1,308 matches
-
Frecăței, întâlnit și sub forma Limanske (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 26 metri, pe malul vestic al Lacului Cahul, în partea de vest a raionului Reni. El se află la o distanță de 18 km
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 26 metri, pe malul vestic al Lacului Cahul, în partea de vest a raionului Reni. El se află la o distanță de 18 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Frecăței (în ), în acel an el fiind redenumit Limanske. Localitatea Frecăței a făcut parte încă de la înființare din
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 26 metri, pe malul vestic al Lacului Cahul, în partea de vest a raionului Reni. El se află la o distanță de 18 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Frecăței (în ), în acel an el fiind redenumit Limanske. Localitatea Frecăței a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. Populația era formată inițial
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Frecăței a făcut parte din componența României, în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.632 locuitori din sat, 2.571 erau români (97.68%), 34 ruși (1.29%), 19 bulgari (0.72
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
schimbat denumirea oficială a satului din cea de Frecăței în cea de Limanske. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Frecăței face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.302 locuitori, preponderent moldoveni (români). Școala din sat este o școală mixtă cu predare în limbile română și rusă . Începând din anul 1996, preotul Nicolae Asargiu (originar din Anadol
Frecăței, Reni () [Corola-website/Science/317908_a_319237]
-
Caragacii-Vechi, întâlnit și sub formele Caragaci și Nahirne (în , în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 13 metri, pe malul estic al Lacului Cahul, în partea centrală a raionului Reni. El se află la o distanță de 10 km est de
Caragacii-Vechi, Reni () [Corola-website/Science/317926_a_319255]
-
în , în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 13 metri, pe malul estic al Lacului Cahul, în partea centrală a raionului Reni. El se află la o distanță de 10 km est de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Caragacii-Vechi (în ), în acel an el fiind redenumit Nahîrne. Localitatea Caragacii-Vechi a făcut parte încă de la înființare
Caragacii-Vechi, Reni () [Corola-website/Science/317926_a_319255]
-
Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 13 metri, pe malul estic al Lacului Cahul, în partea centrală a raionului Reni. El se află la o distanță de 10 km est de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Caragacii-Vechi (în ), în acel an el fiind redenumit Nahîrne. Localitatea Caragacii-Vechi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Caragaci
Caragacii-Vechi, Reni () [Corola-website/Science/317926_a_319255]
-
ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Caragacii-Vechi a făcut parte din componența României, în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și o comunitate mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.448 locuitori din sat, 3.290 erau bulgari (95.42%), 117
Caragacii-Vechi, Reni () [Corola-website/Science/317926_a_319255]
-
schimbat denumirea oficială a satului din cea de Caragacii-Vechi în cea de Nahîrne. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Caragacii-Vechi face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.611 locuitori, preponderent bulgari. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Caragacii-Vechi era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%), ucraineană (%) și găgăuză (%).
