2,430 matches
-
cel mai potrivit, ținând cont de avantajele și dezavantajele fiecărei tehnici în parte. Interviul formalizat, de obicei bazat pe chestionar, este interviul structurat. Aplicarea acestuia presupune că intervievatorul citește întrebările și completează chestionarul cu răspunsurile pe care le primește de la respondent. Interviurile structurate sunt cele mai puțin consumatoare de timp din toate tehnicile de interviu. Interviul semistructurat este semiformal, de obicei bazat pe unele întrebări predefinite, dar care permite intervievatorului să devieze de la plan ca să pună întrebări relevante potrivite. Intervievatorul introduce
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
folosește interviul structurat beneficiază de aceleași oportunități ca și cum ar utiliza chestionarul, adică instrumentul de cercetare va produce date cantitative care vor fi în măsură să facă generalizări. Desigur că el va obține o rată a răspunsurilor mai bună prin intervievarea respondenților decât prin autoadministrarea chestionarului de către aceștia, iar problema ambiguității va fi înlăturată prin intervenția lui oportună pe timpul desfășurării interviului. Datele provenite de la interviurile structurate, spre deosebire de cele de la interviurile nestructurate, pot fi comparate deoarece condițiile cercetării trebuie să fie aceleași. Un
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
despre sentimentele, atitudinile și experiențele reale care pot conduce la noi descoperiri. Colectarea acestor date cere o bună abilitate și poate produce informații deosebite. Oricum, datorită naturii informale a interviurilor nestructurate, trebuie să luăm în considerare dacă intervievatorul a influențat respondentul fie conștient fie inconștient. Generalizări nu pot fi făcute de la informațiile colectate prin interviul nestructurat, lucru ce explică de ce unii cercetători optează pentru interviuri semistructurate, care combină atât întrebări cantitative cât și calitative de colectare a datelor, permițând astfel unele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
evidenței, este cea referitoare la asocierea valorilor de gen cu familia și copiii. Mă întreb de ce valorile de gen nu au fost alăturate secțiunii despre democrație, valori politice, valori legate de muncă? De pildă, sub ideea egalității de șanse. Dintre respondenți, 97% consideră familia un lucru foarte important (alături de religie, muncă, prieteni, timp liber), mai apreciază, în aceeași direcție, că familia nu este o instituție demodată, iar 96% dintre ei cred că, pentru a crește fericit, un copil are nevoie de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
189-203). În cadrul familiei, desemnarea femeilor drept unice îngrijitoare ale copiilor (și ale soților, în plan secundar) este puternic motivată de mitul priceperii lor superioare și al înclinațiilor lor naturale în această direcție. În Barometrul de Gen din 2000, 53% dintre respondenți au răspuns negativ la întrebarea „Bărbații pot crește copiii la fel de bine ca femeile?”, iar 76% dintre bărbați au considerat că un copil bolnav este mai bine îngrijit de către partenerele lor. Este demn de menționat faptul că nu numai bărbații, ci
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
femeile împărtășesc acest tip de credințe, ignorând posibilele lor urmări. O primă consecință, ușor de desprins, este că, în fapt, muncile de îngrijire a copiilor în tranziția românească revin preponderent femeilor, din moment ce, în cadrul aceluiași Barometru de Gen, peste 60% dintre respondenți au precizat că în gospodărie numai femeile au grijă zilnic de copii, supraveghează lecțiile și timpul liber al copiilor, merg cu copiii la doctor și la școală. În plus, un procent foarte mare de femei, de peste 80%, se ocupă singure
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
la școală. În plus, un procent foarte mare de femei, de peste 80%, se ocupă singure de spălatul hainelor și al vaselor, de gătit, de menținerea curățeniei și călcatul rufelor. Toate acestea în condițiile în care, la nivel declarativ, 71% dintre respondenți consideră că sarcinile părintești ar trebui împărțite echitabil. Am precizat că această atitudine este mai degrabă una declarativă, sprijinindu-mă pe analiza lui Vladimir Pasti, care susține că ...pentru bărbați, a afirma faptul că participă egal la creșterea și îngrijirea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și nu numai, între legislație și realitate există o diferență (Equal Opportunities..., 2005, p. 93-94). Această stare de fapt nu este cu totul necunoscută în România. În Barometrul de opinie privind discriminarea în România, realizat în octombrie 2004, 22% dintre respondenți au considerat că o femeie are de suferit la angajare pentru că este femeie, în timp ce 18% au afirmat că acest lucru se întâmplă și după angajare, la locul de muncă ocupat, discriminarea femeilor însărcinate fiind și mai evidentă (Barometrul de opinie
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
