1,570 matches
-
detrona. Dar un asemenea eșec desăvârșit nu le stătea în puteri. Pur și simplu aveau așa de mult ghinion încât nu izbuteau defel să-l conțină înlăuntrul contururilor unei imagini doveditoare, pe baza căreia să poată trage o concluzie definitivă; revărsarea lui inexorabilă ștergea mereu marginile ce-l deosebeau de noroc. La drept vorbind, nu știau nici ei cât și ce anume aveau, și-atunci, anume ca să scape de chinuitoarea neștiință, se declarau expeditiv prizonierii unui zid potrivnic clădit pe ea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ne relatează că abia pe data de 11-12 martie trupele mongole au ajuns să străpungă trecătoarea munților Beschizi Vereszke, singura cunoscută în istorie sub denumirea de „Poarta Rusiei”, lungă de 290 de km. E foarte probabil că intemperiile naturale, cu revărsarea șuvoaielor provenite din dezgheț, îi va fi reținut înainte de a putea străpunge trecătoarea și de a intra în acțiune concomitent cu oștile lui Orda spre Sandomir, și ei nu vor fi pornit asaltul munților decât pe la vreo 1 martie. Ceea ce
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
drumuri, ogoare, poteci, marile șanțuri de scurgere, întindere de apă oțelie. Când am ajuns la Lunca Banului și de pe un dâmb mai ridicat am privit întreaga vale, cât putea cuprinde ochiul, era numai un întins de ape tulburi. Era o revărsare a Prutului cum nu mai fusese demult, veneau apele adunate în nordul Moldovei, se adunau cu cele multe de aici. Cerul se mai coborâse și trăsnetele se țineau de mână, înaintam încet resemnați și ochind calea după fiecare fulger. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
născut În entuziasmul doamnei Virginia Burduja, redactor la revista „Cronică” alături de Nicolae Turtureanu, Vasile Constantinescu, si a prins aderenta la confrații de condei și la autorități. Curgerea firească, sinceră a sufletului la copii și-a găsit un punct geometric de revărsare spre lume. De aici au radiat surpinzătoare valori exprimate prin talent Într-un cîmp de chemare la competiție generos: poezia, proza, eseul, pictură. În acest climat s-au filtrat nume ce se află acum În orizontul de observație al literaturii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de la NW de Leușeni, ca și întreg complexul de brațe moarte și prutețe dintre Râșești și Stănilești, care prin lungimea, adâncimea și întortocherea cursului lor, arată până la evidență că pe aici a șerpuit, nu demult, apa Prutului. În vremea marilor revărsări de primăvară ori vară și toamnă, aceste gârle și prutețe funcționează ca adevărate brațe secundare ale râului principal, și în ele apa are o viteză destul de mare. Bălțile ocupă părțile joase, depresiunile din luncă. Întinderea și adâncimea acestora, în general
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
multe gârle de alimentare, care debușează în ele prin partea de sus - din amonte - a lor. În punctul de confluență cu gârlele de alimentare, conturul bălților este concav, deoarece la gură aceste gârle depun aluviunile aduse din luncă în vremea revărsărilor, creând aici conuri de dejecție cu aspect de mici delte. În această privință, exemple frumoase avem la Balta Șerpoaia și la Balta Ulmului. Aceasta din urmă, deși întinsă, are o formă foarte mult festonată din cauză că în dreptul tuturor gurilor de gârle
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
se depune imediat lângă mal, este de la sine înțeles că grosimea straturilor formate aici va fi mai mare decât a acelora dinspre luncă, unde aluviuni ajung mai puține și în genere mai fine (mâluriă. Apoi, lângă cursul actual al Prutului revărsările fiind mai dese, iar cantitatea de aluviuni mai mare, grindurile fluviatile aici vor fi mai înalte decât cele care mărginesc gârlele și prutețele. Oricum, pentru înălțimea generală a luncii și aceste din urmă grinduri reprezintă părți de relief destul de înalte
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de dejecție, mari și mici, sunt umplute apoi de materialul dezagregat din buza terasei de acțiunea apei de ploaie și de fenomenul de îngheț și dezgheț și care rostogolinduse la vale, se sedimentează la picioarele terasei. Apoi în vremea marilor revărsări, cum au fost cele din anul 1932, apa din bălțile Cioara, Gogoaia, Lucani și Leușeni, întinzându-se până la picioarele terasei, umezește straturile argiloase și aluvionare din subsolul acestora, provocând apariția unor alunecări de teren destul de apreciabile. Dacă în astfel de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
plante textile, harbuzării, etc., solul aluvionar al luncii fiind foarte fertil și mai puțin expus neajunsurilor secetei de vară, decât solurile dealurilor vecine. În părțile mai joase din luncă, unde apa bălților și mlaștinilor întârzie să sece după ploi și revărsări, ca și acolo unde solul este sărăcăcios ori plin de ochiuri de sărături, cum este mai ales la NE de satul Chersăcosu, fânațurile și pășunile întrețin turmele de oi și cirezile de vite ale locuitorilor din satele vecine luncii și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
șoproane, garduri, perdele, rogojini, coșuri, etc.ă și combustibil. Din peștele prins în apa Prutului ori în bălți și prutețe, oamenii din Drânceni, Leușeni, Râșești, Cioara, Pogănești și Stănilești își completează mari părți din regimul lor alimentar. În epoca marilor revărsări, când crapii și somnii de Dunăre se ridică în sus pe Prut până dincolo de poarta Albița-Leușeni, cantitățile de pește ce se prinde sunt așa de mari, încât oamenii pot face rezerve pentru câteva luni, ori îl vând la Huși și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
