1,588 matches
-
liberalizarea religioasă, creșterea riscurilor existențiale sau creșterea diversității religioase? Un răspuns la această întrebare vom căuta în secțiunea următoare. Figura 3.1 Nivelul mediu al religiozității în Europa în 2000 Date: EVS 2000 Figura 3.2 Variația nivelului mediu de religiozitate între 1990 și 2000 în Europa Date: EVS 1990, 2000 Figura 3.3 Variația mediei religiozității pe cohorte, între 1993 și 1999 în România Date: EVS 1993, 1999 Schimbând registrul și referindu-ne doar la cazul României, analiza variației religiozității
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în secțiunea următoare. Figura 3.1 Nivelul mediu al religiozității în Europa în 2000 Date: EVS 2000 Figura 3.2 Variația nivelului mediu de religiozitate între 1990 și 2000 în Europa Date: EVS 1990, 2000 Figura 3.3 Variația mediei religiozității pe cohorte, între 1993 și 1999 în România Date: EVS 1993, 1999 Schimbând registrul și referindu-ne doar la cazul României, analiza variației religiozității pe cohorte indică o variație aproape lineară între religiozitate și vârstă mai ales pentru datele din
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religiozitate între 1990 și 2000 în Europa Date: EVS 1990, 2000 Figura 3.3 Variația mediei religiozității pe cohorte, între 1993 și 1999 în România Date: EVS 1993, 1999 Schimbând registrul și referindu-ne doar la cazul României, analiza variației religiozității pe cohorte indică o variație aproape lineară între religiozitate și vârstă mai ales pentru datele din 1993. Practic nivelul credinței religioase crește odată cu înaintarea în vârstă. Rezultatul susține teoria efectului vârstei asupra credinței religioase, adică a faptului că pe măsură ce înaintează
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
1990, 2000 Figura 3.3 Variația mediei religiozității pe cohorte, între 1993 și 1999 în România Date: EVS 1993, 1999 Schimbând registrul și referindu-ne doar la cazul României, analiza variației religiozității pe cohorte indică o variație aproape lineară între religiozitate și vârstă mai ales pentru datele din 1993. Practic nivelul credinței religioase crește odată cu înaintarea în vârstă. Rezultatul susține teoria efectului vârstei asupra credinței religioase, adică a faptului că pe măsură ce înaintează în vârstă oamenii se întorc tot mai mult spre
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
credinței religioase crește odată cu înaintarea în vârstă. Rezultatul susține teoria efectului vârstei asupra credinței religioase, adică a faptului că pe măsură ce înaintează în vârstă oamenii se întorc tot mai mult spre religie. Comparativ, în 2000 se constată o creștere importantă a religiozității mai ales la cohortele socializate în perioada comunistă. Pentru cohorta cea mai tânără, născută după 1974, variația între media religiozității în 1993 și 1999 este de aproximativ 20 de puncte, în timp ce pentru celelalte cohorte variația este cam de 10 puncte
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
înaintează în vârstă oamenii se întorc tot mai mult spre religie. Comparativ, în 2000 se constată o creștere importantă a religiozității mai ales la cohortele socializate în perioada comunistă. Pentru cohorta cea mai tânără, născută după 1974, variația între media religiozității în 1993 și 1999 este de aproximativ 20 de puncte, în timp ce pentru celelalte cohorte variația este cam de 10 puncte. Trebuie menționat faptul că pentru cohortele cele mai vârstnice, care au trăit o perioadă mai lungă de timp în afara regimului
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
momente de timp avute în vedere, indicele înregistrând valorile cele mai ridicate. Datele din Figura 3.3 susțin pe de o parte efectul vârstei asupra credinței religioase, însă nu invalidează nici efectul perioadei. Astfel, deși se înregistrează o creștere a religiozității la segmentele tinere de populație, ca urmare a transformărilor care au avut loc în societatea românească pe parcursul perioadei investigate (efectul de perioadă), se păstrează totuși tendința ca creșterii simultane a vârstei și credinței religioase (efectul vârstei). IV. REVITALIZAREA RELIGIOASĂ: SCĂDERE
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în societatea românească pe parcursul perioadei investigate (efectul de perioadă), se păstrează totuși tendința ca creșterii simultane a vârstei și credinței religioase (efectul vârstei). IV. REVITALIZAREA RELIGIOASĂ: SCĂDERE ECONOMICĂ SAU DIVERSITATEA A CULTELOR? Pentru a identifica factorii care influențează nivelul de religiozitate al unei țări am rulat mai multe modele de regresie care au inclus seturi diferite de predictori. Utilizând drept variabile independente doar gradul de diversitate religioasă și Produsul Intern Brut, rezultatele regresiei au indicat o dublă determinare nivelului general de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
