2,142 matches
-
ci și pe cea a suicidului, dată fiind frecvența relației de cauzalitate dintre ele (Cosman, D., 2000)365. Modelul crizei după Caplan (1964)366, explică de ce este probabil ca o persoană să dezvolte o stare psihologică aparte încărcată de emoții, resentimente sau frustrări, pe când altă persoană aflată într-o situație similară rezolvă cu atenție această situație. Înțelegerea crizei depinde și de înțelegerea mecanismelor normale de coping, mecanisme care au fost descrise mai ales pentru a explica reacțiile emoționale provocate de doliu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de Nord, cu scopul de a reduce posibilitatea proliferării nucleare în regiune (Yahuda, 1996a, p. 251). În 1995, violarea unei eleve japoneze de câțiva soldați americani staționați la principala bază militară americană de pe insula Okinawa a generat un val de resentimente locale. În plus, la sfârșitul anilor 1990, Japonia devenise preocupată că relația tot mai strânsă între SUA și China avea să-i atribuie acesteia din urmă rolul privilegiat deținut de Tokyo, de principal interlocutor american în regiune. Astfel, Japonia nu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sporite, din această lume veleitară care vrea să se muleze pe lumea excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năpraznic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
piatra de mormînt: " Aici zace cineva care nu l-a iubit pe Aristotel"." Urmează o splendidă incursiune în istoria semnificației lui Aristotel pentru destinul celor mari de la Renaștere până astăzi. Punctul doi, filozofia esopică, filozofia celor care au filozofat din resentiment, a bolnavilor și malformaților din istoria filozofiei. "Pînă și Aristotel avea ulcer și era mai firav, și Platon, la bătrânețe, venea acasă plângând din pricina răutăților sale filozofice. Marii esopici ai filozofiei sânt însă Malebranche, Kierkegaard, Schopenhauer, Nietzsche, Sartre și Jaspers
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
publice, distruge orice asumare colectivă și comunitară a ordinii comune, civilitatea, dacă vrem. Incivilitatea, hărțuirea, repetarea victimară sunt expresia unui posibil haos, a pierderii sensului și a încrederii în sine și în ceilalți, a opacității lumii. Sentimentul de părăsire augmentează resentimentul și retragerea în sine. Asta se traduce printr-o criză puternică de identitate, iar termenul esențial în discursuri este cel de "respect", fără de care nu există nici prestigiu, nici identitate socială solidă (Dhoquois, 1996). Regăsim aici una dintre concluziile anchetei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nostru cunosc vârfuri de 25% dintre copii puternic victimizați, altele numără mai puțin de 4% și prezintă o relație mult mai armonioasă între elevi și profesori. Când minorități puternice de copii sunt în mod repetat victime, neîncrederea în adulți și resentimentul reciproc elevi-dascăli se exprimă prin pedepse mai frecvente, un sentiment ridicat de nedreptate la copii și o teamă estremă la unii elevi mai mici. Dincolo de anchetele noastre, observațiile prelungite longitudinal au arătat impactul pe termen lung chiar dacă există mereu posibilități
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mult influența esențială a cartierului asupra victimizărilor din învățământul secundar, îndeosebi asupra victimizărilor suferite de profesorii și angajații acestor școli (Gottfredson și Gottfredson, 1986; Gottfredson, 2001). În mod logic, aici se îmbină efectul macrosocial și efectele "climatului școlar". Dezvoltarea unui resentiment față de profesori este puternică în școlile populare și mai ales în școlile sensibile, chiar dacă, totuși, o parte importantă a elevilor din zonele populare continuă să aibă încredere în profesorii lor. Însă această parte descrește, pe măsură ce se înmulțesc victimizările și se
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în departamentul Seine-Saint-Denis: o colaborare de proximitate. Din păcate, spiritul acestui protocol a fost călcat în picioare după doar câteva săptămâni, prin operațiuni "în forță" la poarta unităților școlare. În cursul acestor operațiuni, percheziționarea ghiozdanelor are ca efecte umilirea și resentimentul, fără să mai vorbim de comicul involuntar al situațiilor când dealerii sunt preveniți prin radio de aceste operațiuni (nu faci politică-spectacol fără să te expui la ridicol). Asta înseamnă poliție de proximitate? Mai degrabă o comunicare politică (destul de proastă) spre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
timpul în care ne aflăm, deci un sortiment. Dumneata și tu, voi sunteți aia ce se poate găsi într-un grajd cu formă unică, diferite fiare singuratice bine hrănite, dar numai bovine. Este pur și simplu diferența dintre sentiment și resentiment... Potrivit pentru d-voastră sau aranjat într-o imaginară geantă de mână pentru podoabe. Valoarea lor este o piesă de teatru, în care ne găsim, în această bucățică de piesă din spații și corpuri. Valoarea mea este ocolirea tuturor, care