o masculinitate instituționalizată în politică, instituțiile politice fiind formate și fundamentate de bărbați. Discursul politic românesc rămâne dominat de violență și agresivitate. Sfera politicii este considerată nepotrivită pentru femei din cauza perceperii acesteia ca un mediu corupt și murdar (45% dintre respondenții Barometrului de Gen din 2000 sunt de această părere). Există încă modelul unui erou atotputernic unic și, prin urmare, politica românească este marcată de o puternică tendință de ierarhizare. În cadrul partidelor politice, susținerea femeilor este foarte mică sau inexistentă și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
plus pentru relația interdependentă dintre spațiul public și cel privat. Atât timp cât dihotomiile privat/public și natură/cultură vor opera în spațiul ideologic românesc, accesul femeilor la pozițiile de putere va fi îngreunat. În Barometrul de Gen din 2000, 36% dintre respondenți au declarat că în viața publică este mai bine să conducă bărbații, 73% ar alege un bărbat ca președinte, 55% ar prefera un bărbat în postul de primar, cifre deloc surprinzătoare având în vedere că 54% dintre respondenți au considerat
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
36% dintre respondenți au declarat că în viața publică este mai bine să conducă bărbații, 73% ar alege un bărbat ca președinte, 55% ar prefera un bărbat în postul de primar, cifre deloc surprinzătoare având în vedere că 54% dintre respondenți au considerat că bărbații sunt mai apți pentru conducere decât femeile. Aparent paradoxal, 50% considerau că participarea femeilor în politică ar avea o influență bună, ca și o participare crescută în afaceri (54%). Un sondaj Gallup din 2003 pare să
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și al experților pe problematica de gen din instituțiile publice menționate în Legea nr. 202/20022, a urmărit, pe de o parte, realizarea unei prime evaluări a implementării prevederilor legale, iar pe de altă parte, evaluarea sensibilității la gen a respondenților, pornindu-se de la premisa că există o corelație între includerea dimensiunii de gen în activitatea instituțiilor și sensibilitatea sau neutralitatea/insensibilitatea la gen a respondenților. Având în vedere noutatea demersului științific și lipsa unui instrumentar metodologic testat, utilizat, perfecționat în cadrul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
evaluări a implementării prevederilor legale, iar pe de altă parte, evaluarea sensibilității la gen a respondenților, pornindu-se de la premisa că există o corelație între includerea dimensiunii de gen în activitatea instituțiilor și sensibilitatea sau neutralitatea/insensibilitatea la gen a respondenților. Având în vedere noutatea demersului științific și lipsa unui instrumentar metodologic testat, utilizat, perfecționat în cadrul altor studii, ne asumăm limitele instrumentelor și metodelor de cercetare folosite. Deja cunoscutul model liniar de acțiune, de la centru către organismele locale, a determinat construirea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
puțin vizibile și conștientizate” (Albu et al., 2005, p. 7), precum și cu poziția marginală a problematicii de gen în preocupările instituțiilor administrației publice, Uniunea Europeană este văzută ca „salvatoare” și în ceea ce privește „o mai bună respectare a drepturilor din lege” (89% dintre respondenți) și atunci când vine vorba de egalitatea de șanse. Plasarea demarării unui proces de implementare a cadrului legal într-un moment plasat mai degrabă veșnic în viitor, precum și corelarea acestui moment cu voința Uniunii Europene nu fac decât să ridice alte
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de lipsa specializării și a sensibilității la gen la nivelul personalului de execuție și/sau la nivelul managementului, trăsături concretizate ulterior în lipsa oricăror demersuri de includere a dimensiunii de gen în activitatea instituțiilor, și pe de altă parte, așa cum prognozează respondenții, de o evoluție pozitivă certă a situației vizând egalitatea de șanse între femei și bărbați, aderarea la UE având rolul de catalizator al acestor procese. Deși previziunile optimiste ale respondenților nu pot fi decât îmbucurătoare, totuși încrederea în evoluțiile pozitive
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în activitatea instituțiilor, și pe de altă parte, așa cum prognozează respondenții, de o evoluție pozitivă certă a situației vizând egalitatea de șanse între femei și bărbați, aderarea la UE având rolul de catalizator al acestor procese. Deși previziunile optimiste ale respondenților nu pot fi decât îmbucurătoare, totuși încrederea în evoluțiile pozitive, pe fondul lipsei de interesă expertiza și voința vizând includerea dimensiunii de gen în activitatea instituțiilor ă, nu poate decurge decât din lipsa cunoașterii în fapt atât a dimensiunii de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pricepute” la activitățile casnice, creșterea și îngrijirea copiilor, așa ele par a fi mai bune, în cadrul instituțiilor publice de această dată, în această problematică atât de titrată și de dezirabilă în contextul aderării la UE. Prin urmare, marea majoritate a respondenților, fie bărbați, fie femei, „cunosc” multe despre egalitatea de șanse, precum și despre importanța aducerii pe agenda publică și despre soluționarea unor probleme sensibile la gen; cu toate acestea însă, problematica în ansamblu pare mai degrabă „desuetă”, „tolerată”, fiind plasată într-
