164,276 matches
-
carieră de consilier în probleme de sexologie și viață sentimentală la unul dintre posturile private de radio. Merită insistat asupra trecerii pe care o are autorul la o generație foarte tînără: pașaport care spune esențialul despre flexibilitatea unei gândiri și resursele de adaptabilitate post-decembristă - cu atât mai mult în acest domeniu extrem de spinos (și de-a dreptul imposibil după comunism). Radiogenia doctorului Andrei nu se va pierde așadar printre scheme sau clișee de tarabă, nici nu va deborda în exaltări superficiale
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
Biriș, Marius Rizea, Mircea Anca. Sigur că în unele ipostaze individuale, episodice, jocul actoricesc este lacunar. De exemplu, Natalia Călin - alter-ego-ul orfic al lui Helen Jones își conduce personajul numai pe o coardă - cea muzicală - fără să-l dubleze de resurse actoricești care să nuanțeze compasiunea, frivolitatea, tovărășia, lamentația. Ea joacă, de la început pînă la sfîrșit, tehnic, exterior, fără emoție, știe ce urmează și devoalează chiar. Vocea este importantă pentru un actor, poate fi un atu. În nici-un caz singurul. Exemplele
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
doză de ambiguitate, de (da, acesta e cuvîntul!) mister, pe care n-o găsim în cîștig, nici căutînd-o cu lumînarea. Ceea ce pierdem ne stimulează imaginația într-o măsură incomparabilă față de ceea ce cîștigăm. Pedagogia bazată pe sugerarea unei eventuale pierderi are resurse mai adînci și mai subtile decît pedagogia cîștigului, care e de o banalitate înspăimîntătoare. Și ce pierdem dacă nu citim? Să nu vă închipuiți că o să mă apuc acum să alcătuiesc o listă. Nu sînt capabil: mi-ar lua o
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
Bondoc, Ilinca Tomoroveanu, Mircea Albulescu, Alexandru Bindea sunt toți la ei acasă în rolurile lor. De fapt, spectacolul de la Național cu Cadavrul viu se reazemă în creația actoricească a lui Mircea Rusu, unul din actorii români de azi cu mari resurse, folosite prea puțin de teatrele noastre și de cinematografie, atâta câtă mai avem. Ar putea să joace orice. Performanța sa din Cadavrul viu este de a fi construit cu discreție un Protasov memorabil. Drama eroului o simțim consumându-se în
Un Protasov memorabil by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16238_a_17563]
-
nici tertipurile unui limbaj cu care s-a obișnuit literatura contemporană, și până la urmă - poate nici un fel de răspuns la zecile de întrebări ale conștiinței postmoderne. E de descoperit mai degrabă un gen aparte de ficțiune, care își dezvoltă din resurse intime un suflu puternic până la ultima pagină, ca o "încercare de a asigura continuitatea unui vis și așa fără noimă, dar pompând impresia copleșitoare că pe urmă nu mai e nimic." Barbu Cioculescu - Grădini în podul palmei, Ed. Eminescu, București
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
erotic cu apropieri, cu depărtări, cu refuzuri. Este ca un dans continuu, pînă aproape amețești din contactul cu textul, cu autorul. Unde sînt acum? Am simțit la un moment dat că m-am golit. Că recurgerea continuă la propriile tale resurse te seacă. Contactul cu tema, cu textul, gîndul la un spectacol, am simțit că se transformă într-un exercițiu steril. Interior, nu mai am de unde da. Și revin la prima fază: adun, reîncarc, cer materiale, citesc. Ca la început. Ai
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
consistente în nuanțele mici și rotunde în cele mari; că nu poți decât să admiri precizia atacurilor și transparența pastei sonore - pe scurt, acele date care definesc o orchestră "mare". Că nici o realizare nu este posibilă astăzi fără aportul unor resurse financiare care lipsesc artiștilor, fără atragerea unor sponsorizări venite sub diverse forme de la instituții sau persoane, este o evidență. Și editarea acestui disc a fost posibilă datorită unei colaborări româno-germane în care Internationes Bonn, Ambasada Germaniei și Deutsche Kommerzbank din
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
un scriitor", după un plac croitoresc, adică de excesele care pîndesc din direcția revizuirii. Dar sub acest strat incredul, descoperim un constructiv tenace, care țintește o performanță, cea de-a găsi "într-o operă atît de transparentă și de simplă" resurse de noi semnificații rezonabile. În calitate de constructor, înțelege a evita disproporțiile proiectului: Nu va fi vorba, așadar, nici de un Pillat umflat cu pompa admirativă, nici de un Pillat ridicat de păr. Cu atît mai mult cu cît poetul însuși se
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
speculației sau a lecturilor pentru același declic, șamd.). Dar găsim aici și tehnici de luare a notițelor, explicații ale caracteristicilor fiecărui tip de material documentar, de la cunoscutele fișe din cataloagele tradiționale, la dicționare de toate felurile, bibliografii și pînă la resursele electronice (internet, cataloage electronice). Redactînd textul pe ciornă stabilim publicul-țintă și felurile în care îl putem motiva (apelînd la dorința de confort, de fericire, de independență, de putere, de prietenie, de recunoaștere, de siguranță, la curiozitate, grija pentru alții, etc.
