KorAP: Find »[drukola/base=remunerare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...247 >

6,174 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366

șomajul total, care presupune pierderea locului de muncă și încetarea totală a activității; șomajul parțial, care reprezintă o diminuare a activității depuse de o persoană, în special prin reducerea duratei săptămânii de lucru sub cea legală, cu scăderea corespunzătoare a remunerării; șomajul deghizat, în care numeroase persoane au activități aparente cu eficiență (productivitate) mică. - Durata șomajului (perioada de șomaj) este cuprinsă între momentul pierderii locului de muncă până la reluarea activității. Potrivit art. 39 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru

Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian (2002) [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786

celorlalte. În activitatea practică a cooperativelor au fost găsite două modalități pentru asigurarea echității distribuirii surplusului din exploatare (dacă acesta nu este reținut pentru efectuarea unor investiții) astfel încât să se respecte ideea eliminării exploatării între membri. Aceste două practici sunt: remunerarea capitalului social trebuie să se facă la o rată a dobânzii cât mai mică; distribuirea rezultatelor economice între membri proporțional cu tranzacțiile lor cu întreprinderea cooperatistă. a) Ideea de bază a remunerării limitate a capitalului social este că, în societățile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
eliminării exploatării între membri. Aceste două practici sunt: remunerarea capitalului social trebuie să se facă la o rată a dobânzii cât mai mică; distribuirea rezultatelor economice între membri proporțional cu tranzacțiile lor cu întreprinderea cooperatistă. a) Ideea de bază a remunerării limitate a capitalului social este că, în societățile de tip cooperatist, spre deosebire de alte forme, capitalul deși foarte important nu trebuie să joace rolul dominant. Cei care au contribuit la înființarea cooperativei nu se bucură de tratament preferențial atunci când sunt distribuite

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
trebuie să joace rolul dominant. Cei care au contribuit la înființarea cooperativei nu se bucură de tratament preferențial atunci când sunt distribuite rezultatele economice. Într-o societate de tip cooperatist membrii nu subscriu părți de capital în vederea obținerii de profit din remunerarea capitalului investit, ci pentru a beneficia de serviciile sale. Orice organizație de afaceri are nevoie de capital pentru a opera cu succes pe piață, pentru a se dezvolta și pentru a concura cu alte întreprinderi. Atunci când contribuțiile membrilor sub forma

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
opera cu succes pe piață, pentru a se dezvolta și pentru a concura cu alte întreprinderi. Atunci când contribuțiile membrilor sub forma părților de capital subscrise sunt insuficiente, societatea trebuie să obțină fonduri din alte surse (bănci, alți investitori). Dată fiind remunerarea cu o dobândă scăzută a capitalului, atragerea de fonduri pentru investiții de pe piața financiară este destul de dificilă pentru o societate de tip cooperatist Situația este diferită în cazul remunerării părților de capital subscrise de către membrii asociați, deoarece acest tip de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
să obțină fonduri din alte surse (bănci, alți investitori). Dată fiind remunerarea cu o dobândă scăzută a capitalului, atragerea de fonduri pentru investiții de pe piața financiară este destul de dificilă pentru o societate de tip cooperatist Situația este diferită în cazul remunerării părților de capital subscrise de către membrii asociați, deoarece acest tip de societăți sunt în principal asociații de persoane iar obligația membrilor de a participa la constituirea capitalului social prin subscrierea de părți sociale, reprezintă una dintre diferitele obligații pentru a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
membrii nu subscriu părțile de capital pentru că urmăresc obținerea de profit de pe urma capitalului investit, ci pentru a beneficia de serviciile acesteia. Putem afirma că aceste părți sociale subscrise reprezintă " plăți efectuate în avans pentru obținerea unor servicii viitoare"18. În privința remunerării capitalului pot exista două situații: dacă rata limitată de remunerare a capitalului este garantată, societatea este obligată să plătească dobândă chiar dacă nu a obținut surplus (în acest caz dobânda asupra capitalului este un factor independent de problema obținerii surplusului, iar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
profit de pe urma capitalului investit, ci pentru a beneficia de serviciile acesteia. Putem afirma că aceste părți sociale subscrise reprezintă " plăți efectuate în avans pentru obținerea unor servicii viitoare"18. În privința remunerării capitalului pot exista două situații: dacă rata limitată de remunerare a capitalului este garantată, societatea este obligată să plătească dobândă chiar dacă nu a obținut surplus (în acest caz dobânda asupra capitalului este un factor independent de problema obținerii surplusului, iar capitalul subscris și cel împrumutat se bucură de același tratament