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
premisa că o conduită integratoare de gen nu se poate realiza eficient decât prin asumarea acestui obiectiv la cel mai înalt nivel. Pentru a realiza această evaluare am folosit, pe de o parte, răspunsurile la întrebarea vizând importanța pe care respondentul o acordă problematicii egalității de șanse în ansamblul problemelor cu care se confruntă societatea noastră, iar pe de altă parte, am realizat o medie ponderată a notelor importanței acordate diferitelor probleme concrete, sensibile la gen1. În construcția instrumentului de cercetare
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
șanse în ansamblul problemelor cu care se confruntă societatea noastră, iar pe de altă parte, am realizat o medie ponderată a notelor importanței acordate diferitelor probleme concrete, sensibile la gen1. În construcția instrumentului de cercetare am considerat necesar să cerem respondenților atât cotarea importanței problematicii, folosind sintagma consacrată „egalitate de șanse” ă termen încărcat de diverse stereotipuri ă, cât și cotarea importanței unor probleme specifice, „tangibile”. Aceasta a permis observarea diferențelor generate de trecerea de la un termen juridic/academic la situații
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sintagma consacrată „egalitate de șanse” ă termen încărcat de diverse stereotipuri ă, cât și cotarea importanței unor probleme specifice, „tangibile”. Aceasta a permis observarea diferențelor generate de trecerea de la un termen juridic/academic la situații concrete de viață. Deși majoritatea respondenților incluși în eșantion sunt femei (55%), ponderea lor după poziția în instituție (management de vârf1, mediu 2 sau fără poziție de conducere, în speță experții numiți de conducerea instituțiilor ca deținători de expertiză în domeniul egalității de șanse) diferă semnificativ
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
administrație (centrală sau locală), regăsim o structură neechilibrată pe sexe la nivelul administrației centrale (18,2% bărbați și 81,8% femei), dar destul de echilibrată la nivelul administrației locale (52,6% bărbați și 46,4% femei). Graficul 1. Structura eșantionului de respondenți, după poziția ocupată în instituție și sex Graficul 2. Structura eșantionului de respondenți, după sex și tipuri de administrație Media de 7,39 a notelor acordate de respondenți importanței egalității de șanse în ansamblul problemelor cu care se confruntă acum
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
centrale (18,2% bărbați și 81,8% femei), dar destul de echilibrată la nivelul administrației locale (52,6% bărbați și 46,4% femei). Graficul 1. Structura eșantionului de respondenți, după poziția ocupată în instituție și sex Graficul 2. Structura eșantionului de respondenți, după sex și tipuri de administrație Media de 7,39 a notelor acordate de respondenți importanței egalității de șanse în ansamblul problemelor cu care se confruntă acum societatea românească poziționează problematica mai degrabă în zona de „penumbră” a scalei, adică
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
52,6% bărbați și 46,4% femei). Graficul 1. Structura eșantionului de respondenți, după poziția ocupată în instituție și sex Graficul 2. Structura eșantionului de respondenți, după sex și tipuri de administrație Media de 7,39 a notelor acordate de respondenți importanței egalității de șanse în ansamblul problemelor cu care se confruntă acum societatea românească poziționează problematica mai degrabă în zona de „penumbră” a scalei, adică „nici important, nici neimportant”. Distribuția notelor/importanței în funcție de poziția în instituție nu arată deosebiri semnificative
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
comparativ cu 7,37), nota crescând însă ușor în cazul celor „fără poziție de conducere” (i.e. experții instituțiilor). Graficul 3. Importanța problematicii egalității de șanse, după poziția în instituție Introducerea celei de a treia variabile în analiză, și anume sexul respondentului, ne relevă faptul că indiferent de poziția în instituție, media notelor acordate de femei este mai mică decât media notelor acordate de bărbați, decalajul cel mai mare regăsindu-se la nivelul managementului de vârf (bărbați ă 7,55 versus femei
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Astfel, deși considerate ca natural experte în problematica de gen și a egalității de șanse 1, femeile par, prin notele acordate, să se dezică de această „misiune”. Graficul 4. Importanța problematicii egalității de șanse, după poziția în instituție și sexul respondentului Situația este oarecum similară în cazul distribuției pe tipuri de administrație (nivel central-local) și sex. Deși datele ne indică o mai bună cotare a importanței problematicii egalității de șanse la nivelul administrației locale, totuși această diferență trebuie privită cu rezerve
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]