3,299 matches
-
pp. 239-274) 1. Crearea Contextului necesar, discutarea lui cu educații, a așteptărilor, pentru învățarea directă, exploratorie, motivare a participării și evaluarea datelor inițiale: precizarea obiectivelor, a sarcinilor întregii teme, a resurselor, a procedurilor, a formelor de organizare, a modurilor de relaționare, a criteriilor și instrumentelor de evaluare, a dificultăților și restricțiilor posibile. 2. Explorarea directă, cu acordarea unui timp suficient, în mod independent individual, a materialelor-suport necesare, distribuite și prezentate sintetic, după reactualizarea și analiza critică a experiențelor anterioare implicate, cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
deja intrate în stilul de învățare constructivistă a studenților-viitori profesori și anume harta conceptuală. Înțelegerea esenței procesului proiectării este astfel aprofundată, prin evidențierea grafică: a conținutului și a contextului activității, a cuprinderii conceptelor derivate, a nivelurilor și a tipurilor de relaționare și poziționare a lor, a marcării punctelor ei centrale, a condițiilor de corelare și echilibrare a lor, a posibilităților de extindere sau repoziționare. Cercetarea acestei probleme a demonstrat posibilitatea reprezentării diagramatice variate a hărții conceptuale: ierarhică, matriceală, circulară, radială, în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin reproducere, cât combinarea, prelucrarea lor, ceea ce indică importanța definirii corespunzătoare a referențialului specific unei competențe, a cadrului conceptual al evaluării de tip integrativ aici: la ce nivel, cu ce elemente solicitate, în ce situații practice, în ce modalitate de relaționare cu celelalte tipuri de evaluare folosite anterior în procesul învățării (diagnostică, formativă, metacognitivă sau chiar sumativă pe criterii parțiale sau certificativă). ► Problema standardelor aparține operativ fazei finale a evaluării clasice certificative, în aprecierea precisă, măsurabilă a nivelului realizărilor, după ce s-
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fapt crearea mediului, a contextului pedagogic facilitator, care: • să ajute educații să-și construiască înțelegerea, • să le influențeze atitudinea, • să-i sprijine și ghideze în îndeplinirea rolurilor, în câștigarea de experiențe formative și educative, • să stimuleze o bună comunicare și relaționare, • să prevadă utilizarea punctelor tari și a celor slabe, a restricțiilor, • să permită luarea științifică, rațională a deciziilor adecvate, • să ofere climatul afectiv necesar, • să provoace alternarea procedurilor și rutelor metodologice, • să valorifice experiențele anterioare, • să asigure diferențierea în îndrumare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
informațiilor la implicarea, responsabilizarea elevilor în construcția înțelegerii, a învățării. Managerial, educatorul schimbă, ca lider transformațional, conceperea proiectării și a desfășurării reale a activității, metodele pentru stimularea cunoașterii prin explorare proprie, pentru rezolvarea sarcinilor-problemă, admiterea varietății interpretărilor date, modul de relaționare. În acest sens, el poate recurge la unele măsuri manageriale specifice: formarea și afirmarea motivației intrinseci a cunoașterii, utilizarea metodelor de construcție mentală individuală și prin colaborare, utilizarea de tehnici de îndrumare diferențiată. În același timp, chiar din proiectare, susțin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sunt aplicate și probleme de psihologie: trăsături ale personalității profesorului-cercetător, abilități de gândire și studiu, interese de cunoaștere, reflecție critică, comunicare și colaborare, responsabilitate în activitatea educativă. Nevoia de extindere, aprofundare a comunicării între cercetător și educator, între manierele de relaționare cercetare-practică fiind evidente, în diferite contexte metodologice, acțiunea-cercetarea poate lua forme sau modalități diferite, după gradul de inițiere în teoria și practica cercetării pedagogice. Scopul ar fi ca, progresiv educatorul să câștige competențe în acest sens: • de a aborda critic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