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de bucurii, supunerea la munci mai mult sau mai puțin covârșitoare. Verdictul Fiamettei este dur: „bărbații de acest soi merită a fi încornorați, și mai cu seamă atunci când gelozia lor e fără de temei”185, și nu are nici un fel de resentimente 183 Ibidem, vol. II, p. 84. 184 Ibidem, p. 120. 185 Ibidem, p. 181. 73 în privința înfăptuirii dreptății prin răzbunare, de aceea eroina nuvelei din această zi, prin felul în care reușește să-și păcălească soțul zuliar, prin priceperea de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
același lucru, potrivit unei credințe, admise de toți grecii. Dar, am putea spune, aceste speculații, continuă Ammonios, seamănă cu răspunsurile șarlatanilor scrise pe tăblițe magice care se vând prin târguri. Pe cât se pare, Lamprias nu și-a dat seama ce resentimente a stârnit din partea slujitorilor Sanctuarului prin aceste cuvinte. Ceea ce spunea el era total necunoscut celor de la Delfi. Pentru ei, prioritate absolută avea doar opinia comună, expusă de ghizii templului, conform căreia nici forma scrisă, nici sonoritatea lui E, ci numai
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de bucurii, supunerea la munci mai mult sau mai puțin covârșitoare. Verdictul Fiamettei este dur: „bărbații de acest soi merită a fi încornorați, și mai cu seamă atunci când gelozia lor e fără de temei”185, și nu are nici un fel de resentimente 183 Ibidem, vol. II, p. 84. 184 Ibidem, p. 120. 185 Ibidem, p. 181. 73 în privința înfăptuirii dreptății prin răzbunare, de aceea eroina nuvelei din această zi, prin felul în care reușește să-și păcălească soțul zuliar, prin priceperea de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sa. Totuși, În fiecare zi aflăm mai multe despre diferitele forme În care se deprind aceste obiceiuri ale inimii. Foarte aproape de invidie se află gelozia, trăsătură afectivă care oscilează Între normalitate și patologie, așa cum a observat doctorul Castilla del Pino. Resentimentul e alt stil afectiv care domină Întreaga viață. E Încăpățânarea de a nu uita o suferință. „Agresiunea rămâne prizonieră, uitată uneori În străfundul conștiinței; acolo, Înăuntru, fermentează și se acrește, iar În final ajunge să dirijeze comportamentul și cele mai
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
uneori În străfundul conștiinței; acolo, Înăuntru, fermentează și se acrește, iar În final ajunge să dirijeze comportamentul și cele mai neînsemnate reacții ale noastre. Acest sentiment, care nu s-a șters, ci, dimpotrivă, s-a infiltrat În sufletul nostru, e resentimentul”, spunea Marañón În opera sa Tiberius. Istoria unui resentiment. Asemenea tuturor stilurilor afective, el alterează Întreaga sensibilitate. Există o frază a lui Robespierre, poate plin de resentimente și el, pe care nu o poți citi fără să te cutremuri: „De
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
acrește, iar În final ajunge să dirijeze comportamentul și cele mai neînsemnate reacții ale noastre. Acest sentiment, care nu s-a șters, ci, dimpotrivă, s-a infiltrat În sufletul nostru, e resentimentul”, spunea Marañón În opera sa Tiberius. Istoria unui resentiment. Asemenea tuturor stilurilor afective, el alterează Întreaga sensibilitate. Există o frază a lui Robespierre, poate plin de resentimente și el, pe care nu o poți citi fără să te cutremuri: „De timpuriu am simțit dureroasa sclavie a sentimentului de recunoștință
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
nu s-a șters, ci, dimpotrivă, s-a infiltrat În sufletul nostru, e resentimentul”, spunea Marañón În opera sa Tiberius. Istoria unui resentiment. Asemenea tuturor stilurilor afective, el alterează Întreaga sensibilitate. Există o frază a lui Robespierre, poate plin de resentimente și el, pe care nu o poți citi fără să te cutremuri: „De timpuriu am simțit dureroasa sclavie a sentimentului de recunoștință”. Nietzsche și Scheler au descris puterea cu care resentimentul bulversează Întreaga scară a valorilor. „E o autointoxicare psihică
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Există o frază a lui Robespierre, poate plin de resentimente și el, pe care nu o poți citi fără să te cutremuri: „De timpuriu am simțit dureroasa sclavie a sentimentului de recunoștință”. Nietzsche și Scheler au descris puterea cu care resentimentul bulversează Întreaga scară a valorilor. „E o autointoxicare psihică - afirmă Scheler - ce apare atunci când e reprimată sistematic refularea anumitor emoții și sentimente, care sunt normale și aparțin naturii umane (cum ar fi, de exemplu, răzbunarea); ea are drept consecință Înclinația
