2,802 matches
-
asistența socială (unde există și posturi de preoți care fac performanță profesională ca preot în instituții de asistență socială ale statului roman) se află într-un proces de complementaritate diferit de ceea ce oferă multe țări vest-europene. 5.2. Religiozitate, tipare relaționale și angajament comunitar abordate la nivelul unei unități teritoriale specifice (județ DGASPC CS) Scurt istoric al DGASPC CS39 În anul 1997, Consiliul Județean Caraș-Severin a adoptat Hotărârea nr. 37/27.06.1997 privind înființarea Direcției Județene pentru Protecția Drepturilor Copilului
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Caraș-Severin, a luat ființă Serviciul de Urgență, în cadrul căruia funcționează și Telefonul copilului (983), compartiment de specialitate care asigură asistență și sprijin copiilor aflați în situație de risc, în urma sesizărilor primite." Religiozitate, tipare relaționale și angajament comunitar în DGASPC CS În a doua cercetare, cea de la nivel teritorial (județean), ne-am oprit la județul Caraș-Severin adică la DGASPC Caraș-Severin. Am realizat o cercetare cantitativă asupra religiozității, tiparelor relaționale și angajamentului comunitar la angajații instituției
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
risc, în urma sesizărilor primite." Religiozitate, tipare relaționale și angajament comunitar în DGASPC CS În a doua cercetare, cea de la nivel teritorial (județean), ne-am oprit la județul Caraș-Severin adică la DGASPC Caraș-Severin. Am realizat o cercetare cantitativă asupra religiozității, tiparelor relaționale și angajamentului comunitar la angajații instituției DGASPC Caraș-Severin, instituția care se ocupă de promovarea și protecția copilului la nivel județean. Plecând de la rezultatele studiului efectuat la nivel național, am adăugat o cercetare cantitativă la nivel teritorial județean, propunându-ne realizarea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
național, am adăugat o cercetare cantitativă la nivel teritorial județean, propunându-ne realizarea unui studiu care să analizeze în interiorul unei unități teritoriale județene o parte din tendințele semnalate în studiul prealabil efectuat la nivel național, urmărind, de fapt religiozitatea, tiparele relaționale și angajamentul comunitar la nivel de angajat al instituției DGASPC CS. Așadar, rezultatele obținute la cercetare sunt extrem de importante arătând pe de o parte că religiozitatea la români nu este doar un act de subiectivitate, ci chiar vedem prezența în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
o foarte bună consistență internă, indicele alpha Cronbach fiind (0.82). Scala de evaluare a suportului social perceput, realizată de Zimet (1990 și 2000), Dahlem, Zimet și Farley (1988), măsoară gradul de suport atribuit persoanei de către "celălalt relevant" în cadrul tiparelor relaționale rutiniere dezvoltate în cadrul experienței biografice. Scala este alcătuită din afirmații evaluate pe o scală Lickert în 7 trepte, de la "dezacord foarte puternic" (1), până la "acord foarte puternic" (7) și prezintă o consistență internă foarte ridicată, indicele alpha Cronbach fiind (0
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
puternic). Coeficienții de consistență internă Alpha Cronbach sunt (0.42) pentru subscala orientare religioasă extrinsecă, (0.77) pentru subscala orientare religioasă intrinsecă și (0.63) pentru scala globală. 3. Operaționalizarea conceptelor: Măsurare Gradul de realizare al relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional la asistenții sociali, angajații proprii unei direcții județene de profil din România. Trei factori măsurabili 1. Religiozitatea este operaționalizată prin intermediul orientării religioase 2. Tiparele relaționale implicite sunt operaționalizate prin intermediul suportului social perceput, în articulate în trei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Operaționalizarea conceptelor: Măsurare Gradul de realizare al relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional la asistenții sociali, angajații proprii unei direcții județene de profil din România. Trei factori măsurabili 1. Religiozitatea este operaționalizată prin intermediul orientării religioase 2. Tiparele relaționale implicite sunt operaționalizate prin intermediul suportului social perceput, în articulate în trei registre relevante (familie, prieteni, persoane relevante) 3. Angajamentul instituțional specific este operaționalizat prin intermediul implicării comunitare non-formale 4. Obiectiv general Og Explorarea relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
religioase 2. Tiparele relaționale implicite sunt operaționalizate prin intermediul suportului social perceput, în articulate în trei registre relevante (familie, prieteni, persoane relevante) 3. Angajamentul instituțional specific este operaționalizat prin intermediul implicării comunitare non-formale 4. Obiectiv general Og Explorarea relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional în cadrul activităților de asistență socială proprii unei direcții județene de profil din România. 5. Obiective specifice Os1 Examinarea specificului identitar în registrul orientării religioase, suportului social perceput și implicării comunitare non-formale pentru angajații DGASPC-CS. Os2 Studierea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
