenit rege al României. Profesorul era filocarlist constant și a fost bucuros pentru dezlegările din 8 iunie 1930. Speră ca, acum
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
balansă într-un joc de incertitudini, lipsite de gravitate de vreme ce el nu atingea direct destinul vreunei persoane, s-a acutizat în clipa când o doamnă mă întreba ce ar avea de făcut cu fetița ei (foarte talentata pianista!!) de vreme ce aceasta refuză cu îndârjire participarea la oricare concurs al tinerilor instrumentiști. Național, Internațional: nu. Altfel, un copil disciplinat și ambițios. Tocmai o ascultasem și îmi era clar că era înzestrata cu multe calități autentic creative. Ar fi trebuit să-i răspund, pragmatic
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
tendință îl apropie pe Mircea Dinescu de Adrian Păunescu și îl îndepărtează de Emil Brumaru, cu care era inițial asociat în clasificările făcute de critici. Poetul se simte străin pe Pământ, ca și cum ar fi un exilat de pe altă planetă. El refuză nu numai stilul de viata comunist, ci și civilizația secolului douăzeci în întregime: "Azi scriem poezia pe mari bucăți de pâine/ arta-i mașinăria de curățat cartofi,/ chiar tu vei fi cartoful sortit zilei de mâine/ actor retras că melcul
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
o șansă, cu un codicil. Bine îndeplinite paragrafele înțelegerii, celui încă în viață i se va îngădui nu numai întoarcerea acasă, dar și la profesiunea lui de mai înainte, singura pe care, de altfel, o cunoaște. Într-o dilemă similară, refuzi la orele 13 sau primești la orele 12. Obișnuit, propunerea se lansează când ofertantul și-a asigurat condițiile de acceptare. Respectivă parte și-a respectat contractul, Ion Caraion a fost redat literaturii române, a publicat un numar respectabil de volume
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
nu vedea ce se va întîmpla mîine, ci vedea ce se va întîmpla poimîine". Englezii l-au rugat, în timpul războiului, să se stabilească la Londra, conducînd un guvern democratic antiantonescian în exil. Deși toate preparativele plecării erau gata, Maniu a refuzat să plece din țară, dar nici nu a lăsat pe altul să ajungă în capitala Angliei. Apoi Ghilezan amintește de cele trei principii după care se călăuzea Maniu: El voia morală creștină, democrație națională și justiție socială. Era un mare
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
vorba de Iuliu Maniu, trebuie sa reamintesc cititorilor observația lui Ghilezan că președintele P.N.T. nu era interesat de putere. Să adaug o apreciere a d-lui Sorin Alexandrescu, din recentă sa carte, Paradoxul român, că era mai curînd un abulic, refuzînd acțiunea, ceea ce e catastrofal, totuși, pentru un om politic. Venit de pe front imediat dupa 23 august 1944, Ghilezan l-a întrebat, aproape indignat, pe Maniu, cum de nu este prim ministru. A primit răspuns că întrucît condițiile de armistițiu prevedeau
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
sînt valabile că eficacitate și chiar că moralitate". Și dl Neagu Djuvara își aduce aminte de un alt gest într-adevăr caracteristic pentru omul politic Maniu că, în iunie 1930, la venirea în țară a prințului Carol, după ce acesta a refuzat toate propunerile lui Maniu, voind hotărît să devină rege, șeful guvernului care era, atunci, presedintele P.N.T., a demisionat, formal, pentru o saptămînă (lăsînd un înlocuitor) pentru că numele lui să nu fie implicat în procesul devenirii prințului drept rege al României
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
cel de al doilea. De curînd, dna Monica Lovinescu, în volumul ei de memorialistică (La apa Vavilonului) își aduce aminte că i-a rescris în franțuzește cartea Ora 25, (care i-a adus succes și notorietate autorului), dar, apoi, a refuzat o nouă colaborare cu el, cunoscut ca fost agent al Gestapoului și, apoi, chiar al Securității. Într-un recent volum de corespondență emisă de Mircea Eliade se exprimă aceleași aprehensiuni față de imoralitatea lui Constantin Virgil Gheorghiu. Memorialistul nostru știe și
