428,939 matches
-
acestea se referă. Arhiva documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea și consultarea acestora în termenele prevăzute de lege. 4.4. CASIERUL ASOCIAȚIEI DE PROPRIETARI Casierul asociației de proprietari răspunde la efectuarea de încasări și plăți în numerar, cu respectarea prevederilor Regulamentului operațiunilor de casă. La asociațiile de proprietari care optează pentru conducerea conta- bilității în partidă simplă, administratorul poate cumula și funcția de casier. Capitolul 5 UNELE ASPECTE DE NATURĂ FISCALĂ 5.1. ASPECTE DE NATURĂ FISCALĂ PENTRU ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
3.120.000 Capitolul 6 DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE PROPRIETARILOR 6.1. DREPTURILE PROPRIETARILOR Fiecare proprietar, indiferent dacă face parte sau nu din asociația de proprietari, are următoarele drepturi: să folosească proprietatea comună din condominiu, în condițiile stabilite de lege și regulamente, fără să lezeze însă, drepturile sau interesele oricărui alt proprietar al acesteia; să folosească, să ipotecheze, sau să înstrăineze, în deplină libertate, proprietatea imobiliară pe care o deține; să primească explicații cu privire la calculul cotei de contribuție la cheltuielile asociației și
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
cheltuieli al asociației; să anunțe, în scris, numele persoanelor care locuiesc temporar în condominiu, în condițiile prevăzute de Norma metodologică din 2 aprilie 2003; să semnaleze în timp util orice problemă care apare la instalațiile de folosință comună; să respecte regulamentul intern al asociației, cu privire la normele de conviețuire socială, să anunțe comitetul executiv despre intenția de a schimba destinația proprietății individuale cerând acordul în scris și să prezinte, în copie, toate documentele necesare desfășurării activității propuse, în termen de 30 de
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
acestea se aplică tuturor ocupanților clădirii. Proprietarul unui apartament sau spațiu cu altă destinație, are dreptul de a-l închiria, cu condiția ca respectivul chiriaș să accepte folosirea acestuia în condițiile prevăzute de acordul de asociere, respectând orice reguli sau regulamente ale asociației de proprietari. Proprietarul nu poate face lucrări de construcții sau renovări, fără a afecta structura de rezistență a imobilului, doar dacă acestea sunt realizate în conformitate cu prevederile stabilite de lege și pe riscul și cheltuiala sa. Orice instalație suplimentară
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
să se supună regulilor adoptate de asociatia de proprietari, în măsura în care acestea se aplică tuturor ocupanților clădirii. 38. Administrarea condominiului se face în conformitate cu: a. prevederile legislației în vigoare; b. acordul de asociere și cu statutul asociației de proprietari; c. hotărârile și regulamentele adoptate de către adunarea generală a asociațiilor de proprietari. 39. La calcularea listelor de plată se iau în calcul: a. numai facturile furnizorilor de utilități; b. ajutoarele pentru încălzirea locuințelor racordate la rețeaua de termoficare, acordate de Guvernul României; c. ajutoarele
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
Până la urmă, statul se va amesteca direct în alegerea și numirea acestor funcționari, care vor pierde astfel contactul cu obștea locală.” (Stahl, 1998, vol. II, p. 43) Cel mai important pas în această transformare îl reprezintă sistemul administrativ înfăptuit prin Regulamentele Organice ale Moldovei (1832) și Munteniei (1831) . Aceste Regulamente sunt foarte importante din punctul de vedere al analizei noastre, întrucât, după cum afirmă Stahl, împreună cu măsurile lor de aplicare, erau foarte bine internalizate de săteni, în special de către cei bătrâni. Din
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și numirea acestor funcționari, care vor pierde astfel contactul cu obștea locală.” (Stahl, 1998, vol. II, p. 43) Cel mai important pas în această transformare îl reprezintă sistemul administrativ înfăptuit prin Regulamentele Organice ale Moldovei (1832) și Munteniei (1831) . Aceste Regulamente sunt foarte importante din punctul de vedere al analizei noastre, întrucât, după cum afirmă Stahl, împreună cu măsurile lor de aplicare, erau foarte bine internalizate de săteni, în special de către cei bătrâni. Din această perspectivă, internalizarea legilor formale este un element pozitiv
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
influențată de o singură „constituție”. Prin urmare, „constituțiile” trebuie să fie foarte bine coordonate între ele. Dar, în cazul nostru, „constituțiile” sunt discordante. Stahl (1998, vol. II, p. 44) afirmă că „mentalitatea sătenilor bătrâni semăna mai mult cu ceea ce cuprindea Regulamentul și cu ceea ce scria în Foaia sătească sau se putea găsi în Manualul administrativ al Moldovei, decât cu prevederile Codului civil și publicațiile din Monitorul Oficial”. Or, în cazul în care „constituțiile” ar fi fost consistente între ele, atunci internalizarea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
