12,047 matches
-
mediu. Pe termen mediu și mai ales lung presiunea arterială este reglată prin controlul lichidelor corpului, mecanismele efectoare principale fiind ingestia de apă și sare și excreția lor renală. Pentru controlul pe termen lung al presiunii arteriale mecanismul principal este reglarea excreției renale de apă, prin fenomenul de diureză presională (asociat obligatoriu, în condiții fiziologice, cu natriureză presională). 13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu Emisia zilnică de urină (diureza) depinde de rata de filtrare glomerulară și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de apă prin acțiune asupra centrului setei, iar pe de altă parte crește reabsorbția renală de apă, datorită secreției crescute de hormon antidiuretic (ADH) determinate de stimularea osmoreceptorilor hipotalamici. Ambele căi duc la supraîncărcare hidrică a organismului. Contribuția renală la reglarea presiunii arteriale se bazează pe funcția excretorie, dar implică numeroase mecansime umorale intricate, cum sunt cele ce urmează. 13.3.2. Hormonul antidiuretic Hormonul antidiuretic (ADH, vasopresină), secretat în hipofiza posterioară, este eliberat de neuroni hipotalamici ca răspuns la stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
parametri morfologici: 4-9 μm diametru, 0,5 μm grosimea peretelui, ~500 m2 suprafață totală a peretelui, fante parietale largi de 7 nm. Ultimele ramificații arteriale sunt metarteriolele, care împreună cu sfincterul precapilar reprezintă ultimul etaj care asigură distribuția fluxului sanguin și reglarea acesteia; datorită vasomoției circulația prin fiecare capilar este intermitentă. 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular In celulele musculare netede cuplarea dintre excitație și contracție este asigurată de creșteri ale concentrației citosolice de calciu. Spre deosebire de mușchiul scheletic , agenții contractanți
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
muscular mai redus, potențialul membranar al celulelor endoteliale este puternic influențat de potențialul miocitelor netede, în timp ce potențialul miocitelor netede este relativ insensibil față de modificările de potențial de la nivel endotelial. Pentru a se determina rolul precis al unității reglatoare mioendoteliale în reglarea metabolică a debitului local s-au realizat o multitudine de studii privind celulele endoteliale, reactivitatea vasculară și perfuzia tisulară. In acord cu acest concept al reglării metabolice intrinseci, vasodilatația în țesuturile cu o rată metabolică relativ mare este în competiție
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de la nivel endotelial. Pentru a se determina rolul precis al unității reglatoare mioendoteliale în reglarea metabolică a debitului local s-au realizat o multitudine de studii privind celulele endoteliale, reactivitatea vasculară și perfuzia tisulară. In acord cu acest concept al reglării metabolice intrinseci, vasodilatația în țesuturile cu o rată metabolică relativ mare este în competiție cu tonusul simpatic vasoconstrictor, prin aceasta ajustându-se balanța între cererea și aportul de oxigen la nivel tisular. Cu toate că structurile oxigen-sensibile ce acționează la nivel tisular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
constrictor al mușchiului neted, dar induce și proliferarea acestui tip de celule. Efectele vasoconstrictoare ale endotelinului sunt dublate de natriureză, ca urmare a inhibiției transportului activ de sodiu la nivelul tubilor uriniferi. In felul acesta endotelinul pare să participe la reglarea presiunii arteriale pe cale dublă, vasculară și volemică. ET1 este compus din 21 de aminoacizi (2492 Da) și este sintetizat inițial ca un precursor peptidic lung, pre-pro-endotelin. ET1 final se formează din precursorul polipeptidic (203 aa) pe o cale proteolică (endoși
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de NO, ca și de factori implicați în autoreglarea metabolică și inflamație. Aceste mecanisme sunt funcțional importante, realizând eficiența vasodilatației asupra tonusului simpatic. Eliberarea poate fi crescută de noradrenalină (adrenoceptori β presinaptici) și angiotensina II. Controlul nervos este important pentru reglarea presiunii arteriale, distribuția debitului sanguin, ca și pentru ajustarea presiunii capilare de către balanța dintre contracția sfincterelor preși post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