al unei țări am rulat mai multe modele de regresie care au inclus seturi diferite de predictori. Utilizând drept variabile independente doar gradul de diversitate religioasă și Produsul Intern Brut, rezultatele regresiei au indicat o dublă determinare nivelului general de religiozitate al unei țări (Modelul 1 din Tabel 3.1). Însă relația indicată de date dintre diversitatea religioasă și gradul de religiozitate este inversă celei prezise de teoria cererii și ofertei, cu cât diversitatea este mai scăzută, cu atât credința este
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
doar gradul de diversitate religioasă și Produsul Intern Brut, rezultatele regresiei au indicat o dublă determinare nivelului general de religiozitate al unei țări (Modelul 1 din Tabel 3.1). Însă relația indicată de date dintre diversitatea religioasă și gradul de religiozitate este inversă celei prezise de teoria cererii și ofertei, cu cât diversitatea este mai scăzută, cu atât credința este mai răspândită în rândul populației. Această relație puternică și înalt semnificativă se găsește în toate cele trei modele de regresie din
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
răspândită în rândul populației. Această relație puternică și înalt semnificativă se găsește în toate cele trei modele de regresie din Tabel 3.1. Astfel, datele empirice arată că pluralismul religios este cel care se asociază cu secularizarea și nu generează religiozitate, fapt susținut de către Berger (1969) și Bruce (1999). Conform autorilor citați pluralismul facilitează contactul cu alte religii și pune sub semnul întrebării atotputernicia unei singure ființe supranaturale, fapt care erodează sentimentele religioase. Tabel 3.1 Regresie lineară, variabila dependentă: religiozitate
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religiozitate, fapt susținut de către Berger (1969) și Bruce (1999). Conform autorilor citați pluralismul facilitează contactul cu alte religii și pune sub semnul întrebării atotputernicia unei singure ființe supranaturale, fapt care erodează sentimentele religioase. Tabel 3.1 Regresie lineară, variabila dependentă: religiozitate în Europa 2000 Modelul 1 Modelul 2 Modelul 3 B β B β B β Constanta 0,124 0,538 1,548 Diversitate religioasă 1,533 0,629*** 1,253 0,514*** 1,270 ,521*** PIB 2001 -0,017 -0
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
0,528 0,504 R2 ajustat 0,407 0,472 0,449 ***p<0,001; **p<0,01; *p<0,05 Date: EVS 1999 Un alt aspect testat de către modelele de regresie este efectul nivelului de dezvoltare asupra gradului de religiozitate. În primul model, care include între predictori doar Produsul Intern Brut, regresia evidențiază un efect semnificativ dar mai redus al PIB-ului asupra credinței religioase. Conform modelului în țările cu nivel de dezvoltare economică mai redus valorile religioase sunt mai
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în model. Și în acest caz, ponderea populației cu studii superioare este reținută în modelul de regresie ca predictor semnificativ al gradului de dezvoltare socială, în timp ce speranța medie de viață este eliminată din model. Se poate concluziona că nivelul de religiozitate al unei populații depinde de gradul acesteia de dezvoltare, însă impactul principal nu îl are componenta economică a dezvoltării, ci capitalul uman, exprimat în capital educațional. Privind cele trei modele în ansamblul lor se observă că diversitatea religioasă este predictorul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dezvoltare, însă impactul principal nu îl are componenta economică a dezvoltării, ci capitalul uman, exprimat în capital educațional. Privind cele trei modele în ansamblul lor se observă că diversitatea religioasă este predictorul cu efectul cel mai puternic asupra gradului de religiozitate al unei populații. Gradul de dezvoltare umană joacă de asemenea un rol important, însă nivelul de dezvoltare economică nu exercită nici un efect atunci când se controlează pentru efectele stocului de educație. Modelele invalidează teoria cererii și ofertei și susțin în schimb
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
atunci când se controlează pentru efectele stocului de educație. Modelele invalidează teoria cererii și ofertei și susțin în schimb teoria secularizării, însă în forma în care secularizarea nu este determină economic ci de nivelul general al dezvoltării umane. Figura 3.4 Religiozitatea în funcție de diversitatea religioasă în țările europene în 2000 Sursa: EVS 2000 Figura 3.5 Religiozitatea în funcție de ponderea populației cu studii superioare în țările europene în 2000 Sursa: EVS 2000 Pornind de la rezultatele celor trei regresii se poate face o scurtă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
susțin în schimb teoria secularizării, însă în forma în care secularizarea nu este determină economic ci de nivelul general al dezvoltării umane. Figura 3.4 Religiozitatea în funcție de diversitatea religioasă în țările europene în 2000 Sursa: EVS 2000 Figura 3.5 Religiozitatea în funcție de ponderea populației cu studii superioare în țările europene în 2000 Sursa: EVS 2000 Pornind de la rezultatele celor trei regresii se poate face o scurtă discuție cu privire la cauzele care determină existența unui nivel de religiozitate atât de crescut în România