putea găsi în Manualul administrativ al Moldovei, decât cu prevederile Codului civil și publicațiile din Monitorul Oficial”. Or, în cazul în care „constituțiile” ar fi fost consistente între ele, atunci internalizarea uneia ar fi însemnat automat concordanța cu toate celelalte. Regulamentele Organice introduc un nou sistem fiscal care prevede impozitarea pe gospodărie și colectarea pe întregul sat, sarcina de colectare a birului fiind exclusiv a satului. De asemenea, Regulamentul Organic al Moldovei reglementează activitatea adunărilor obștești, stabilind un organism restrâns cu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ele, atunci internalizarea uneia ar fi însemnat automat concordanța cu toate celelalte. Regulamentele Organice introduc un nou sistem fiscal care prevede impozitarea pe gospodărie și colectarea pe întregul sat, sarcina de colectare a birului fiind exclusiv a satului. De asemenea, Regulamentul Organic al Moldovei reglementează activitatea adunărilor obștești, stabilind un organism restrâns cu putere de judecată. Acesta pre cizează că trebuie să existe câte un „giudeț sătesc” în fiecare parohie alcătuit din trei aleși de către sat pe un an, câte unul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
judecată. Acesta pre cizează că trebuie să existe câte un „giudeț sătesc” în fiecare parohie alcătuit din trei aleși de către sat pe un an, câte unul din fiecare treaptă socială - fruntași, mijlocași și codași. Preluând structurile de organizare deja existente, Regulamentul prevede că aceștia „se vor aduna duminicile și în zilele de sărbătoare, după liturghie, la casa preotului satului, unde vor judeca toate pricinile din acea săptămână”. Funcțiile prevăzute pentru acest „giudeț” prin Regulament sunt de împăcare a părților și, dacă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
codași. Preluând structurile de organizare deja existente, Regulamentul prevede că aceștia „se vor aduna duminicile și în zilele de sărbătoare, după liturghie, la casa preotului satului, unde vor judeca toate pricinile din acea săptămână”. Funcțiile prevăzute pentru acest „giudeț” prin Regulament sunt de împăcare a părților și, dacă acest lucru nu este posibil, să se ia măsuri punitive de maxim 10-15 lei, cu obligația de redactare a unui proces verbal care să fie semnat de toți. În Muntenia, Regulamentul Organic prevede
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
giudeț” prin Regulament sunt de împăcare a părților și, dacă acest lucru nu este posibil, să se ia măsuri punitive de maxim 10-15 lei, cu obligația de redactare a unui proces verbal care să fie semnat de toți. În Muntenia, Regulamentul Organic prevede ca „giudețul sătesc” să fie alcătuit din preot și trei aleși de către sat pe un an, câte unul din fiecare treaptă socială. Dacă problema judecată ținea de poliția agricolă, atunci intra și proprietarul în comisia de judecată. Locurile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
astfel de funcționari, munca lor fiind răsplătită, de regulă, în produse. De exemplu, în satul Bogdana, paznicii de câmp primeau câte un snop din fiecare claie de grâu - claia având 30 de snopi (Stahl, 1998, vol. II, pp. 48-52). Influența Regulamentelor Organice asupra structurilor de organizare din satele românești s-a menținut, afirmă Stahl, până în 1864, odată cu instituirea sistemului administrativ modern. Astfel, atribuțiile administrative ale boierilor din satele aservite, ca și cele ale obștilor din satele libere sunt trecute în seama
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
adunărilor obștești ca pe o conștientizare a eficienței acelui mod de organizare, ci ca pe singurul posibil în acel moment. Dacă la început statul era mai mult un agent care constata rezultatele distribuției făcute de obști, în 1863 apare un Regulament al hotărniciilor, ajungându-se astfel la un sistem mixt de reglementare a împărțirii hotarelor în care atât obștea, cât și statul afectează deopotrivă distribuția terenului. Mecanismul de soluționare a conflictelor despre care vorbeam mai sus devine în aceste condiții mai
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
deopotrivă distribuția terenului. Mecanismul de soluționare a conflictelor despre care vorbeam mai sus devine în aceste condiții mai costisitor întrucât restabilirea hotarelor devine subiect de drept public. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 107, 110-111), art. 9 al Regulamentului hotărniciilor prevedea izvoarele de informații de care trebuie să țină cont cel responsabil cu această operațiune. Pe lângă prevederile din Regulament, statul avea și alte tipuri de intervenții asupra hotarelor sătești prin intermediul a trei structuri: domnia, sfatul domnesc și grupul de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
restabilirea hotarelor devine subiect de drept public. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 107, 110-111), art. 9 al Regulamentului hotărniciilor prevedea izvoarele de informații de care trebuie să țină cont cel responsabil cu această operațiune. Pe lângă prevederile din Regulament, statul avea și alte tipuri de intervenții asupra hotarelor sătești prin intermediul a trei structuri: domnia, sfatul domnesc și grupul de boieri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 121-129). Domnia putea interveni în toate fazele procesului de stabilire a hotarelor și chiar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vedere; 2. Acordarea de credite; 3. Operații de plăți și decontări în lei sau în valută; 4. Operații valutare: schimb valutar, licitații valutare. Activitățile desfășurate de bănci sunt bazate pe succesiuni de operații efectuate strict în concordanță cu normele și regulamentele în vigoare. Din punct de vedere al locului în care se realizează diversele operații bancare, acestea se împart în: 1. Operații front office 2. Operații back office. Front office grupează operațiile care reprezintă interacțiunea nemijlocită cu clienții băncii: accesul la
