1,378 matches
-
scrise după anii 1930; note legate de Topografia legendară a Evangheliilor (1941); reflecții pe care le regăsește recitindu-și cele patru carnete. Carnetele ne vor permite să ne formăm o idee despre momentul acestei însumări. Halbwachs afirma în Cadrele că rememorarea este un răspuns la o problemă ridicată de societate. Or, problema însumării operei sale îi este impusă de propria candidatură la Collège de France. Decide să-și relateze, în carnetele din 1942-1943, vizitele din timpul campaniei. Această practică socială de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
simultaneității: a-ți aminti înseamnă, simultan, a te afla într-o situație din cadrul exterior (istoric) al timpului (care merge dinspre prezent spre trecut și dinspre trecut spre prezent) și a trăi în trecut identitatea timpului prezent. Față de Cadrele sociale, semnificația rememorării se schimbă: Memoria colectivă este chiar o a doua sociologie a memoriei. Astfel, timpul devine centrul Memoriei colective în 1941-1943, chiar dacă știm că încă din anii 1930 Halbwachs recitise Durată și simultaneitate, me-ditînd asupra timpului. Principiile ultime de unificare a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
călătorie, coreligionari, membri ai aceleiași clase, locuitorii aceluiași sat, familia lărgită, familia strictă; fără să uităm societatea originală pe care fiecare individ o formează, într-un fel, cu sine însuși"192. Enigmatica frază finală avea, la Butler și în fenomenologia rememorării, un sens restrîns la două personaje care simbolizează amintirea, așa cum este gîndită și așa cum este legată de percepția prezentă. Este, de altfel, ideea reluată în 1932, în manuscrisul despre mărturie; dar noutatea articolului din 1939 este că, la Beethoven, nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
o pluralitate de memorii colective virtuale. Cadrele fuseseră un primul moment al operei, în care memoria individuală era cuprinsă din exterior de memoriile colective, căci amintirea însemna identificarea memoriei individuale cu o memorie colectivă religioasă, de clasă ori familială. Esența rememorării consta în continuare în experiența fundamentală a unui sens împărtășit de mine și de ceilalți. Memoria colectivă pleacă, dimpotrivă, de la identitatea primă a memoriei individuale în raport cu multiplele memorii colective economice etc. Această idee, care apare ca punct de plecare al
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
memorii. Halbwachs folosește acum pluralul. Pe parcursul Memoriei colective, curentul de memorie va dobîndi, astfel, o nouă semnificație. În capitolul 2, cu excepția primelor patru pagini (scrise la urmă), acesta are în principal o semnificație psihologică: este vorba, în general, de explicitarea rememorării de către un individ. Într-o parte a Memoriei colective care corespunde în special primei variante eliminate, în care Halbwachs continuă critica față de obiecțiile lui Blondel și reia reflecțiile anterioare asupra memoriei involuntare și a falsei recunoașteri curentul de memorie va
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a Memoriei colective care corespunde în special primei variante eliminate, în care Halbwachs continuă critica față de obiecțiile lui Blondel și reia reflecțiile anterioare asupra memoriei involuntare și a falsei recunoașteri curentul de memorie va fi utilizat pentru a explica fenomenul rememorării. Dar, în esență, Memoria colectivă va dezvolta ideea unui curent de memorie culturală sprijinit pe o temporalitate unică în genul ei. Halbwachs face prima generalizare în capitolul 2, cînd se apleacă asupra mărturiei; această generalizare a "curentului de memorie" are
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Marea miză a cadrelor este că această convergență a progresului prin cauzalitate sau prin dezvoltare a valorilor în istoria religioasă ori socială ar fi paralelă cu progresul tehnologic așa cum este el definit în reprezentarea de către Halbwachs, în prima parte, a rememorării: reconstrucția trecutului în funcție de prezent. De cu totul altceva e vorba în Memoria colectivă. Halbwachs abordează istoria pentru a-i răspunde lui Blondel, care voia să-l susțină pe Bergson pornind de la schema potrivit căreia memoria pură ar fi, fundamental, o
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
memoriei colective față de facilitatea timpului istoric aceasta este teoria timpului dublu. Reluînd o intuiție din Cadrele sociele, confirmată de toate analizele de pînă atunci asupra istoriei și a interiorității reciproce în cîteva cazuri excepționale, Halbwachs recurge încă o dată la fenomenologia rememorării: să-ți amintești spunea el în Cadrele înseamnă să urci în timp cu viteze diferite, de la timpul imediat (al memoriei imediate, cu o temporalitate nestructurată și neierarhizată), la un timp particular, propriu fiecărui grup (familial, religios etc.), timpul memoriilor colective