asigură o durată mare de contact al sângelui cu celulele endoteliale (~ 3 s), care facilitează schimburile transparietale. Există fibre contractile intracelulare, a căror contracție determină modificarea formei și volumului celulelor endoteliale, dar nu există dovezi privind implicarea acestor fenomene în reglarea fluxului sanguin la nivel capilar, ci doar a permeabilității peretelui capilar. Membrana bazală este o matrice mucopolizaharidică amorfă, ce conține colagen nefibrilar și prezintă un aspect poros. Stratul endotelial poate fi continuu, fără pori intercelulari, ca în sistemul nervos central
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
15.2. Caracterele circulației venoase In fiziologia circulației venele nu reprezintă doar simple căi de întoarcere. Având o complianță mare, sectorul venos realizează o stocare și furnizare de sânge variabilă, returul venos influențând debitul cardiac (fig. 47). Legea inimii descrie reglarea intrinsecă, heterometrică, a forței de contracție ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea venoasă. Circulația venoasă face parte din sistemul de joasă presiune, alături de circulația capilară, circulația pulmonară și circulația limfatică. In sectorul venos calibrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
H2O în limfaticele mari. Similar cu circulația venoasă, circulația limfatică este ajutată de diverși factori: contracția musculaturii scheletice și mișcările corpului, pulsațiile arterelor vecine, compresii locale, ciclul respirator. 16.4. Rolul circulației limfatice Circulația limfatică asigură drenajul lichidului interstițial, cu reglarea presiunii interstițiale, precum și recuperarea de proteine, cu menținerea unei concentrații proteice scăzute în interstițiu. Fluxul limfatic este în funcție de proteinele filtrate. Insuficiența funcțională a circulației limfatice se traduce prin edem (alb, moale, nedureros, generalizat). In ganglionii limfatici se filtrează particule mari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de oxigen și bioxid de carbon între sânge și țesuturi și astfel se mențin nivelele normale ale pO2 și pCO2 în sângele arterial (sânge oxigenat, din arterele circulației sistemice). Acestea sunt menținute în mod normal în limite foarte strânse prin reglarea schimbului de gaze, care este posibilă printr-un control strict al ventilației. Sistemul de control al ventilației (fig. 75) are arhitectura clasică a arcului reflex, în care receptorii primesc informația și o transmit la centrul de control din creier, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
expirului (reflexul Hering-Breuer, fig. 77). Umplerea cu aer a plămânului are tendința de a inhiba activitatea mușchilor inspiratori și invers, golirea de aer a plămânului are tendința de a iniția activitatea mușchilor inspiratori. Aceste reflexe au un mecanism propriu de reglare sau mecanism de feed-back negativ. Reflexul Hering-Breuer are un rol major în ventilație prin determinarea frecvenței și profunzimii respirației. Aceasta se poate realiza prin utilizarea informației de la acești receptori de întindere și modularea mecanismului “închis-deschis” din bulb. Se pare că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
către polul vascular al glomerulului. Sunt similare cu celulele numite pericite, care se găsesc în pereții capilarelor din întregul corp. Aceste celule produc matricea mezangială și contribuie la întreținerea membranei filtrante. Celulele mezangiale sunt contractile și joacă un rol în reglarea filtrării glomerulare și de asemeni secretă o serie de substanțe (prostaglandine mai ales), fagocitează complexele imune și sunt o țintă frecventă a proceselor patologice la nivel glomerular. Mezangiul se extinde și extra-glomerular sub forma lacisului (celulele Goormaghtigh), ocupând spațiul dintre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
hidraulică (permeabilitatea pentru fluide) și suprafața membranei filtrante. Raportul dintre GFR și fluxul plasmatic renal (RPF), numit și fracția de filtrare, este în mod normal de 0,16-0,20. Variațiile factorilor prezentați au efecte predictibile asupra GFR. Există mecanisme de reglare ce încearcă să stabilizeze presiunea de filtrare, dar GFR scade pronunțat când presiunea arterială medie scade sub 90 mm Hg. Fluxul sanguin renal La o persoană medie în greutate de 70 kg, fluxul sanguin combinat renal este de 1100 ml
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu nutrienți și oxigen și pentru a elimină cataboliții, dar fluxul sanguin renal depășește foarte mult aceste nevoi. Fluxul foarte mare de sânge se datorează necesității de aprovizionare cu plasmă pentru menținerea fluxului glomerular, care ajunge la 180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor glomerulare nu se modifică în mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici vasculari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