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
a coerenței proiectului personal. Acest tip de atitudine este simultan unul de natură artistică și unul de natură ideologică. În condițiile unei enorme democratizări a limbajelor, ale profundelor modificări de interese în spațiul simbolic și ale diversificării comenzilor și a resurselor de finanțare, artistul și opera lui au devenit acum cu totul altceva decît în urmă cu treizeci de ani. Își mai găsește locul, în acest context, chiar în condițiile coerenței de program și a continuității de proiect, artistul supus încă
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
Caragiale), sporovăiala, flecăreala, șueta, locul predilect de întîlnire este cîrciuma, cafeneaua, uneori trenul, alteori tribunele de unde spectatori gălăgioși asistă la desfășurarea unor întreceri sportive (Moartea domnului Baltisberger). Ceea ce frapează este capacitatea personajelor de a surprinde latura amuzantă a oricărei catastrofe, resursele lor inepuizabile de "optimism" (în sensul replicii optimistului care, în celebra anecdotă, la nesfîrșitele lamentații ale pesimistului că nu se poate mai rău decît atît, răspunde prompt "ba se poate"). Semnificativă în acest sens este și seria de întîmplări tragi-comice
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
atmosferă încărcată exploziv cu strigăte ale zădărniciei, cu voluptățile din vecinătatea stingerii și cu patetismele compensatorii ale diverselor profeții socio-politice, Podlipny cumulează în arta sa toate aceste dimensiuni ale unei umanități obosite și derutate, însă tocmai din această pricină cu resurse expresive și simbolice ireproductibile în alte contexte. Microexpoziția de la Ambasada Cehiei, care aduce în fața publicului un număr infim de lucrări față de producția de aproape șapte decenii a unui artist cu o enormă vitalitate, reușește, în ciuda întinderii sale, să ofere un
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
n-au scris nimic, decît să scrie ce nu simțeau în adîncul sufletului lor că vor să scrie. Eu am simțit tot timpul că am altceva de spus că am voie. Dar, că radiațiile acelea teribile mi-au sterilizat mult-puținele resurse creatoare este dovedit de faptul că n-am scris nici ce-am simțit, cu excepția acelui Telejurnal de noapte și nici ce mi s-a cerut. Spuneai pe urmă despre amenințări și despre faptul că s-ar mai comite aceleași crime
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
în interiorul cărora se descifrează lesne aceeași încordare. Dar, în spatele acestei aparente asemănări, o atenție sporită poate descoperi lucruri surprinzătoare. Consecvența lui Corneliu Vasilescu, obstinația lui de a pătrunde în cea mai fragilă componentă a imaginii și în cele mai subtile resurse ale culorii, gîndirea sa plastică invariabil orientată către spectacolul pur al limbajului, toate aceste elemente, care pot crea aparența unui spațiu monoton și repetitiv, sînt, de fapt, marile performanțe ale pictorului. în pofida similitudinii lor exterioare și a unei coerențe lăuntrice
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
al unor investigații artistice care nu se regăsesc identic și în lucrările de pictură. Deși se înscrie, prin datele sale de ansamblu, în aceeași sferă mare de preocupări și prelungește același tip de gîndire, grafica urmărește în mai mare măsură resursele eterice ale culorii și ritmurile muzicale, armonice, ale compozițiilor. Faptul că ele au fost denumite Lieduri nu este nici un simplu capriciu, și nici o capcană literară comună. Construcția lor printr-o subtilă tehnică a contrapunctului, fie că este vorba de una
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
București. Vrând noi, la întoarcere, după Finlanda, să vedem și Suedia vecină și neavând bani, la întrebările traducătorului, al cărui nume îmi scapă, îi mărturisisem amândoi voiajorii că, de fapt, ar fi trebuit să ne întoarcem prin Stockholm, însă neavând resursele necesare... Atunci, bunul nostru amic ne spusese că, la întoarcerea noastră de la Rovaniemi, și trecând neapărat prin Turku, de unde se lua vasul spre Danemarca și R.D.G., ne va fi trimis el din timp la banca din Turku un număr de
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
și se câștigă enorm de mulți bani. E important. Fără ei nimic nu este. De aceea, merită evocată realitatea că fidelii lui Verdi din România au avut cum să simtă că fac parte dintr-o lume care are timp și resurse pentru o asemenea celebrare. Din păcate, Opera Română nu a putut intra în acest circuit unde defilează elitele. Principala manifestare interesantă, care a avut ținuta unui mare spectacol, emoțional și profesionist, s-a petrecut (la București) în 26 ianuarie în
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