este una dintre cele mai religioase țări din Europa (a doua după Malta, vezi Figura 1 din această carte). În cadrul profilului identitar am urmărit îndeosebi religiozitatea subiecților, operaționalizată prin intermediul scalei de măsurare a orientării religioase (Allport, Roos, 1967) și tiparele relaționale angajate în relația cu "celălalt semnificativ", măsurate cu ajutorul Scalei de evaluare a suportului social perceput (Dahlem, Zimet și Farley). Premisa ipotetică pe care, susținută și de alte studii de specialitate (de la Allport și Roos) este aceea că o orientare religioasă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
rezultatele cercetării noastre (la nivel național și la nivel teritorial, județean) confirmă imaginea unui angajat în instituțiile de asistență socială, în speță protecția copilului, care are puternic impregnate valorile religioase convertite în atitudini specifice cu o pregnanță remarcabilă. Totodată capitalul relațional al acestora devine o resursă considerabilă în metabolismul instituțional, scorurile la suport social perceput fiind foarte ridicate. Prin urmare, este de așteptat ca angajații din aceste instituții, indiferent de practicile socializatoare pe care le impun inserția în contextul oragnizațional în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
demonstrează că religia ocupă un loc important în viața românilor, iar atenția acordată religiosului a sporit pe parcursul tranziției." (Voicu, 2007, p. 149). (I2). Plasați într-o cultură puternic colectivistă (Hofstede; Hofstede, Minkov, 2010) subiecții analizați investesc simbolic semnificativ în capitalul relațional, cel mai consistent reprezentat fiind suportul social perceput la nivelul "persoanelor importante" (m=6.08, SD=0.84), precum și la nivelul familiei (m=6.07, SD=0.87). În consecință, rețelele familiale sunt calificate drept cea mai importantă resursă în
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
corelații statistic semnificative cu implicarea comunitară nonformală, după cum suportul social perceput global produce cea mai ridicată corelație intercategorială (r=0.427; p<0.01). Prin urmare disponibilitatea de a-l ajuta pe celălalt în nevoie crește odată cu pregnanța acestui tipar relațional permisiv, angajații din DGASPC CS probând asumarea resursei descrise mai sus într-o măsură considerabilă. Rezultatele oferite pe această relație a suportului social perceput cu implicarea comunitară nonformală pot fi calificate și drept un test în vederea studierii vocaționale a asistentului
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
orientarea religioasă intrinsecă ca sursă a comportamentului social generos față de cel "aflat în nevoie". (I5). Pentru a aprofunda lămurirea tendințelor prezentate anterior, am efectuat o regresie ierarhică, construind trei modele consecutive, care înfățișează puterea de predicție a variabilelor religioase și relaționale în explicarea implicării comunității nonformale. Așa cum se observă din Tabelul 5 valoarea ajustată R2 se arată a fi cea mai ridicată în cazul modelului 3, care include ca predictori toate speciile suportului social perceput, precum și orientarea religioasă globală: R2 = 0
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
predictori toate speciile suportului social perceput, precum și orientarea religioasă globală: R2 = 0.19 . Coeficienții ecuațiilor de regresie corespondente sunt redate în Tabelul 7 (beta). Așadar, pe lângă simpla analiză corelațională, modelele de regresie evidențiază ponderea semnificativă dobândită de către variabilele religioase și relaționale în explicarea varianței implicării comunitare nonformale. Practic, o cincime din varianța acestei dimensiuni care măsoară angajamentul comunitar într-un cadru nonformal se datorează factorului religios și celui relațional, ceea ce consolidează tendințele semnalate în celelalte secțiuni ale lucrării, în care implicarea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
corelațională, modelele de regresie evidențiază ponderea semnificativă dobândită de către variabilele religioase și relaționale în explicarea varianței implicării comunitare nonformale. Practic, o cincime din varianța acestei dimensiuni care măsoară angajamentul comunitar într-un cadru nonformal se datorează factorului religios și celui relațional, ceea ce consolidează tendințele semnalate în celelalte secțiuni ale lucrării, în care implicarea în comunitate în plan formal a Bisericii în activitățile de asistență socială din România se arăta a fi consistentă. Procentul este destul de mare și convingător în același timp
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
privilegiind simțurile "inferioare" și considerând "actul alimentar ca arhetip al cunoașterii". Astfel, "gura și ochiul încorporarea sau contemplarea obiectului desemnează nu numai două moduri diferite de punere în relație a ființei cu lumea: în primul caz, individualul se definește doar relațional, în funcție de totalitatea la a cărei existență participă; în cazul al doilea, existența e centrată pe categoria individualului, subiect detașat, exterior lumii-obiect. A doua perspectivă, individualistă și antropocentrică, întemeiată pe opoziția subiect-obiect, consfințește și originara ruptură prin care ființa umană se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care organismul uman le generează. În acest fel, se contribuie pe cale indirectă la optimizarea funcțională a structurilor biofizice DEMO ale organismului uman (animal) și la instituirea principiului vindecător al terapiilor complementare întemeiat pe descoperirea (diagnosticarea) cauzelor subtile, de ordin emoțional, relațional, afectiv (informațional, în ultimă instanță), de care majoritatea disfuncțiilor organismului sunt generate , cu atât mai mult cu cât acestea sunt frecvent ignorate. Afirmarea de către specialiști a faptului, că cea mai mare parte din afecțiunile civilizației sunt generate de stres ( intră