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
și scrupuluoasă explicare de sine. Iată cum își definește autoarea însăși demersul: "o atenție exagerată la accepții, cu alunecare spre definiții. O motivare teoretică excesivă a terminologiei, determinată, pe de o parte de întîlnirea cu un obiect rebel, care se refuză dicționarului meu, și pe de alta, de conștiința faptului că nici termenii pe care îi folosesc nu se acomodează foarte ușor la ceva care le este ostil. Găsesc aici ocazia de a depăși analizele tehnice către o reflecție despre diferență
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
putut susține o atare deplasare. Personal nu am asistat la concertul de la Köln. Deși mijloacele Radiodifuziunii bucureștene nu erau solicitate, am fost împiedicat în acest sens. Publiciști, critici de artă din afara instituției Radiodifuziunii bucureștene, nu au fost invitați. A fost refuzată inclusiv participarea unei echipe de reporteri aparținând Televiziunii publice; se dorea realizarea unui reportaj ce urma a fi transmis de către TVR Internațional, un aspect al posibilei noastre integrări europene pe o direcție în care, în adevăr, putem fi competitivi. În
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
integrări europene pe o direcție în care, în adevăr, putem fi competitivi. În cultură, în artă, în muzică. Din partea factorilor responsabili ai Radioului bucureștean, din motive greu de înțeles, nu s-a dorit acest lucru. Cine avea căderea să ne refuze? Cursa charter "Romavia", transportatorul formației, dispunea de locuri libere. Nu fac supoziții, nu cer motivații, dar nu pot să nu observ că politica ușilor închise aparține unui alt deceniu. Mai ales când este vorba de instituții publice susținute de contribuabilul
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
care însă lui Albert cel muribund "i se așezau ca o dulce povară pe inimă și o făceau să bată tot mai încet și mai fericită". Parodicul, în "Dulapul de haine", vine în final, în doar cîteva vorbe, cînd naratorul refuză un deznodămînt, ba chiar se derobează de întreaga responsabilitate a povestirii. Rostul parodicului nu este însă, precum în tehnica postmodernă, de a pulveriza convenția tocmai făcînd-o evidentă, ci mai curînd, cred eu, el ține de un palier mult mai adînc
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
rămîn tăios personale: "Cînd spectrul ne fîlfîie prin fața privirilor, politețea ne devine distantă și abstractă ca desenul păianjenului. Cultivăm cuprinderea moderată, noi care nu cunoaștem moderația. Ne azvîrlim în tăcere ca să aflăm minunea secundei de ignoranță. Lumea care ni se refuză devine ciudat de a noastră, ca o unghie tăiată". Poetul se desparte de lucrurile care vorbesc, cu infinite precauțiuni, trăiește cu o tristă voluptate golul ce-l separă de lumea fenomenală, încearcă nostalgia acelui "dincolo" intangibil. Despărțirea conștiinței de real
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
care pretindea că a fost împușcat în noaptea precedentă) este o oglindă mincinoasă, Dumas se repede, literalmente, la oglindă. La oglinda cea "reală" și "adevărată" (?) din propriu-i dormitor. Dar nu apucă - pare-se - să se privească. Adică nu vrea, refuză să o facă. Cu toate că, în text, actul acesta de voință negativă e discret obliterat: remarcăm doar că naratorul ne spune că s-a îndreptat către oglindă, dar nu ne spune și ce a văzut, sau dacă a văzut ceva acolo
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
celor care se aventurează să-l citească (act la fel de temerar precum o coborîre în infern, cum pare să o dovedească raritatea și precaritatea practicii lecturii), trebuie să fii mort sau să faci parte din Academie. Din fericire, academiile l-au refuzat întotdeauna. Iar el știa că strugurii sînt acri. Așa încît nu i-a rămas decît oglinda. Omul acceptă moartea în "oglinda" presei și a literaturii, dar - pentru că e om - nu și în oglinda fizică, reală. În care, tocmai de aceea
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]