1,192 matches
-
Ei pot folosi astfel de argumente intuiționiste împotriva naturalismului; dar principala fort] motrice a atacului lor este independent de acestea. Principala fort] motrice vine din recunoașterea faptului c] ambele forme ale descriptivismului, în feluri diferite, sunt destinate c]derii în relativism. Deși relativismul are suporterii lui (printre aceștia, ni se spune adesea, majoritatea tinerilor dintre studenții americani - deși este o exagerare), nu este ceea ce descriptiviștii încearc] s] stabileasc]. Aceștia pornesc cu scopul de a ar]ta mai degrab] c] poate exista
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
folosi astfel de argumente intuiționiste împotriva naturalismului; dar principala fort] motrice a atacului lor este independent de acestea. Principala fort] motrice vine din recunoașterea faptului c] ambele forme ale descriptivismului, în feluri diferite, sunt destinate c]derii în relativism. Deși relativismul are suporterii lui (printre aceștia, ni se spune adesea, majoritatea tinerilor dintre studenții americani - deși este o exagerare), nu este ceea ce descriptiviștii încearc] s] stabileasc]. Aceștia pornesc cu scopul de a ar]ta mai degrab] c] poate exista cercetare moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deși este o exagerare), nu este ceea ce descriptiviștii încearc] s] stabileasc]. Aceștia pornesc cu scopul de a ar]ta mai degrab] c] poate exista cercetare moral] rațional], concluzii maleabile la care trebuie s] consimțim pe bun] dreptate. Naturalismul cade în relativism în felul urm]tor. Dac] sensurile cuvintelor morale sunt explicate în termeni de condiții de adev]r, atunci ceea ce va determina în cele din urm] adev]rul sau falsitatea judec]ților morale vor fi acele condiții de adev]r acceptate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate spune în mod logic ceea ce afirm] feminiștii. Din acest exemplu foarte simplu se poate vedea c] efectul naturalismului este acela de a obliga pe oricine s] îmbr]țișeze comportamentul social acceptat pentru a nu se contrazice; și acesta este relativismul. Pentru o descriere am]nuntit] vezi Hâre, 1985a, 1986; pentru o ap]rare a formei relativismului (vezi capitolul 39, „Relativismul”). Cealalt] variant] a descriptivismului, intuiționismul, cade în relativism într-un mod și mai simplu. Intuiționismul vede condițiile de adev]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] efectul naturalismului este acela de a obliga pe oricine s] îmbr]țișeze comportamentul social acceptat pentru a nu se contrazice; și acesta este relativismul. Pentru o descriere am]nuntit] vezi Hâre, 1985a, 1986; pentru o ap]rare a formei relativismului (vezi capitolul 39, „Relativismul”). Cealalt] variant] a descriptivismului, intuiționismul, cade în relativism într-un mod și mai simplu. Intuiționismul vede condițiile de adev]r ale judec]ților morale, care le dau sensul, ca fiind în conformitate cu datele pe care trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acela de a obliga pe oricine s] îmbr]țișeze comportamentul social acceptat pentru a nu se contrazice; și acesta este relativismul. Pentru o descriere am]nuntit] vezi Hâre, 1985a, 1986; pentru o ap]rare a formei relativismului (vezi capitolul 39, „Relativismul”). Cealalt] variant] a descriptivismului, intuiționismul, cade în relativism într-un mod și mai simplu. Intuiționismul vede condițiile de adev]r ale judec]ților morale, care le dau sensul, ca fiind în conformitate cu datele pe care trebuie s] ne bâz]m raționamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țișeze comportamentul social acceptat pentru a nu se contrazice; și acesta este relativismul. Pentru o descriere am]nuntit] vezi Hâre, 1985a, 1986; pentru o ap]rare a formei relativismului (vezi capitolul 39, „Relativismul”). Cealalt] variant] a descriptivismului, intuiționismul, cade în relativism într-un mod și mai simplu. Intuiționismul vede condițiile de adev]r ale judec]ților morale, care le dau sensul, ca fiind în conformitate cu datele pe care trebuie s] ne bâz]m raționamentul moral, si cu care concluziile acestuia trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cazul feminiștilor este scos din joc; dar dac] ar exista o societate, așa cum ar putea ap]rea una, în care s] existe convingerea universal] c] soțiile nu au o asemenea datorie, atunci și cazul antifeminiștilor ar fi scos din joc. Relativismul este din nou rezultatul. Un tip suplimentar de descriptivism poate fi menționat aici, si anume subiectivismul. Acest termen este foarte flexibil, dar îl vom folosi aici strict pentru tipul de descriptivism naturalistic care susține c] sensul lui „se cuvine” și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deoarece intuițiile și convingerile morale sunt și ele fapte obiective - fapte despre ceea ce cred oamenii; și de aceea multe dintre obiecțiile acceptate în mod obișnuit împotriva subiectivismului se aplic] în mod egal și intuiționismului. Această