colaborare, de emancipare, critică, participativă ș.a. • Studiul realizării diferitelor orientări ale cercetării-acțiune: de diagnoză, de proiectare a acțiunii, de realizare a acțiunii, de evaluare a consecințelor acțiunii, de identificare a rezultatelor, de comunicare a rezultatelor, de control și investigare, de relaționare cu alte categorii de cercetare, de critică a conceperii și realizării ei, de descriere a proceselor implicate, de explicare a relațiilor și efectelor, de înțelegere a evoluției ei, de con• Nu se confundă cu activitatea educativă curentă, nu este doar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Nu este un mod uzual al gândirii educatorului asupra instrumentelor, unul sistematic și colaborativ. Nu este o simplă problemă de rezolvat, ci una cu o specificitate critică, pe baza reflecției. Nu este un exemplu popular, ci un mod particular de relaționare cu realitatea a profesorului. Nu este o simplă implementare a unor date teoretice, alte experiențe, ci o explorare, descoperire a problemelor și cu soluții noi. Nu este concluzivă, pentru că rezultatul ei este doar o tentativă de soluționare, bazat pe observare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățării, profesorul ca mentor, oferă asistență și analize, cu impact asupra curriculumului-instruirii-evaluării, oferă noi informații asupra stării critice) sau în grup, pe problemă comună în școală (pentru decizii ameliorative, performanțe în organizație, cu depășirea obstacolelor, îmbunătățirea climatului de muncă și relaționare, leadership, comunicare, factorii de colaborare a școlii, evaluarea planurilor și programelor școlii, politica școlii) sau prin cooperare cu cercetători. • Importanța: conectează teoria la practică, identifică problemele critice și testează soCriterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului trol praxiologic a realului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
etc. d) Mass-Media este constituită din mai multe forme de comunicare, care stabilesc un contact impersonal cu receptorul. Comunicarea informațiilor se realizează prin: presa scrisă, audio vizual și internet. Comportamentul de risc al elevilor include cel mai adesea: dificultăți de relaționare, anxietate, neînțelegeri cu părinții, absenteism, violență școlară. 4.2. Factorii care concură și explică apariția dificultăților comportamentale A. Factorii individuali țin de capacitatea personală a fiecărui elev de a reacționa, de resursele personale, de bogăția și calitatea schemelor de adaptare
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
le are familia În care elevul trăiește. V. Inadaptarea școlară, premisă a comportamentului deviant Există anumiți elevi care manifestă un comportament nepotrivit și dificil atât În clasă cât și În afara acesteia. Inadaptarea comportamentală a elevilor vizează, În principal, tulburările de relaționare a elevilor respectivi cu părinții, profesorii, colegii și Încălcarea regulilor colectivității școlare sau extrașcolare. Paleta acestor tulburări este largă, ea cuprinzînd atît modificări comportamentale mai puțin grave sub raport penal, dar supărătoare, de tipul: minciună, inconsecvență comportamentală, violență verbală, copiatul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
efort pentru a fi eradicate. S-a constatat că inadaptarea școlară este una de comportament, atât sub aspectul pedagogic instrucțional, al Însușirii sarcinilor de Învățare și realizare a indicatorilor, cât și sub aspectul relațional, respectiv dificultățile și nivelul scăzut de relaționare a elevilor cu probleme de inadaptare școlară, cu părinții, profesorii și colegii. Elevii care nu se adaptează școlar nu respectă regulamentele, normele și valorile care asigură normalitatea vieții, colectivității școlare și extrașcolare. Cauzele acestei atitudinii negative față de Învățătură sunt: a
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
<contents> CUPRINS I. Delimitări conceptuale în educația specială și social integrată 1.1. Ce înseamnă copii cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) 1.2. Dificultăți specifice: deficiență mintală a) dificultăți în învățare; în comportament; b) dificultăți de comunicare și relaționare; II. Autonomie socială și personală - Direcții de acțiune) 2.1. Comportamentul în societate - Contactul cu mediul înconjurător a) Salutul - mod de comunicare 1. Pe cine salutăm? 2. Cum salutăm? 3. Când și cum răspundem la salut? b) Prezentarea - poarta vieții