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
capitalului este garantată, societatea este obligată să plătească dobândă chiar dacă nu a obținut surplus (în acest caz dobânda asupra capitalului este un factor independent de problema obținerii surplusului, iar capitalul subscris și cel împrumutat se bucură de același tratament); dacă remunerarea părților de capital subscrise se face exclusiv din surplusul societății, atunci rata dobânzii fixată nu mai este garantată datorită incertitudinii obținerii surplusului în viitor (în această situație când remunerarea se face din surplus proporțional cu părțile sociale subscrise și achitate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
capitalul subscris și cel împrumutat se bucură de același tratament); dacă remunerarea părților de capital subscrise se face exclusiv din surplusul societății, atunci rata dobânzii fixată nu mai este garantată datorită incertitudinii obținerii surplusului în viitor (în această situație când remunerarea se face din surplus proporțional cu părțile sociale subscrise și achitate, atunci ea se prezintă sub forma dividendului). Această formă de dividend asupra capitalului subscris și achitat este practicată în multe țări, deoarece ea corespunde cerințelor societăților cooperatiste în două

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
standard plătită în mod normal pe piața financiară obișnuită. Prin intermediul acestui principiu ne apropiem mai mult de natura economică a societății de tip cooperatist. Acest principiu este discutabil deoarece nu se ține cont de riscul întreprinderii la stabilirea ratei de remunerare a capitalului social. b. Repartizarea rezultatelor economice obținute în urma operațiunilor cooperativei între membrii săi proporțional cu tranzacțiile lor cu întreprinderea cooperatistă este considerată o distribuție corectă și justă. Această modalitate de distribuire a surplusului este considerată de mulți autori o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
caracterizarea cooperativei din punct de vedere economic. Din perspectiva cercetării economice se poate stabili următoarea ordine de importanță a principiilor cooperatiste: principiul repartizării surplusului care are un puternic caracter economic și poate fi considerat central din această perspectivă; principiul dobânzii (remunerării) limitate asupra capitalului care manifestă de asemenea caracter economic, dar care nu este indispensabil pentru caracterizarea întreprinderii cooperatiste; celelalte principii, respectiv: adeziunea voluntară, conducerea democratică, educarea în spirit cooperatist și colaborarea între întreprinderi; nu au natură economică și au o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
agricole de exploatare (n comun pentru utilizarea asociat( a mijloacelor de produc(ie pornind de la capitalurile funciare; societ((ile mixte de interes agricol caracterizate printr-o form( aparte de repartizare a profiturilor ( o cot( pentru constituirea rezervei legale, 6% pentru remunerarea capitalului, iar restul este (mp(r(it (n p(r(i egale sau propor(ionale (ntre diferi(i beneficiari); societ((i de interes colectiv agricol forme asem(n(toare cu consor(iile italiene de asanare, irigare etc. . Aceste ultime dou

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
conduce la o putere foarte mare a administratorului în cadrul cooperativei, care poate constitui un avantaj sau dezavantaj în funcție de capacitatea acestuia. Controlul asupra modului de gestionare a cooperativei este asigurat de către trei comisari numiți de către adunarea generală. Legea nu prevede obligativitatea remunerării administratorilor și a comisarilor. Ramurile în care operează cooperația belgiană sunt: creditul agricol, prin intermediul caselor de credit rurale care dețin o pondere de circa jumătate din fluxurile financiare; activitățile zootehnice, organizându-se cooperative de dimensiuni mici dar cu o eficiență

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
de părți sociale proporțional cu activitatea viitoare sau tranzacțiile cu cooperativa. În majoritatea țărilor este prevăzută o limită minimă a capitalului subscris și vărsat (Franța, Belgia, Grecia, Italia, Portugalia). Referitor la alocarea surplusului (profitului) obținut în anul financiar și la remunerarea capitalului adus în cooperativă, din informațiile prezentate în Anexa 1 putem desprinde următoarele concluzii: legislațiile tuturor țărilor membre prevăd ca practică standard pentru cooperative remunerarea membrilor în raport cu tranzacțiile efectuate cu cooperativa, dar prin articolele statutului cooperativei pot fi stabilite și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
Belgia, Grecia, Italia, Portugalia). Referitor la alocarea surplusului (profitului) obținut în anul financiar și la remunerarea capitalului adus în cooperativă, din informațiile prezentate în Anexa 1 putem desprinde următoarele concluzii: legislațiile tuturor țărilor membre prevăd ca practică standard pentru cooperative remunerarea membrilor în raport cu tranzacțiile efectuate cu cooperativa, dar prin articolele statutului cooperativei pot fi stabilite și alte modalități (Austria,Germania,Grecia); părțile sociale subscrise și vărsate de către membrii de drept ai cooperativei (cei care beneficiază de serviciile cooperativei) trebuie să fie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
subscrise și vărsate de către membrii de drept ai cooperativei (cei care beneficiază de serviciile cooperativei) trebuie să fie remunerate cu o rată a dobânzii redusă (6% în Belgia, Spania), excepție de la această regulă făcând doar Anglia unde nu este prevăzută remunerarea acestui tip de capital; capitalul adus de către asociații finanțatori (nemembri, investitori) acceptat prin legislațiile majorității țărilor, este remunerat cu prioritate (înaintea capitalului adus de către membrii de drept) și, în unele cazuri, rata dobânzii cu care este remunerat acesta trebuie să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
acceptat prin legislațiile majorității țărilor, este remunerat cu prioritate (înaintea capitalului adus de către membrii de drept) și, în unele cazuri, rata dobânzii cu care este remunerat acesta trebuie să fie mai mare (Italia cu 2% mai mare decât rata de remunerare a capitalului adus de membrii obișnuiți). În ceea ce privește posibilitatea admiterii participării la cooperativă a asociaților finanțatori (investitori nemembri), deosebim mai multe situații: țări în care acest lucru nu este permis: Olanda, Grecia, Portugalia, Irlanda Anglia (în anumite tipuri de cooperative este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
4 din beneficiu/excedent în favoarea asociaților în raport cu contribuția fiecăruia, sub formă de primă de muncă sau de consumație; respectarea principiilor porților deschise și a conducerii democratice; limitarea capitalului pe care-l poate deține un asociat la 1/10 din total; remunerarea capitalului cu un procent fixat anual de către instituțiile centrale. În partea a doua se prevedea că întreprinderile cooperatiste se puteau asocia în federale și uniuni, care trebuiau să fie specializate pe tipuri de cooperative. Federalele aveau atât atribuții cu caracter