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
nu își dezvăluie niciodată identitatea. Cel mai bine reprezentate sunt categoriile persoanelor care cunosc 1-5 sau 5-20 membri ai comunităților din care fac parte. Aceștia reprezintă 34,26%, respectiv 26,85% dintre subiecții cercetării. Aceasta poate sugera ideea unor nuclee relaționale în cadrul acestor comunități, corespunzătoare unor grupuri mici de indivizi care interacționează și în spațiul real și care se regăsesc în spațiul virtual în perioadele în care comunicarea nemediată nu este posibilă. De asemenea, este posibil ca persoanele cele mai active
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
pp. 19-23) - structură (Ionescu, M., Radu, I., 2001, pp. 32-34): - agenții acțiunii: cadre didactice, elevi; - finalitățile: ideal educațional, scopuri, obiective educaționale; - conținuturile prevăzute în planuri de învățământ, programe și manuale școlare; - metodele și mijloacele; - planificarea și organizarea; - normele pedagogice; - câmpul relațional: cadre didactice-elevi, elevi-elevi, elev-grup, grup-clasă; - rezultatele PREDARE 2.2. Dimensiunile generale ale procesului de învățământ (Cristea, S., 1998, pp. 378-380) Dimensiuni generale Definiție Rol Dimensiunea funcțională Reflectă legătura dintre procesul de învățământ și sistemul de învățământ, realizată prin raporturile existente
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
alături de implementare și funcțiile de control/ autocontrol, evaluare secvențială, conducerea operațională, formarea și dezvoltarea echipelor de învățare în clasă, motivarea, participarea, dezvoltarea personală, prevenirea și rezolvarea eventualelor conflicte între elevi sau cu 30 elevii, evaluarea sumativă de factură docimologică, evaluarea relațională, sistemică, statistică, prin obiective, toate cu raportare la activitatea educațională cu elevii. - pe întreg parcursul activității sale, profesorul realizează comunicarea didactică, forma specifică de circulație a informației în activitatea educațională la clasă și, nu în ultimul rând, ia o serie
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
Dacă, dimpotrivă, un conductor se orientează în mare măsura spre sarcină și spre oameni, fără ca acest lucru să fie reclamat de situație. În primul caz, tipul de conductor este numit realizator, iar cel de al doilea ezitant (sau îngăduitor). Stilul relațional (cu orientare mare pe relațiile umane și orientare scăzută spre sarcină) este eficient când este determinat de interesul autentic pentru oameni, de încrederea în ei, și ineficient când se datorează abordării paternaliste a oamenilor, ceea ce creează la aceștia sentimente de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
alături de implementare și funcțiile de control/ autocontrol, evaluare secvențială, conducerea operațională, formarea și dezvoltarea echipelor de învățare în clasă, motivarea, participarea, dezvoltarea personală, prevenirea și rezolvarea eventualelor conflicte între elevi sau cu 30 elevii, evaluarea sumativă de factură docimologică, evaluarea relațională, sistemică, statistică, prin obiective, toate cu raportare la activitatea educațională cu elevii. - pe întreg parcursul activității sale, profesorul realizează comunicarea didactică, forma specifică de circulație a informației în activitatea educațională la clasă și, nu în ultimul rând, ia o serie
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
Dacă, dimpotrivă, un conductor se orientează în mare măsura spre sarcină și spre oameni, fără ca acest lucru să fie reclamat de situație. În primul caz, tipul de conductor este numit realizator, iar cel de al doilea ezitant (sau îngăduitor). Stilul relațional (cu orientare mare pe relațiile umane și orientare scăzută spre sarcină) este eficient când este determinat de interesul autentic pentru oameni, de încrederea în ei, și ineficient când se datorează abordării paternaliste a oamenilor, ceea ce creează la aceștia sentimente de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
ca, împreună cu unul dintre colaboratorii și prietenul său de o viață, acad. prof. dr. Gh. Scripcaru, legist de o formație complexă de mare profunzime, să fundamenteze și să dezvolte un domeniu de o deosebita semnificație a psihiatriei, și anume, psihopatologia relațională. În acest domeniu utiliza rezultatele statistice numai ca o bază de discuție, considerând comportamentul uman mult prea complex pentru a putea fi încadrat în chestionare mai largi sau mai restrânse, indiferent de modul de abordare a acestui tip de studii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu care orice terapie încercată nu a dat rezultate, până ̀ n momentul ̀ n care s-a ̀ nceput aplicarea masajului. Datorită permanentului dialog (fără cuvinte) care s-a desfășurat între mâinile kinetoterapeutului și corpul pacientului, într-o atmosferă relațională deosebită și datorită efectelor indirecte de ̀ ntoarcere ̀ n timp la experiențele relaționale trecute ale acestuia și de îndepărtare a tensiunilor acumulate, după câteva luni de îngrijire, bolnavul a început să comunice verbal și gestual cu anturajul și să
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]