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de la timpul imediat (al memoriei imediate, cu o temporalitate nestructurată și neierarhizată), la un timp particular, propriu fiecărui grup (familial, religios etc.), timpul memoriilor colective "în care ne întoarcem cu viteze diferite și pe distanțe diferite". Aici, această fenomenologie a rememorării pleacă de la ideea de timp etern, care fusese în centrul capitolului despre timp, și afirmă că esențialul se găsește în sentimentul identității: nu sînt nici în trecut, nici în prezent, nici în viitor, cînd rememorez sînt într-un fel de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sociale, interioritate prin care, plecînd de la fiecare dintre ele, sînt regăsite celelalte. Aceasta ne pare a fi transformarea totală a celei de-a doua sociologii a memoriei, axată pe interacțiunea și interioritatea reciproce, în contrast cu Cadrele sociale ale memoriei, fondate pe rememorare și pe interacțiunea univocă și exterioară. Cuprins Prefață / 5 Avertisment / 11 Capitolul 1. Memoria colectivă la muzicieni / 17 Capitolul 2. Memorie individuală și memorie colectivă / 49 Capitolul 3. Memorie colectivă și memorie istorică / 95 Capitolul 4. Memoria colectivă și timpul
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
intim, implicit și discret, într-o descriere iată ceea ce pictorii ar fi foarte surprinși să afle"3. Probabil că ceea ce-l determină pe preotul respectiv să numească cartea lui Frossard "o carte de pură descripție" e chiar această parte de rememorare, aceste "amintiri", pentru că ceea ce noi am numit preambul și secțiunile din finalul cărții ce relatează, mărturisesc în mod direct momentul convertirii, pot fi acuzate de orice numai de faptul că din ele "lipsește orice reflecție" nu. Chiar și pe parcursul acestor
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
momentul trăirii și momentul consemnării, pot apărea modificări ale realității, memoria poate să trădeze. Pe de altă parte, oricare dintre noi trăim altfel un eveniment sau o experiență în imediatul ei și avem o altă viziune despre aceeași experiență prin rememorare. Steinhardt spune el însuși asta. În Mărturisire recunoaște că într-un fel a trăit experiențele în imediatul lor și într-un alt fel le trăiește din perspectiva depărtării. Între momentul trăirii și momentul consemnării e o întreagă istorie. Dacă această
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
asta. În Mărturisire recunoaște că într-un fel a trăit experiențele în imediatul lor și într-un alt fel le trăiește din perspectiva depărtării. Între momentul trăirii și momentul consemnării e o întreagă istorie. Dacă această resemnificare a experienței prin rememorare înseamnă ficțiune, atunci putem spune că în Jurnalul fericirii există ficțiune. A.S. Dacă nu, Jurnalul ar rămâne în sfera literaturii, în primul rând, prin ceea ce Paul Cornea teoretizează ca fiind, "convenția expresivității"? G.A. Există și opinii după care literarizarea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
În ceea ce-l privește pe admirator, acesta e pr. prof. Radu Dorin Micu (profesor de religie la cel mai prestigios colegiu maramureșean, Colegiul Național "Gheorghe Șincai"). Dialogul cu acesta e, de fapt, în cea mai mare parte a sa, o rememorare a celor câteva întâlniri pe care le-a avut cu N. Steinhardt, în ultimii ani de viață a acestuia. E confesiunea celui care, în calitate de student la teologie, s-a dus să cerceteze mănăstirea, dar care mărturisește că "principalul scop era
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
duritatea industrială, iar pe de altă parte prin glorificarea gesturilor de sacrificiu antrenate de epoca colonială. Astfel, masacrul curajoșilor scoțieni uciși de către afgani la Khyber Pass în 1842, reprezenta conform politicii conducătorilor un argument pentru onoare și glorie. Peste tot, rememorarea trecutului medieval idealizat în manieră romantică conferă o nuanță tradițională acestei imagerii. Peste tot, de asemenea, acestă muncă de persuasiune elementară s-a adresat mai întîi categoriilor populare cărora noua identitate a statului le era mai puțin familiară, în vreme ce clasele
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de tensiunea dintre autonomia individului și dictatul autorității supreme, cât și de salvgardarea libertății lăuntrice 21. Multipla condiție minoritară - originea transilvană, burgheză, maghiară-evreiască - nu este doar un stigmat, ci și o șansă pentru o perspectivă mai echilibrată atunci când vine momentul rememorării și reconstituirii istori(ografi)ce. Cum am scris și cu alte ocazii, numeroși români au fost contaminați de ideea că regimul comunist din ultimii ani ai lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și din timpurile lui Nicolae Ceaușescu chiar a întruchipat adevăratele sentimente
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
alte cuvinte a fost vorba de o idee nobilă care nu a fost de fapt pusă în practică până în 1989/1991. În cazul lui Ianoși, momentul 1989-1990 este un punct de reper important, inclusiv în ceea ce privește definirea regimului politic. Dacă în rememorările de până în 1989 evita adjectivul totalitar pentru a vorbi despre regimul comunist (regimul era fie stalinist, fie național comunist), în contextul radicalizării anticomuniste, cu revendicări care i se par stridente privind decomunizarea, lustrația, (pseudo)reforma morală etc., Ianoși ajunge să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