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
prin deces; * prin textul legii se reglementează împărțirea excedentului net de exploatație, în felul următor: 10% pentru fondul de rezervă, 5% pentru propagandă în interes cooperatist, maximum 12% pentru consiliul de Administrație și comisia de Cenzori , o parte era destinată remunerării capitalului subscris și vărsat de asociați, restul se distribuia asociaților în raport cu participarea fiecăruia la obținerea excedentului. În partea finală a legii din 1929, sunt prevăzute înlesnirile fiscale și procedurale acordate cooperativelor. Între acestea amintim: * scutirile prevăzute de legea pentru unificarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
veniturile realizate, cu rezultatele obținute în diminuarea cheltuielilor de producție și în sporirea eficienței activității din toate sectoarele unității, potrivit cu dezvoltarea și cu posibilitățile economice ale acesteia. Observăm că spre deosebire de cooperativele existente înainte de 1945, în care membrii erau retribuiți prin remunerarea capitalului subscris și vărsat, prin remunerarea muncii și prin participarea la profit (excedent) în funcție de volumul activităților desfășurate cu cooperativa, în CAP membrii erau remunerați numai prin salariu. Ei au fost transformați din proprietari de teren în simpli lucrători agricoli salariați

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
diminuarea cheltuielilor de producție și în sporirea eficienței activității din toate sectoarele unității, potrivit cu dezvoltarea și cu posibilitățile economice ale acesteia. Observăm că spre deosebire de cooperativele existente înainte de 1945, în care membrii erau retribuiți prin remunerarea capitalului subscris și vărsat, prin remunerarea muncii și prin participarea la profit (excedent) în funcție de volumul activităților desfășurate cu cooperativa, în CAP membrii erau remunerați numai prin salariu. Ei au fost transformați din proprietari de teren în simpli lucrători agricoli salariați. În tabelul 3.11 sunt prezentate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-si pierd dreptul de proprietate. La retragerea din cooperativă ei primesc înapoi terenurile deținute. Țăranii își pierd dreptul de proprietate individuală asupra tuturor terenurilor și bunurilor aduse în cooperativă. Este garantată proprietatea colectivă a cooperativei. Retragerea din cooperativă Asigurată Imposibilă Remunerarea membrilor asociați Remunerarea capitalului adus în asociație cu dobândă scăzută, Remunerarea asociaților în funcție de activitățile desfășurate în cooperativă Remunerarea prin participare la excedentul net de exploatație în funcție de volumul operațiunilor efectuate cu cooperativa Remunerarea după principiul socialist "după cantitatea și calitatea muncii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
de proprietate. La retragerea din cooperativă ei primesc înapoi terenurile deținute. Țăranii își pierd dreptul de proprietate individuală asupra tuturor terenurilor și bunurilor aduse în cooperativă. Este garantată proprietatea colectivă a cooperativei. Retragerea din cooperativă Asigurată Imposibilă Remunerarea membrilor asociați Remunerarea capitalului adus în asociație cu dobândă scăzută, Remunerarea asociaților în funcție de activitățile desfășurate în cooperativă Remunerarea prin participare la excedentul net de exploatație în funcție de volumul operațiunilor efectuate cu cooperativa Remunerarea după principiul socialist "după cantitatea și calitatea muncii prestate" și prin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
înapoi terenurile deținute. Țăranii își pierd dreptul de proprietate individuală asupra tuturor terenurilor și bunurilor aduse în cooperativă. Este garantată proprietatea colectivă a cooperativei. Retragerea din cooperativă Asigurată Imposibilă Remunerarea membrilor asociați Remunerarea capitalului adus în asociație cu dobândă scăzută, Remunerarea asociaților în funcție de activitățile desfășurate în cooperativă Remunerarea prin participare la excedentul net de exploatație în funcție de volumul operațiunilor efectuate cu cooperativa Remunerarea după principiul socialist "după cantitatea și calitatea muncii prestate" și prin participarea la beneficii cu 5% din valoarea acestora

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]