5,064 matches
-
din 11 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Ești leagănul codrilor ce-n adiere-mi șoptesc Sa fiu semeață de tine mereu... În lumea această oriunde trăiesc, Un grai românesc îmi face atât de ușor orice greu... Ești susurul izvoarelor ce repezi aleargă Si-n goana lor îmi strigă să cânt Că dorul de vatră de țara mea dragă E mai duios cântat în graiul meu sfânt. Ești vântul ce zburdă agale pe case, Prin vie, prin prun sau prin dud, Ce-
LIMBA ROMÂNĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364111_a_365440]
-
dați speranțe, iluzii, și-apoi vii tu cu ambasada ta Italiană...” ,,Grația... grația ...” - repeat străinul... ,,Nici-o grațiere, eu n-am nevoie de grațierile tele, ia-ți valiza și du-te dracului unde vei vedea cu ochii...” Străinul desfăcu valiza, se repezi într-un teanc de bancnote și-i întinse sergentului ca drept mulțumire o mână de bani. Nu-mi trebuie nici-un ban !- sări sergentul ofensat- ia-o și du-te, pleacă să nu te mai văd ! N-am nevoie de lirele
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
Ce bine că, iată, până și 2013 trece! Cumpăna Anului Nou îmbie cu promisiuni, dar și sperie nițel. Chiar dacă știm că biet calendarul nostru gregorian e doar o invenție, acolo, concepută de mintea imperfectă a oamenilor, e plăcut să te repezi entuziast la întocmirea bilanțului, pretizând că scapi de-o pacoste, sub pretextul schimbării cifrei din coadă. Chinezii reflectează la trecerea timpului în februarie, noi sărbătorim Anul Nou la sfârșit de decembrie. Găselniță teoretică încolo și-ncoace, nimic nu e mai
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
devenind primul domnitor al celor trei țări românești unite, în condițiile în care principalele puteri ale vremii erau Imperiul German și cel Otoman. Un asemenea succes, o asemenea strategie, a stârnit invidia, nemulțumirea dușmanilor săi externi și interni. „Dușmanii se repeziră asupra lui ca niște dihănii sălbatice, cu săbiile scoase. Ci unul dete cu sulița și-l lovi drept în inimă, iar altul degrabă îi tăie capul. Și căzu trupul lui cel frumos ca un copaciu, pentru că nu știuse, nici nu
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
promis lui Costi că trec pe la el în două-trei ore să iau niște saci cu castraveciori. Foștii colegi îl priveau cu mutre disprețuitoare, foarte dezamăgiți. --Știți...Costi, probabil că i-a cules, a încărcat sacii și, mă așteaptă. Pleșcan îl repezi: --Și ce, dacă așteaptă! Stă în baltă, îi pleacă trenul? --Mă, băieți! se tângui Zamfirescu, voi nu știți că marfa asta se vinde proaspătă? Pleșcan continuă afectat: --Dar, nu ai vrut tu să faci o afacere cu noi? Acu’, dacă
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
venit mintea la cap... Nici să nu îndrăznești vreodată! Magistrații sunt intangibili, băiatule! Hai, ia-ți dosarele și fă prezența la primii! Vin îndată... Am plecat, dar... vă aștept pentru prezență, domnule... - Du-te, măi, băiatule, nu mă supăra! îl repezi judecătorul pe poznașul grefier, simțind că-l pusese la încercare, după care îl privi lung, cu simpatie, în timp ce se apropia de ușă. În sală se aflau destule persoane, pe lângă doi jandarmi care, neavând ce face, își povesteau aventurile lângă o
DIVORŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368270_a_369599]
-
măruntului „mulțumesc”? Face parte și absența lor din penitența pe care ne-am asumat-o, în momentul în care ne-am hotărât să devenim părinți. Și uite, chiar acum, după ce voi expedia către Mehedințeanul aceste rânduri, promit că mă voi repezi până la mama și, fără vreo explicație anume, o voi strânge cu putere la piept! ... ”(din volumul “Insomniile Marinei”, Leda, București, 2012). ------------------------------------------------------- * Extras din revista “Personalități în aria interferențelor internaționale” Anul II, Nr7(2014 Director fondator și editor: Paul Polidor ** Foto
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]
-
hârtiile până dădeau în icter negru. În a treia zi, apăru un milițian alături de cei trei activiști. Nu era semn bun. - Aveți probleme, domnule director? Raluca Radu - anul trei, își băga nasul unde nu-i fierbea oala. Dădu să o repeadă, dar lumina îngrijorată din privirea ei verde îl reținu. Dădu din umeri fără a se opri din drumul său spre grajduri pentru a verifica starea celor doi vitei nou-născuți cu care se îmbogățise ferma de curând. Fata veni după el