presiunea hidrostatică glomerulară și în același timp reducând fluxul sanguin renal. Oxidul nitric derivat din endoteliu scade rezistența vasculară renală și crește GFR. Prostaglandinele (PGE2 and PGI2) și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră în reglarea fluxului sanguin renal, ar putea fi implicați în contracararea unor efecte adrenergice prea puternice, prevenind reduceri excesive ale GFR în condiții de stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Na/K de la nivelul membranei bazolaterale. Această pompă menține o concentrație scăzută a sodiului în celulă și o concentrație mare a potasiului, care face ca acesta să iasă din celulă în lumen în virtutea gradientului de concentrație. Celulele principale sunt supuse reglării prin intermediul aldosteronului, ale cărui efecte genomice stimulează sinteza de ATP-aze de la acest nivel și activează schimbul Na-K, având efecte antidiuretice. Aceste celule principale sunt ținta diureticelor „economizatoare de potasiu” de tip spironolactonă, eplerenonă, amilorid și triamteren. Antagoniștii de aldosteron de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
în același timp, un ion bicarbonat devine disponibil pentru reabsorbția în sânge. Celulele intercalare pot de asemeni reabsorbi ionii de K+ (fig. 104). Permeabilitatea pentru apă a porțiunii terminale a tubului distal și a întregului tub colector este determinată de reglarea hormonală prin intermediul arginin-vasopresinei, denumită și hormon antidiuretic sau ADH. În prezența unei secreții bazale de ADH de către nucleii hipotalamici, aceste segmente tubulare sunt permeabile pentru apă, dar în absența acestuia, sunt practic impermeabile. 25.2.5. Tubul colector medular Deși
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
osmolarității interstițiului medular, ceea ce va duce la capacitate crescută de reabsorbție a apei. Celulele ductului medular sunt capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul tubular renal. Ea poate avea loc la toate nivelele tubului urinifer. Mecanismul principal prin care se realizează este transportul activ. De obicei, doar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
există un sistem special conceput pentru menținerea acestei homeostazii, rinichiul. 26.2. Homeostazia hidrică Homeostazia hidroelectrolitică necesită echilibrarea permanentă și exactă a intrărilor și ieșirilor de apă din organism, la care se adaugă sinteza apei metabolice. Există trei modalități de reglare a echilibrului apei în organism: hormonul antidiuretic (ADH), eliminările de apă renale și setea reală sau habituală (comportamente învățate sau obișnuințe) (fig. 108). Aporturile hidrice sunt reprezentate de: apa metabolică, rezultată din oxidările metabolice (oxidarea unui mol de glucoză produce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ADH-ului produce și vasoconstricție periferică, prin acțiunea asupra unor receptori specifici de la nivelul musculaturii netede arteriale. Această vasoconstricție este îndreptată către restaurarea presiunii arteriale și a restabilirii GFR. Setea și apetitul pentru sare sunt mecanismele prin care sistemele de reglare ale volemiei și osmolarității controlează aportul. Dacă există un deficit de apă sau de sodiu, acestea vor trebui până la urmă compensate prin aport extern, deoarece rinichii nu pot crea noi ioni de sodiu sau molecule de apă, ci pot doar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică au domenii de concentrație bine definite, menținute de mecanisme speciale reglatorii, la fel ca și nivelele de glucoză și alte substanțe non ionice din LEC. 26.3.1. Reglarea renală a sodiului Mecanismele ce reglează excreția sodiului sunt atât de precise încât sodiul corporal total variază cu doar câteva procente, în ciuda faptului că variațiile de aport pot fi extrem de mari. Sodiul se filtrează liber prin membrana filtrantă și se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ion este aproape exclusiv singurul determinat al presiunii osmotice din LEC, în așa fel încât orice fel de modificare a concentrației sodiului corporal modifică în mod semnificativ volumul total al LEC, stimulând în mod corespunzător baroreceptorii care sunt responsabili cu reglarea presiunii cardiovasculare. Această modulare este atât de fină și de bine adaptată, încât reglarea presiunii cardiovasculare de către baroreceptori realizează simultan și reglarea sodiului corporal total. Controlul GFR Scăderea presiunii arteriale la nivel glomerular este o consecință a hipovolemie, care produce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]