Caragacii-Vechi, Reni () [Corola-website/Science/317926_a_319255]
-
(în ) este unul din cele 26 raioane administrative din regiunea Odesa din Ucraina, cu reședința în orașul Reni. A fost înființat în martie 1969, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 861 km² și 39.903 locuitori (2001) , în majoritate de naționalitate
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Acest raion are o suprafață de 861 km² și 39.903 locuitori (2001) , în majoritate de naționalitate moldoveni (români). Din componența raionului fac parte orașul Reni și 7 comune rurale. Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Ismail al României Mari. În prezent, Reni a rămas singurul raion din Bugeac, care încă mai are
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
de naționalitate moldoveni (români). Din componența raionului fac parte orașul Reni și 7 comune rurale. Înainte de ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Ismail al României Mari. În prezent, Reni a rămas singurul raion din Bugeac, care încă mai are o populație majoritară românească. Orașul Reni, centru raional, este situat pe malul stâng al Dunării. Prima mențiune scrisă a orașului datează din anul 1548. În acea perioadă, Reniul făcea parte
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
ocuparea Basarabiei și Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Ismail al României Mari. În prezent, Reni a rămas singurul raion din Bugeac, care încă mai are o populație majoritară românească. Orașul Reni, centru raional, este situat pe malul stâng al Dunării. Prima mențiune scrisă a orașului datează din anul 1548. În acea perioadă, Reniul făcea parte din componența Principatului Moldova. Localizarea geografică avantajoasă la intersecția mai multor cursuri de apă navigabile și
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Localitățile componente ale actualului raion Reni au făcut parte din Ocolul Cahulului și Ocolul Prutului al Ținutului Ismail . În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
mai avut acces la gurile Dunării. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). În anul 1877 a fost construită calea ferată Reni - Tighina, care a legat orașul Reni cu partea centrală a Basarabiei rămasă sub ocupație rusă. În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). În anul 1877 a fost construită calea ferată Reni - Tighina, care a legat orașul Reni cu partea centrală a Basarabiei rămasă sub ocupație rusă. În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, sudul Basarabiei a intrat în
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
rămasă sub ocupație rusă. În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, sudul Basarabiei a intrat în componența României, localitățile actualului raion Reni fiind incluse în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, sudul Basarabiei a intrat în componența României, localitățile actualului raion Reni fiind incluse în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a celor 7 sate din componența actualului raion Reni. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. În martie 1969 a fost înființat . În perioada ocupației sovietice, a fost modernizat portul Reni, orașul devenind un nod feroviar și maritim major
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
a celor 7 sate din componența actualului raion Reni. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. În martie 1969 a fost înființat . În perioada ocupației sovietice, a fost modernizat portul Reni, orașul devenind un nod feroviar și maritim major. Au fost construite spitale, școli și centre culturale. Începând din anul 1991, Raionul Reni face parte din Regiunea Odesa a Ucrainei independente. Raionul Reni este situat în partea de sud-vest a regiunii
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
incluse în Regiunea Odesa. În martie 1969 a fost înființat . În perioada ocupației sovietice, a fost modernizat portul Reni, orașul devenind un nod feroviar și maritim major. Au fost construite spitale, școli și centre culturale. Începând din anul 1991, Raionul Reni face parte din Regiunea Odesa a Ucrainei independente. Raionul Reni este situat în partea de sud-vest a regiunii Odesa, în Câmpia Dunării. El este cel mai îndepărtat raion de centrul regional Odesa, de care îl desparte o distanță de 300
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
În perioada ocupației sovietice, a fost modernizat portul Reni, orașul devenind un nod feroviar și maritim major. Au fost construite spitale, școli și centre culturale. Începând din anul 1991, Raionul Reni face parte din Regiunea Odesa a Ucrainei independente. Raionul Reni este situat în partea de sud-vest a regiunii Odesa, în Câmpia Dunării. El este cel mai îndepărtat raion de centrul regional Odesa, de care îl desparte o distanță de 300 km. Raionul ocupă un teritoriu înconjurat de ape (Dunărea și
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
în Câmpia Dunării. El este cel mai îndepărtat raion de centrul regional Odesa, de care îl desparte o distanță de 300 km. Raionul ocupă un teritoriu înconjurat de ape (Dunărea și lacurile dunărene de luncă) pe o mare porțiune. Raionul Reni este străbătut la limita de sud de fluviul Dunărea (care este frontieră de stat între Ucraina și România), iar pe teritoriul său se află mai multe lacuri de câmpie cum sunt Cahul, Cartal, Cugurlui și Ialpug (ultimele două fiind și
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]
-
Cahul și UTA Găgăuzia din Republica Moldova, în partea de nord-est cu raionul Bolgrad, în partea de est cu raionul Ismail și în părțile de sud și sud-vest cu județul Tulcea din România (de care este separată prin fluviul Dunărea). Raionul Reni este frontieră de stat cu România și cu Republica Moldova. În acest raion, funcționează mai multe puncte de trecere a frontierei și anume: Din suprafața raionului de 86.100 ha, apele ocupă o suprafață de 33.000 ha, iar terenurile cu
Raionul Reni () [Corola-website/Science/317942_a_319271]