insistăm asupra importanței acestui mit de origine pentru viața religioasă și cultura paleocul ti valorilor. E suficient să spunem că toate activitățile responsabile (ceremonii de pubertate, sacrificii de animale sau sacrificii umane, canibalism, ceremonii funerare etc.) constituie, la drept vorbind, rememorarea asasinatului primordial 20. Este semnificativ faptul 18 David R. Harris, "Agricultural systems, ecosystems and the origins of agriculture", în The Domestication and exploitation ofplants and animals, p. 12. 19 Villiam Solheim, "Relics fromTwo Diggings indicate Thais were the First Agrarians
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
degradări, invazia abisalului, a instinctualului pe care asemenea elemente ale spațiului exterior le simbolizează coincide cu moartea sufletească: "Prin sângele nostru vin câinii de ling -/ ne biruie iarba, ne mistuie somnul" (Partitură). Viața însăși este doar descompunere și atunci nici rememorarea trecutului nu mai poate fi cale de recuperare a forței vitale, ci alunecare spre neant, iar uitarea cuvântului, a logosului echivalează cu pierderea capacității de a crea, absența acestei puteri demiurgice reduce omul la praf, materie moartă, de aceea omul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
amor nenorocit. Fanfara răsună peste grădină și peste oraș. Cîntece vechi, flori, amanți atît de tineri... mă cheamă cu mulți ani în urmă... Iubiri pe care le-am uitat mă ridică să plec pe străzi adormite... O, pasiuni amoroase...” Cînd rememorările deveneau dureroase, „crize”, plimbările continuau, solitar și pe străzi periferice sau, mai departe, pe cîmpurile de dincolo de marginile orașului. Grădinile de vară într-un paragraf sintetic despre petrecerile băcăuanilor, referindu-mă la locurile lor preferate, am citat fugitiv, printre altele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la dezvăluirea adevărului. Retrăirea explică și sistematizează fapte, conducând spre opțiunea finală. Eroul principal, Ștefan Gheorghidiu, se aseamănă cu eroii lui Stendhal, pentru că și acesta Își Înzestra personajele cu energie, virilitate și loialitate. În conștiința eroului se derulează, Într-o rememorare dramatică, viața lui interioară, supusă unei exigente autoanalize, pentru a discerne adevărul iubirii lui absolute. E o iubire pură, ideală pătată Însă de infidelitatea Elei. E aici aceeași viziune eminesciană din „Luceafărul” a inferiorității și infedilității femeii. Ștefan Gheorghidiu se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nou foncierea, din nou Nicolae. Peste trei ani izbucnea cel de-al doilea război mondial: timpul nu mai avea răbdare.” Acesta este deznodământul romanului. Cel de-al doilea volum, publicat În 1967, reia acțiunea primului dintr-o perspectivă narativă a rememorării. Acțiunea propriu zisă se 1petrece după douăzeci de ani, Într-o vreme când problema țărănească devenise poate și mai acută decât cea din vara anului 1937. Scriitorul reia faptele și Întâmplările petrecute după fuga băieților mai mari, din prima căsnicie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
inainte”. Iona Încearcă să-și prezică „trecutul”, amintirile Îndepartate, Încețoșate, sugerând părinții, casa copilăriei, școala, poveștile. Încearcă să-și identifice propria viața, „frumoasă și minunată și nenorocită și caraghioasă, formată de ani, pe care-am trăit-o eu”. După această rememorare a universului copilăriei, Iona Își amintește și numele - „Eu sunt Iona”- un momentul de iluminare spirituală Împlinită ca o urmare a călătoriei initiatice. Constată că viața lui a greșit drumul, „totul e invers”, dar nu renunță, „plec din nou”. Soluția
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să poarte un dialog destul de coerent în limba română cu profesorul lor și, mai mult, după absolvirea studiilor, aceștia lucrau în servicii care implică relații cu România 754. Tot despre primul contact cu Finlanda scrie și Florian Vlădica în articolul Rememorări. A fost foarte impresionat de această țară, de cultura și de poporul ei pe care îl consideră "înțelept, vrednic și generos"755. Nu îl uită pe profesorul Lauri Lindgren care a reprezentat un real sprijin pe tot parcursul șederii sale
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
10-11-12), 1982, p. 74. Vlădica, Florian; Marjo Cosma, Impresii despre Finlanda consemnate în cărți românești, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 30. Vlădica, Florian, Columna 1 sau nostalgia începuturilor, în "Columna", nr. 8, mai 1995, p. 5. Vlădica, Florian, Rememorări, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 19. Zaciu, Mircea, Interviu cu Erkki Reenpää, în "Tribuna", an XVII, 19 iulie, 1973, pp. 8-9. 4. Sitografie Constantinescu, Claudiu, Anul iepurelui, în "Dilema veche", http://dilemaveche.ro/ sectiune/carte/articol/anul-iepurelui. Grigore
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]