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
victima trăiește o viață ce nu e a ei, dirijată din afară de un agresor, care Îi face un rău cu efecte ireversibile. Am spus că eșecul inteligenței e provocat de faptul că un modul Închistat conduce, implacabil, comportamentul. Invidia, gelozia, resentimentul sunt exemple clare În acest sens. Shakespeare le-a Înțeles perfect mecanismele, și aș fi putut ilustra această carte numai cu exemple din tragediile sale. Richard al III-lea ne spune povestea unei inteligențe deformate de ranchiună. E primul lucru
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
și căsătoriți. Au nevoie să trăiască Împreună pentru a se dedica muncii minuțioase de distrugere reciprocă. Acest lucru Îl relatează Edward Albee În opera sa Cine se teme de Virginia Woolf? E povestea unor inteligențe eșuate, consumate de frustrare și resentiment. Întorși de la o petrecere oferită de tatăl Marthei, rectorul universității, cei doi se Încing Într-un joc nemilos, undeva Între scrimă și jumuleală. În timp ce așteaptă niște invitați, ea vrea să mai bea ceva. MARTHA: Ha, ha, ha, ha! Hai, băiete
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
că o soluție este corectă? Cu siguranță că nu. Nu este adevărat că o majoritate are Întotdeauna dreptate și nici că un popor nu greșește niciodată, după cum spune, cu o frivolitate recunoscută, un discurs politically correct. O societate plină de resentimente, invidioasă, fanatică sau rasistă poate greși În mod colectiv, dar, În egală măsură, și un singur om poate avea dreptate În fața unei lumi Întregi. De aceea, atunci când vorbim despre succesul sau eșecul inteligenței colective, e nevoie să apelăm la un
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
scena politicii în favoarea vechilor nomenclaturiști comuniști și noilor ariviști politici, intelectualul basarabean a pierdut dreptul de a critica proastele politici culturale, pentru că la aburcarea „managerilor” acestora el a contribuit nemijlocit. Aversiunea lui față de modelul occidental reprezintă o formă deviată de resentiment împotriva propriei persoane, a neșanselor și limitelor sale, ceea ce denotă, în profunzime, o lipsă de curaj și o incapacitate comprehensivă. Atât timp cât va exista această indecizie a „părții luminate” a neamului față de punctul de destinație al tranziției actuale, Basarabia va naviga
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în lumea scandalurilor de câțiva ani buni și este - așa cum s-a recunoscut - deopotrivă de enervantă, obositoare și perfect inutilă pentru ambele părți. Ea oglindește niște mentalități și arată gradul de viciere al mediului scriitoricesc basarabean, copleșit de ură și resentiment. E ca o boală rușinoasă contractată din prostie și din lipsa oricărei preocupări pentru igiena spiritului. Conflictul dintre generații este urmărit cu o reținere olimpiană de către dl Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor. Fără a avea curajul unei opinii clare și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nici despre sentimente și nici despre femei - mai ales că acestea din urmă au fost extrem de ordinare, adorând banalitatea unei vieți comune, insignifiante. În fapt, va scrie despre toate acestea. Va scrie cu o patimă din care nu lipsesc nici resentimentele și nici o secretă admirație pentru delicatețea feminină. Privită dinspre punctul ei final, biografia lui Drieu nu pare a conduce acolo unde, În Idele lui Marte 1945, va sfârși implacabil. Încă tânăr (deși Își percepe vârsta cu un fel de tragism
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
amatorului de artă față de artist și a acestuia față de tatăl său40. Adică admirația și dorința morții. Același lucru se Întâmplă și În jurnalul intim, doar că presiunea acestor contradicții e sporită de faptul că scriitorul e biograful propriei sale existențe. Resentimentele, frustrările, tensiunea care, În mod normal, s-ar rezolva Între două ființe, Între două sensibilități, sunt obligate să se confrunte, să se stingă În pagina unică, de jurnal. Scriitorul are de Înfruntat și absența celuilalt, handicap pe care-l compensează
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
la permanentul dezechilibru între informația dezirabilă și cea disponibilă. Ieșirea din refuzul trecutului recent a fost una dificilă. Abia după un prim deceniu postcomunist s-au impus o serie de reprezentări istorice, capabile să ofere și altceva decât negări sau resentimente. Iar mediul școlar fiind, prin excelență, unul dedicat repetitivității, a fixat rapid noile atitudini și conținuturi. Imediat după revoluția anticomunistă, istoria s-a oprit, pentru școlari, la cel de-al Doilea Război Mondial. A fost nevoie de mai mulți ani
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]