explic] de ce intuiționismul cade în relativism; intuiționiștii nu cer sprijinul unui fapt obiectiv, ci doar propriile gânduri și gândurile altora, și acestea variaz] de la o persoan] și societate la alta. Folosite în afara acestui context, cuvintele „obiectiv” și „subiectiv” pot crea confuzie (Hâre, 1976). În special, dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ci și prescriptiviștii pot da un rol limitat condițiilor de adev]r în determinarea sensurilor cuvintelor morale, într-o societate dat]. Dac], așa cum cred descriptiviștii, sensurile descriptive ale judec]ților morale, determinate ca atare, ar fi întregul lor înțeles, atunci relativismul ar fi consecință. Deoarece putem ști sensul descriptiv al lui „se cuvine” într-o socieatate dat]; dar aceasta nu înseamn] c] va avea același înțeles și în alt] societate. Un turist din Arabia Saudit], auzind un australian spunând c] soția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferite, fie (dac] este intuiționist) c], deoarece convingerile oamenilor din cele dou] ț]ri difer], exist] eo ipso și o diferenț] în modul în care soțiile se cuvine s] se comporte; și aceste dou] moduri de sc]pare duc la relativism. (ManIntyre, 1985; Hâre, 1986). Faptul c] judec]țile morale au un înțeles descriptiv, si de aceea se poate spune sau doar explică în cadru limitat c] dețin condiții de adev]r și sunt adev]rate sau false, poate fi folosit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Hutchinson, 1948). -: „On a supposed right to tell lies from benevolent motives”, Kant’s Critique of Practical Reason and Other Works on the Theory of Ethics, trad. T.K. Abbott, a 6-a ed. (London: Longmans, 1927), pag.361. MacIntyre, A.: „Relativism, power and philosophy”, Proceedings of American Philosophical Association 59 (1985). Mill, J.S.: Utilitarism (1863); ed. H.B. Acton (London: Dent, 1972). -: A System of Logic (1843); a 5-a ed. (London: Parker, 1862), ultimul capitol al ultimului volum. Plato: Meno Rawls
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au respins-o din cauza neg]rii de c]tre ei a realismului susținerilor privind greșeală moral], si nu din cauza vreunei dorințe de a îmbr]tisa o form] de libertate anemic]. Compatibiliștii care sunt subiectiviști metaetici sau relativiști (vezi capitolul 39, „Relativismul”) tind în mod similar s] resping] orice fundamentare judiciar] pentru pedeaps] și propun în loc una integral consecințialist]. Dar, inc] o dat], aceasta nu înseamn] pentru ei s] se alieze cu determiniștii radicali care resping relevanță ideilor privind vină moral] pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de Kant, ci și de Regulă de aur care, așa cum au ar]țâț capitolele din partea a doua, este central] multora dintre marile tradiții etice. Aceasta este, trebuie s] recunoaștem, o asociere selectiv] a temelor comune. Concluziile capitolelor despre naturalism și relativism nu se potrivesc atât de simplu cu cele ale altor capitole din partea a șasea; dar, în același timp, concluziile lor nu sunt incompatibile, în mod strict, cu abordarea comun] pe care am identificat-o. Pentru a ap]ra aceast] abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sisteme de referință (gen, clasă, etnie ș.a.) și o să purcedem la identificarea axelor paradigmatice pe care e gândit. Pe de altă parte, controversele își au cu siguranță originea în pozițiile asumate de cercetători pe continuumurile ontologic (între realism 7 și relativism 8), epistemologic (între obiectivism și subiectivism) și metodologic (între cuantificare sau căutarea relațiilor cauzale și interpretare sau descriere). În prezent, diferențele, opozițiile sau bipolaritățile evocate anterior sunt transpuse în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ca text; ridicarea textului și limbii la nivel de fenomen fundamental al existenței; aplicarea analizei literare tuturor problemelor; respingerea metodei; interogarea realității și a adecvării limbajului la descrierea acesteia; apărarea discursurilor multiple; centrarea pe relațiile de putere și hegemonie culturală; relativism extrem și tendință către nihilism". În general însă este acceptat că elementul-cheie în filosofia postmodernă este "revoluția lingvistică". Unii postmoderniști preiau ipoteza Shapir-Whorf, conform căreia modul în care "vorbim" despre lume ne modelează weltanschauung-ul, adică felul în care o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pluralității sau diversității, ci o conține chiar. Faptul că suntem în căutarea elementelor comune nu înseamnă altceva decât a presupune că există o mare diversitate de identificări, adică faptul că ne asumăm în același timp, pe lângă postulatul unicității, și postulatul relativismului. Așadar putem spune că identificările tinerilor tind să aibă cel puțin două componente; identitatea apare deci în accepțiunea pe care o propunem ca un sistem dublu dimensionat. Ea poate fi imaginată sub forma unui atom al cărui miez va fi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în toate cele trei chestionare și baze de date EVS/WVS, 1993, 1999, 2005. 