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
furnizate de medicină (pediatrie, neuropsihiatrie neuropatologie, oftalmologie, ortopedie) psihopedagogie, sociologie, asistență socială, științe juridice în studiul personalității persoanelor cu diferite tipuri de deficiență (mintală, vizuală, somatică, auditivă, de limbaj, de conduită) sau a persoanelor aflate în dificultate privind integrarea și relaționarea lor cu diverse instituții din comunitatea din care fac parte. Psihopedagogia specială studiază starea de normalitate și starea patologică incluzând depistarea, prevenirea, diagnoza, terapia, recuperarea, educarea, orientarea școlară și profesională, integrarea socială și monitorizarea ulterioară a evoluției persoanei aflate în
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
și lateralității; c) orientarea spațio-temporală deficitară; d) deficitele de atenție și motivație; e) întârziere în dezvoltarea limbajului (recepție, înțelegere, pronunție). În plan comportamental întâmpină dificultăți în: respectarea normelor de comportare civilizată; stabilirea relațiilor de adaptare-integrare în micro și macrogrupurile sociale; relaționarea între sexe; viața în familie; participarea la activități de socializare. b) Dificultăți de comunicare și relaționare Aceste dificultăți provin din mai multe medii, cum sunt: a) Mediul familial: condiții socioculturale și materiale precare; hiperprotecție și dirijism excesiv al copilului; cerințe
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
limbajului (recepție, înțelegere, pronunție). În plan comportamental întâmpină dificultăți în: respectarea normelor de comportare civilizată; stabilirea relațiilor de adaptare-integrare în micro și macrogrupurile sociale; relaționarea între sexe; viața în familie; participarea la activități de socializare. b) Dificultăți de comunicare și relaționare Aceste dificultăți provin din mai multe medii, cum sunt: a) Mediul familial: condiții socioculturale și materiale precare; hiperprotecție și dirijism excesiv al copilului; cerințe ale ambianței familiale și absența confortului afectiv al copilului; familii dezorganizate sau climat familial tensionat; exemple
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
zile de sărbătoare); Sărbători religioase (Crăciunul, Paștele); Sărbători naționale și internaționale; Structura anului calendaristic - anotimpurile, succesiunea lor, caracteristicile lor, acțiuni pentru îngrijirea sănătății corespunzătoare fiecărui anotimp. 2.1. COMPORTAMENTUL ÎN SOCIETATE - CONTACTUL CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Obiective specifice Formarea deprinderilor de relaționare socială; Stabilirea unor relații interpersonale corecte, diferențiate în funcție de vârstă, statul, situații concrete; Formarea și exersarea deprinderilor de comportare în familie, grădiniță, școală, în diferite medii sociale; Cunoașterea și respectarea normelor de bună conviețuire, a codului bunelor maniere (stimă, politețe, respect
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
asaltăm obiectul de cercetare se întretaie oferind posibilități multiple de abordare. Lista interogativă a lui Osborn se folosește neapărat în condiții de evaluare suspendată, deși brainstorming -ul nu apelează întotdeauna la ea. Listele își mai găsesc utilizarea în tehnicile de relaționare forțată între elemente, obiecte, idei, funcții și calități ale unor lucruri. Acestea sunt înșirate pe două coloane și fiecare item din prima listă se asociază, în pofida lipsei aparente a vreunei punți de legătură, cu toți itemii din cealaltă listă, pentru
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
antrenare și transfer individual și în grup; c) variabila îmbogățire si structurare a fondului informațional interdisciplinar; d) variabila stimularea vectorilor creativi (motivație, afectivitate); Grupul creativ de formare se poate utiliza și pentru dezvoltarea unor competențe sociale ca: empatie, comunicare, asertivitate, relaționare, rezolvare de conflicte sau pentru constituirea unor echipe de lucru etc. Pentru începerea activității și antrenamentului într un grup creativ de formare sunt necesare câteva precondiții: a) existența unor persoane (de orice vârstă sau pregătire profesională) doritoare (motivați intrinsec sau