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
largă de implementări, de la simpla retragere a unei sume în numerar până la inițierea unor plăți de mare valoare. Principiile și regulile 17 de efectuare a transferului de fonduri și decontare prin intermediul card-urilor sunt reglementate în țara noastră de Regulamentul nr. 6/14.11.1995 emis de Banca Națională a României. Sistemul de plăți pe baza de card are următoarele componente: - deținătorul card-ului - card-ul - automatul programabil - comerciantul - agentul de decontare. Tipul automatului programabil, respectiv al card- ului implicate
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
care la rândul ei este subordonată Casei Centrale București. 2.2.2.1 Activitatea desfășurată Pricipala sursă specifică activității cooperativei este fondul social de la un număr de 5.385 de membri cooperatori; constituirea, utilizarea și restituirea acestuia făcându-se conform Regulamentului de acordare a împrumuturilor aprobate de CREDITCOOP Casa Centrala Bucuresti . În activitatea desfășurată s-a apelat și la depunerile pe termen, prin atragerea economiilor membrilor cooperatori și a persoanelor fizice din raza de operare. Din total resurse în anul 2004
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de administrație, lunar sau ori de câte ori este necesar și acționează pentru dezbaterea în cadrul acestuia a problemelor principale privind activitatea rețelei; - angajează, promovează și desface contractele de muncă ale personalului de execuție al cooperativei de credit; - stabilește drepturile și obligațiile personalului, conform regulamentului intern, normelor emise de CREDITCOOP și contractelor individuale de muncă ale salariaților cooperativei de credit; - decide stimularea materială a angajaților sau sancționarea disciplinară a acestora, conform prevederilor legale; - ia măsuri și răspunde de aducerea la îndeplinire a deciziilor consiliului de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de consiliul de administrație al cooperativei de credit, în limita prevederilor legale. C. Contabilul șef Îndeplinește următoarele atribuții principale: - răspunde de modul cum este organizată și condusă contabilitatea cooperativei de credit, potrivit prevederilor Legii contabilității nr.82/1991 și ale Regulamentului privind aplicarea Legii contabilității, aprobat prin H.G. nr.704/1993 - exercită controlul financiar preventiv asupra operațiunilor din care derivă obligații patrimoniale; - urmărește întocmirea documentelor justificative pentru orice operație care afectează patrimoniul cooperativei de credit și înregistrarea în contabilitate a operațiunilor
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
a operațiunilor patrimoniale; - organizează inventarierea patrimoniului cooperativei de credit; - răspunde de întocmirea bilanțului contabil propriu al cooperativei de credit. D. Compartimentul creditare Este subordonat președintelui sau vicepreședintelui cooperativei de credit și îndeplinește următoarele atribuții principale: - urmărește aplicarea normelor și a regulamentelor - cadru cu privire la activitatea de creditare, la nivelul cooperativei de credit; - primește cererile de credite de la membrii cooperatori și de la persoanele juridice din raza de activitate a cooperativei de credit, urmărește ca documentațiile să fie complete, verifică bonitatea clienților, capacitatea lor
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
comisioanelor aferente se va efectua prin aviz DIS. 3.2.3 Transferul de fonduri Sistemul de transfer de fonduri din cadrul rețelei CREDITCOOP respectă prevederile Normelor B.N.R. Nr.7/2002 privind transferurile de fonduri în cadrul unei rețele cooperatiste de credit, Regulamentului BNR privind ordinul de plată utilizat în operațiunile de transfer credit, precum și prevederile O.U.G. 97/2000 cu privire la organizarea și funcționarea cooperației de credit cu modificările și completările ulterioare. Sistemul de transfer de fonduri al rețelei cooperatiste CREDITCOOP este
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
electronică a plăților de mică valoare. Casa Centrală CREDITCOOP și agențiile sale sunt dotate cu servere de comunicații la fiecare sediu cu servere de comunicații, care asigură infrastructura de rețea virtuală privată (VPN). 3.2.4 Centrala Riscurilor Bancare În conformitate cu Regulamentul nr.4/2004 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Riscurilor Bancare ca centru de intermediere care gestionează în numele Băncii Naționale a României informația de risc bancar și informația despre fraudele cu carduri, toate instituțiile de credit autorizate de B.N.R au
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]