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
un discurs elevat, care i se părea că suna destul de convingător, dar acum nu își mai găsea cuvintele. - Uite, aș vrea să formez împreună cu tine o celulă de bază a societății! Raluca Radu nu izbucni în râs și nu îl repezi, deși era surprins el însuși de ce putuse debita. Se ridică doar pe vârfuri și îi mângâie cu degetele fine cutele de pe frunte. - Accept să formez împreună cu tine o celulă de bază a societății, dar nu pentru că vreau să urmez pas
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
Ehe! Pentru mine pe primul plan e să mă înscriu la universitate să studiez ca să-mi pot realiza visurile.” În timp ce Anca monologa astfel cu sine, Desire abia intrată în casă, a invitat-o să se acomodeze și ea s-a repezit degrabă în baie, spunând că simțea o nevoie stringentă de a se spăla, fiind obsedată de murdăria ce afirma, că o simțea peste tot, până în adâncul sufletului. S-a repezit în baie la sosire și de atunci tot făcea duș
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
a invitat-o să se acomodeze și ea s-a repezit degrabă în baie, spunând că simțea o nevoie stringentă de a se spăla, fiind obsedată de murdăria ce afirma, că o simțea peste tot, până în adâncul sufletului. S-a repezit în baie la sosire și de atunci tot făcea duș și încă nu terminase deși trecuse destul timp. Anca începea să se îngrijoreze, văzând cum tânăra femeie nu era deloc în apele sale și intuia că se află încă sub
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
n.aut.)]. Unul câte unul, îi trăgeam bucuros în barcă și îi aruncam separat în alt minciog. Uneori găseam câte doi sau trei pești într-o voltă, chiar și câte doi într-un cârlig. Un pește mai mare s-a repezit să-l mănânce pe cel deja agățat în cârlig și, cum eram cu mâna pe fir, l-am înțepat și pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca și dinții puternici, ascuțiți. Ei îți pot
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
s-au învățat cu pescarii. Cel mai curajos se așeza pe copastia[ Copastie = partea superioară a bordurilor bărcii. (n.aut.)] bărcii și stătea cu ochii ațintiți asupra peștelui din cârlig, așteptând să-i fie aruncat. Atunci și alți pescăruși se repezeau și începeau cursa contra cronometru: îl aleargau pe norocos, pentru a-i fura bucata de pește. Când vroiai să-i aduni în jurul tău, era suficient să strigi “Vasilică!” sau “Costică!” și să ridici mâna deasupra capului. Din senin, apăreau imediat
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
rănesc, sau să-mi rupă nailonul, riscând să moară, îmi era milă de el, căci era lipsit de posibilitatea de a-și lua zborul. Din senin, peste 30-40 de pescăruși nervoși mi-au înconjurat barca, alarmați de țipetele captivului. Se repezeau în picaj ca niște avioane de luptă asupra bărcii, încercând să mă atace. Zgomotul era infernal. Captivul avea nailonul încurcat printre penele aripilor și ghiarele ascuțite. Cu ciocul încovoiat ca un vultur, se repezea mereu să mă ciupească. Luând un
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
barca, alarmați de țipetele captivului. Se repezeau în picaj ca niște avioane de luptă asupra bărcii, încercând să mă atace. Zgomotul era infernal. Captivul avea nailonul încurcat printre penele aripilor și ghiarele ascuțite. Cu ciocul încovoiat ca un vultur, se repezea mereu să mă ciupească. Luând un prosop, l-am prins de cap și picioare reușind să-i desfac firul de nailon. Fiind foarte aproape de mine, îi admiram penele, de un alb strălucitor, cu rezonanțe de gri pe vârful aripilor. Ochii
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
ca să-și termine sejurul pentru ca noi să parcăm bărcile la locul lor! Un grup de turiste cu sânii goi, făcând un topless dezgustător pentru vârsta lor trecută de a doua jumătate și cu o fermitate îndoielnică a dotărilor, s-au repezit la bărci cu mâinile prin minciog, admirând peștii, sau punând peștele mai mare în pungile lor deja pregătite. Parcă era la piața de legume, iar ele se agitau să aleagă morcovii mai mari și mai frumoși. Incepuse să se extindă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