punctul de vedere al valorificării mediatice a actului artistic, de la simpla lui întîmpinare gazetărească, mai mult sau mai puțin ocazională, și pînă la reflectarea și analiza sistematică în publicații de specialitate, lucrurile nu stau chiar atît de rău. în ciuda precarității resurselor financiare, revistele de artă s-au înmulțit, numele comentatorilor s-au diversificat, iar numărul lor a crescut și el semnificativ. La puțină vreme după ce fostul Centru Soros pentru Artă Contemporană, actualmente Centrul Internațional pentru Artă Contemporană, a scos revista Artelier
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
întîlnirea dintre Denis Diderot și împărăteasa Ecaterina cea Mare a Rusiei. Cum bine se știe, în 1773, Diderot a luat drumul Sankt Petersburgului, unde era așteptat de o femeie inteligentă, puternică, dornică să-și desăvîrșească forța de monarh prin sporirea resurselor intelectuale. Ecaterina îi putea la dispoziție filozofului o bibliotecă uriașă, toate cele necesare vieții, dar mai presus de orice tihna trebuincioasă lui Diderot pentru a lucra la masivul proiect al Enciclopediei. La rîndul său, autorul lui Jacques fatalistul se angaja
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
mai e nimic pe scara socială decît biata și curata biologie" (EZ 30.01.1998). întrebuințat în adresări amicale - "Nea Gheorghe, te-ai ars!... Și mata, nea Gheorghe, trebuie să dovedești că ai mașină bună, că ai materie primă și resurse..." (EZ, 11.11.1999) - , cu sensul explicitat - "nea Gheorghe (personaj generic pentru atît de invocatul român naiv)", (EZ, 30.01.1998) - , numele e atît de frecvent azi încît ajunge să-și elimine concurenții chiar înlocuindu-i în expresii precum cea
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
demoralizată. Nimeni nu mai crede, în România acestui moment, în absolut nimic. Un popor ce, de șase decenii, a ieșit de pe liniile ferate ale civilizației, a pierdut nu doar gustul democrației, dar și sensul și direcția acesteia, nu mai găsește resursele de a se ridica de la pământ. Dar cum altfel, când brâncile date de propriii conducători nu sunt egalate de nici una din catastrofele naturale care ne pândesc! Din păcate pentru el, cabinetul Năstase a pornit la drum în cel mai nefericit
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
eminamente înainte, în acord cu istoria, în înțelesul ei tradițional. Mediul electronic este în chip fundamental opusul celui tipărit: informația nu circulă doar de la sursă spre mine, receptorul ei, ci gravitează într-un spațiu de conexiuni și interdependențe (networking). Vastele resurse și potențialități ale acestui spațiu de conexiuni îmi infuzează propria experiență de lectură, căci devin conștientă de un fel de vecinătate metaforică permanentă a cuiva, nevăzut dar inevitabil prezent. Logica lecturii nu mai este lineară, ci se modifică mereu, arbitrar
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
inchietantă teatralitate patetică evocînd pasiunea Evei Braun pentru Adolf Hitler, prilej de meditație indirectă asupra nebuniei, servilismului, adorației, într-un cuvînt al aberației. Încununat cu "Alexandrul de Aur" în competiția cineaștilor la început de carieră, filmul polonezului Pavel Pawlikowski Ultima resursă (înscris sub pavilion britanic) a avut la origine un proiect BBC de reconstituire în termeni cît mai veridici a traseului emigranților în Anglia. O rusoaică și fiul ei sosesc la Londra, dar sînt reținuți de autoritățile vamale. De teama expulzării
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
atingerii unor scopuri, a împlinirii unei finalități. A urmat secolul al XVIII lea, care a preluat de la anteriorul noțiunea de cauzalitate adăugînd însă o critică severă a ideii de putere imanentă: nimic nu există sau nu se manifestă datorită unor resurse interioare. Frankfurt crede că asemenea modificări conceptuale produse în epocile anterioare conduc la o slăbire de semnificație a principiilor de activitate și pasivitate. Căci, dacă nu există scopuri și nici resurse interne, se întreabă eseistul, cum am putea vorbi despre
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
nimic nu există sau nu se manifestă datorită unor resurse interioare. Frankfurt crede că asemenea modificări conceptuale produse în epocile anterioare conduc la o slăbire de semnificație a principiilor de activitate și pasivitate. Căci, dacă nu există scopuri și nici resurse interne, se întreabă eseistul, cum am putea vorbi despre elemente active? Tot ceea ce ne înconjoară s-ar reduce la o masă tăcută și amorfă de făpturi și entități pasive, existînd în numele unor cauze care le declanșează fără știrea și fără
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]