15 "Acestui tip de individualism precizează autorii nu îi lipsește spiritul comunitar și angajarea socială și nu trebuie interpretat în termeni de egoism, narcisism, hedonism sau relativism etic" (Arts ș.a., 2003:31). 16 Modul practic de construcție a acestor indicatori e descris în Anexa III. 17 Pentru varianta prescurtată a indicelui împlinirii personale. 18 Deși am testat modul de grupare a valorilor și cu metoda scalării multidimensionale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Acesta din urmă tratează problema reconsiderării statutului criticii, în timp ce primul - care pornește de la Arca lui Noe, eseul lui Nicolae Manolescu - reprezintă o încercare de (re)definire a romanescului. În acest scop, M.C. scotocește cu răbdare prin bibliografia problemei, constatând fie relativismul definițiilor, fie tendința generalizărilor forțate. Paradigma pentru care optează are în centru conceptul de complexitate, caracteristic pentru oricare din termenii ecuației lume-existență umană-viață. În secțiunea Lecturi posibile, modelul propus este ilustrat prin comentarea unor scrieri de Marin Preda, Al. Ivasiuc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
alienaților reali", a suferinzilor, autori ai delictelor derivând din însăși structura suferinței lor psihice, postându-se pe poziția de protejare a societății prin izolarea bolnavilor periculoși și nu prin pedepsirea lor ("Societatea numai atunci se va fi pus la nivelul relativismului științific, când jurisprudența nu va porni de la ideea copilărească și sălbatecă de a pedepsi, ci de la ideea coaptă și civilizată de a izola persoanele care lezează interesele sociale și de a nimici cauzele pentru care ele sunt împinse să lezeze
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
posibilă elaborarea unei liste cu nevoi umane universale, invariante (și, corespunzător acestora, a unui sistem de valori) care pot fi considerate drept termenul fundamental de raportare a oricărei transformări sociale pentru a determina dacă este, până la urmă, progresivă sau nu. Relativismul valorilor umane, afirmat fără nici o rezervă, este inacceptabil pentru teoria marxistă a societății. Chiar în măsura în care valorile variază în funcție de poziția socială concretă,în marxism există posibilitatea utilizării lor pertinente drept criteriu al progresului. O asemenea afirmație pare curioasă. Considerată însă din
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau mai noi, similar cu aspectele socioeconomice ale ,,tranziției” postcomuniste În Europa Centrală și Orientală. Cititorul beneficiază astfel nu atât de o ,,perspectivă” interpretativă privilegiată, atotlămuritoare și exhaustivă, cât de o pluralitate de abordări, românești și străine ( În acord cu relativismul disciplineiă), cu o valoare orientativă - cum apreciază În introducere unul dintre editori - pentru viitoarele cercetări În domeniu. Nu doar interesul intrinsec al studiilor reunite aici, ci și exigențele noi ale profesionalizării antropologiei culturale În România invită de pe acum la elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care, în fond, conduce. Poate părea și mai grav că, odată cu statuarea laică a libertății religioase, Adevărul ultim nu mai are un unic chip instituțional, general acceptat, asigurat și, cîteodată, impus de autoritatea instituției ecleziale. Aici stă riscul cel al relativismului , dar și un posibil avantaj spiritual al libertății moderne. Căci ea lasă să transpară nu doar prin discursul teologic sau filozofic, ci în viața comunitară și de fiecare zi, în mentalitatea comună faptul că Realitatea ultimă nu e reductibilă la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
le pot oferi pentru adîncirea propriei teologii. Dar se admite îndeobște că fiece credință își păstrează un nucleu dur, de dogmă esențială, unde dialogul nu poate pătrunde, unde convergența religiilor nu poate fi menținută fără riscul de a cădea în relativism. Unui creștin îi va fi greu să accepte că omul se poate salva și altfel decît prin Isus Christos, cel întrupat în istorie. Teologii musulmani ortodocși văd Unul treimic drept o imagine insuficient monoteistă a lui Dumnezeu, iar tradiția ebraică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modurile bune, iar nu particularitățile lor. Fiindcă omul doar un lucru poate lucra, iar nu toate lucrurile deodată. Trebuie să fie acel lucru, unul, și în acel unul, să le preia pe toate. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net relativismului, căci relativismul constă în a zăbovi indefinit pe teritoriul particularului, cu atenția fixată pe evantaiul modurilor între care eziți, între care alegi, pe care le socotești la fel de bune. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net fundamentalismului, căci acesta din urmă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]