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
încredere și perseverență Vreau să inventez... ! Obiective: să exerseze noi tehnici creative pentru obținerea de produse originale; să manifeste încredere în propriile forțe; să persevereze în identificarea soluțiilor și în realizarea practică a obiectului propus; Activități de învățare: exercițiu de relaționare forțată: scrieți pe tabla o listă de obiecte. Cereți elevilor să le combine în diferite moduri pentru a crea un nou produs. aplicarea listei interogative a lui Osborn asupra ideii găsite (anexa 9); exersarea originalității; aplicație practică: „Invenția mea” - realizarea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de apreciere obiectivă: Precizați cinci colegi din clasă ce manifestă nivele crescute de creativitate și cinci colegi ce nu se remarcă în mod deosebit din punct de vedere creativ; exersarea originalității - ne pregătim de expoziție - soluții de organizare; exercițiu de relaționare forțată Premii năstrușnice fiecare elev va realiza unul dintre obiectele descoperite pentru a fi oferit cadou la premiere unui alt coleg (tombolă). evaluarea portofoliului individual - aprecieri și notare - evidențierea progresului individual și a atitudinii față de activitate; aplicație practică: „Ecuson” - relizarea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Decorațiuni „Copacul preocupărilor”colaj încredere și perseverență Vreau să inventez... ! să exerseze noi tehnici creative pentru obținerea de produse originale; să manifeste încredere în propriile forțe; să persevereze în identificarea solțiilor și în realizarea practică a obiectului propus; exercițiu de relaționare forțată: scrieți pe tabla o listă de obiecte. Cereți elevilor să le combine în diferite moduri pentru a crea un nou produs. Aplicarea listei interogative a lui Osborn asupra ideii găsite; exersarea originalității. Obiecte utile „Invenția mea” creativitatea promovată în
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
evalueze și autoevalueze modul de participare în cadrul cursului; să realizeze produse utile și originale; alcătuirea schemei de recapitulare cu privire la creativitate; aplicarea metodei de apreciere obiectivă; exersarea originalității - soluții de organizare a expoziției, realizare diplome; Obiecte utile „Ecuson” „Diplomă” exercițiu de relaționare forțată - premii năstrușnice; evaluarea portofoliului individual; criterii și metode de evaluare De-a criticii să aprecieze obiectiv lucrările realizate, prin raportare la individ și grup; să manifeste inițiativă și originalitate în modul de realizare a unei prezentări /expoziției; aplicarea chestionarului
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
persoanelor chestionate 39 să enumere câteva elemente care le reprezintă identitatea socioculturală, elemente prin care își afirmă identitatea de români. Răspunsurile obținute 40 au fost următoarele: S1: muzica, literatura, știința; S2: literatura, teatrul, muzica, arta; S3: tradiția, arta, modul de relaționare cu alții; S4: literatura, artele plastice, artele tradiționale; S5: folclorul, literatura, muzica, pictura, filmul, teatrul; S6: poezia populară, tradițiile, meșteșugurile; S7: religia, tradiția, limba; S8: istoria, tradițiile, obiceiurile, porturile, oamenii mari; S9: obiceiurile, tradiția bisericească; S10: activitățile culturale (literatura, teatrul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să fie rezultatul unui proces democratic la nivel comunitar. Elemente tehnice, precum jurisprudența Curții de Justiție privind competențele Parlamentului european, studii de caz, interpretări ale unor aspecte din Tratate sunt de natură să redea mecanisme de funcționare internă și de relaționare internațională a unei instituții fundamentale, care are darul de a apropia Uniunea Europeană de cetățenii ei, într-un efort permanent de limitare a deficitului democratic. Instrumente de lucru: limbă și limbaje În ceea ce privește terminologia internațională, este folosit termenul de adunare parlamentară, chiar dacă
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]