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
EVS 2000 Figura 3.5 Religiozitatea în funcție de ponderea populației cu studii superioare în țările europene în 2000 Sursa: EVS 2000 Pornind de la rezultatele celor trei regresii se poate face o scurtă discuție cu privire la cauzele care determină existența unui nivel de religiozitate atât de crescut în România. Am văzut că nivelul de religiozitate al unei populații este rezultatul unei combinații între grad de pluralism religios și stocul de capital educațional acumulat. Luând în considerare cazul României, modelul respectiv se potrivește destul de bine
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
superioare în țările europene în 2000 Sursa: EVS 2000 Pornind de la rezultatele celor trei regresii se poate face o scurtă discuție cu privire la cauzele care determină existența unui nivel de religiozitate atât de crescut în România. Am văzut că nivelul de religiozitate al unei populații este rezultatul unei combinații între grad de pluralism religios și stocul de capital educațional acumulat. Luând în considerare cazul României, modelul respectiv se potrivește destul de bine cu situația existentă. Graficele prezentate în Figura 3.4 și Figura
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
stocul de capital educațional acumulat. Luând în considerare cazul României, modelul respectiv se potrivește destul de bine cu situația existentă. Graficele prezentate în Figura 3.4 și Figura 3.5 ilustrează mai sugestiv ceea ce au relevat rezultatele regresiei. Gradul crescut de religiozitate al românilor își găsește explicația în faptul că piața religioasă este aproape un monopol al Bisericii Ortodoxe și în faptul că românii sunt printre popoarele europene cu nivelul cel mai scăzut al educației superioare. Figura 3.4 prezintă variația religiozității
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religiozitate al românilor își găsește explicația în faptul că piața religioasă este aproape un monopol al Bisericii Ortodoxe și în faptul că românii sunt printre popoarele europene cu nivelul cel mai scăzut al educației superioare. Figura 3.4 prezintă variația religiozității in funcție de diversitatea religioasă. Pe grafic se poate observa atât asocierea puternică dintre cele două variabile, cât și poziția României pe grafic, în colțul din dreapta sus, alături de Malta, Polonia, Irlanda sau Portugalia, toate fiind state în care o singură denominație
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
puternică dintre cele două variabile, cât și poziția României pe grafic, în colțul din dreapta sus, alături de Malta, Polonia, Irlanda sau Portugalia, toate fiind state în care o singură denominație domină piața religioasă. În plus, Figura 3.5 ilustrează relația dintre religiozitate și ponderea populației cu studii superioare. Din nou, România se află alături de Malta și Polonia, în colțul din stânga sus, în rândul țărilor cu religiozitate crescută și nivel redus de educație superioară al populației. Conform rezultatelor prezentate, răspunsul la întrebarea de ce
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în care o singură denominație domină piața religioasă. În plus, Figura 3.5 ilustrează relația dintre religiozitate și ponderea populației cu studii superioare. Din nou, România se află alături de Malta și Polonia, în colțul din stânga sus, în rândul țărilor cu religiozitate crescută și nivel redus de educație superioară al populației. Conform rezultatelor prezentate, răspunsul la întrebarea de ce sunt românii printre cei mai religioși dintre europeni se găsește în combinația dintre diversitatea religioasă redusă și ponderea scăzută a populației cu studii superioare
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
răspunsul la întrebarea de ce sunt românii printre cei mai religioși dintre europeni se găsește în combinația dintre diversitatea religioasă redusă și ponderea scăzută a populației cu studii superioare. Aceștia sunt cei doi factori care contribuie decisiv la explicarea nivelului de religiozitate al populației României. Tabel 3.2 Regresii lineare variabilele dependente: variația religiozității între 1990 și 2000, variația practicii religioase publice între 1990 și 2000, variația non-afilierii între 1990 și 2000 Variația religiozității 1990 2000 Variația practicii religioase 1990 2000 Variația
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
se găsește în combinația dintre diversitatea religioasă redusă și ponderea scăzută a populației cu studii superioare. Aceștia sunt cei doi factori care contribuie decisiv la explicarea nivelului de religiozitate al populației României. Tabel 3.2 Regresii lineare variabilele dependente: variația religiozității între 1990 și 2000, variația practicii religioase publice între 1990 și 2000, variația non-afilierii între 1990 și 2000 Variația religiozității 1990 2000 Variația practicii religioase 1990 2000 Variația non-afilierii religioase 1990-2000 B β B β B β (Constanta) 0,327
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]