tai bucățele mici, cât pot înghiți odată, sau să-l fierb. Era întotdeauna o delectare să le privești! Cât de mici sunt, au simțul proprietății. Când prindeau un pește sau o bucățică de pește și dacă un alt pisic se repezea să apuce altă bucată de pește de lângă el, în timp ce mestecau, imediat își aruncau lăbuța cu ghearele scoase și o acoperea. Se mai întâmpla să-și înfigă ghearele în lăbuța fratelui sau surorii, căci dacă este vorba de mâncare, nu mai
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
banzai”, sau rușii care își vărsau plămânii răcnind ura prelung, la vremea când, drogați cu votcă din cartofi îi sminteau în bătaie pe mai sobrii nemți? - Hai, că m-am scos, trecu ultimul gând prin capul lui Picu, înainte de a repezi un picior în ușa cârciumii. Intră cu un aer triumfător și dădu un răget de mai mare dragul: - Băi, nea Titi, bagă una mare-n nafura ei dă viață! Numitul nea Titi, patronul cârciumii, pe numele lui de familie Cataroiu
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
gheață, spărgându-le de maluri, ducându-le la vale, purtate pe valuri. În văzduh zbura o ceată de nori vineți, soldați din trupele lui Nor Vânăt, în armuri plumburii. Cum zăriră trăsura Primăverii, se îndreptară cu viteză spre ea. Se repeziră ca berbecii cu capul înainte, dar voinicii lui Nor Alb îi pocniră în scăfârlii cu jeturi de raze, încât săreau scântei din capetele lor, în tunete asurzitoare. Se luară la trântă, se apucară de cămeșoaie, rupându-le în bucăți, se
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
pe cocoașă o babă sfrijită din apropiere care urlă de durere. - Trăiți, domn’ general! Ce facem? întrebară câțiva. - Cum, bă, eu trebuie să vă spun ce să faceți? Eu să vă spun? Și începu să plesnească prin aer cu biciușca, repezindu-se spre câte o namilă. Eu trebuie să vă spun, bă? Aplicați, bă, regulamentul, unde scrie clar strategia și tactica în caz de ceva! Scrie, bă? - Scrie! strigară matahalele și babele în cor. - Scrie, bă, că în caz de pericol
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
ieșiră din orbite, din vânăt la față se făcu tăciune, iar fălcile începură să se agite. De departe urlă: - Te spulber, băă, cearșaf umflat! Te fac cârpe, grăsane! Și se aruncă asupra lui ca un taur înfuriat. Nor Alb îi repezi un pumn în fălcuțe și un picior în burtă, dar Nor Vânăt îi suflă cămeșoiul până în înaltul cerului. Până la urmă se încleștară unul în altul, rostogolindu-se prin prăpăstiile cerului, ca o avalanșă în munți. Nu-ți mai dădeai seama
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
dăruită de Soare-Împărat și apărându-se cu un scut din care ieșeau flăcări. Căpățânile inamicilor picau în dreapta și-n stânga, făcând cărări-cărări în rândurile lor. Nici nu-și dădu seama când ajunse față-n față cu furiosul Viscorilă care se repezi la el, suflându-l până-n cer. Dar, în cădere, Mărțișor se răsuci și înfipse sabia de foc în fălcile bolovănoase ale lui Viscorilă, care se dezumflară ca un balon spart. Iar când scoase sabia din fălcile lui, foalele fălcilor lui
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
când acesta încerca să se apere de Moș Gerilă, dar acesta îl trântise din nou la pământ. Și nu mică le fu surpriza moșilor cei negrii, când văzură păsările uriașe și gălăgioase, care se aruncară asupra lor. Stăpâna lor se repezi direct peste moșul negru și hidos, trântindu-l la pământ. - Ceee? Ce-i cu tine aici? Și cu suratele tale, stăpână a cotanelor? izbucni Moș Gerilă, nu ziceai că vrei să-ți faci cuib în colivia aia mare? Nu-nțeleg
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
și a celorlalte păsări era să vă faceți acel cuib, după cum ne-am înțeles, nu să veniți peste noi să ne stricați planurile cu moșul, și cu sărbătorile! - Da, cum să nu? Nu-i treaba noastră, nuuu! Și stăpâna se repezi spre Moș Gerilă, lovindu-l cu o aripă. Ghearele sale ascuțite ieșiră la iveală și începu să-l zgârâie peste tot, facându-i răni, și din ele curgeau un sânge vâscos, care pătă în câteva clipe zăpada. Celelalte cotane se luptau
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
cu tot cu lemne și cu cadourile primite pentru familia ta. Apoi se întoarse către cotane și le spuse: - Haideți, dragele mele, luați-i pe moși, și hai să plecăm. - Acum îi luăm și mergem, răspunse stăpâna. Și împreună cu celelalte păsări se repeziră spre moșii cei negri, îi prinseră cu ghearele cât putură de repede și se înălțară în zbor, în timp ce moșii cei negri urlau furioși de mama focului. Moș Gerilă îi strigă lui Moș Crăciun: - Am să mai scap eu și te
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]