să știți aceasta că împărăția lui Dumnezeu este aproape» (Lc 10,11). Să ne dea Domnul atâta credință, încât să putem repeta lumii acest mesaj dumnezeiesc cu fidelitate. Atunci când Sfântul Paul vorbea despre iubirea deosebită a lui Cristos și de revărsările Sacramentului ascuns de veacuri în Dumnezeu, nu putea să nu cunoască acele secrete ale Inimii lui Cristos pe care, odată cu trecerea timpului, bunătatea divină ni le-ar fi revelat. Este mare lucru ca un Dumnezeu să ni se prezinte nouă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
este ales șef al partidului Manolache Costache Epureanu, apoi prințul Știrbey (id., ibid.). Pagina 99 * O prezentare mai detaliată a lucrărilor de rectificare a cursului Dâmboviței prin București, lucrare inaugurată la 2/14 noiembrie 1880: Șederea rușilor în București și revărsarea valului de ruble și de poli imperiali au dat un mare avânt dezvoltării Capitalei. Se hotărăște rectificarea și canalizarea Dâmboviței. Primar al Bucureștilor era bătrânul Dimitrie Cariagdi care prezidează marea lucrare. Șef al lucrărilor din partea primăriei este numit d. inginer
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-i ceva! Dă-i cât poți, ajută-l cât poți. Puțin, dar din toată inima, cu tot sufletul, și atunci inima ta se va umple de bucurie, iar preaplinul fericirii îți va inunda sufletul ca o cascadă montană într-o revărsare tumultuoasă și nestăvilită. Minunat, Mircea, grozav! Dar ia spune, Mircea, toți oamenii oferă daruri celor necăjiți? Nu, nu cred că toți semenii noștri îi ajută pe cei sărmani. Eu cred că cineva care nu-L iubește pe Dumnezeu nu face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
deficitară din cadrul acestui mare complex agroindustrial? Posibil. Galben, galben, galben cât vezi cu ochii... Unde ești, Van Gogh? Unde ești cu "Lanul de grâu" al tău? Milioane, sute de milioane de "Lanuri de grâu" așezate unele lângă altele, într-o revărsare mareică unduitoare și foșnitoare, inundau spațiul terestru la infinit... Toate comorile aztecilor, mayașilor și incașilor, tot aurul lui Montezuma se topise și poleise cu noblețea inegalabilă a compoziției sale întreg pământul, până la orizont și mai departe. Uluitor! "Soarele s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
din spate. Dar n-am mers prea mult. Cam după vreo două sute de metri, Molotovul a oprit din nou. Acum e rândul vostru. Coborâți!... 4. 1951 ANUL MUTANȚILOR ENIGMATICI sau METAMORFOZA REGRESIVĂ ...Și am coborât. Era o nebunie galbenă: o revărsare demențială, diluviană și apocaliptică, de galben. Călcam pe spice de grâu galben. Cel mai important aliment de pe planeta Terra, pentru care ne rugăm, ne luptăm și ne zbatem în fiecare zi, "pâinea noastră cea de toate zilele", era strivit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
păzea "somnul "dușmanilor poporului" și "pacea universală") este un prilej de regresii în memorie. Frica, paralizantă, amplifică memoria. Ca la o "judecată de apoi a copiilor", în amintire revin cu o claritate uimitoare episoade întunecate, dar exemplare: moartea unui câine, revărsarea Amaradiei, moartea surorii mai mari, moartea bunicului și a bunicii, foametea din 1946. Și trebuie spus că "memorialistul" nostru este un portretist remarcabil. Portretele bunicului și al bunicii (picioarele bunicii, capul micșorat al bunicului, venele de pe mâini, respirația, ticurile verbale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
al nostru nu se lasă alterat de conjunctural. A.B.Care ar fi, după opinia dumneavoastră, relațiile funcționale dintre inspirat și creație? În versiunea latină a Bibliei, inspiratio e totuna cu "insuflare". Iluminații, profeții percepeau "suflarea" sau duhul celest o "revărsare activă de putere divină" (Dicționar biblic, "Societatea misionară română", 1998). Pe scurt, inspirația e auscultare; inspiratul aude voci. Modalități de inserție în misterul cosmic, totodată forme de predicție, inspiratio și revelatio (fenomene interferente) funcționează nu doar în aria sacrului. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
strâmtă și stâncoasă. La București ajungea un râu leneș și nămolos, Împleticit În tot felul de meandre și brațe și presărat cu mici insule. De o parte și de alta, lacuri și bălți, alimentate din propriile izvoare, dar și din revărsările Dâmboviței, al cărei debit, nu prea mare, e capabil să crească spectaculos În urma ploilor sau topirii zăpezilor. Dâmbovița avea, chiar În zona centrală a orașului, și câțiva mici afluenți. Bucureștiul mustea de apă. Un alt râu, Colentina, ceva mai mic
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o proporție chiar mai mare ca la Londra, În 1665). Ultima oară a lovit ciuma În 1829; abia stinsă, a fost urmată În 1831 de epidemia de holeră, care a străbătut atunci aproape Întregul continent. O calamitate au fost și revărsările periodice ale Dâmboviței (cel puțin până la canalizarea de după 1880); cartiere Întregi ale Bucureștiului ajungeau sub apă. Când nu era apa, era focul. Incendiile au fost, veacuri de-a rândul, aproape o specialitate a Bucureștiului. Construit din materiale ușoare și cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
flăcărilor. O enumerare ar fi prea lungă. Mă mărginesc să menționez marele foc din 1804, care a mistuit vechea curte domnească și o parte Însemnată a orașului (aveau să-i urmeze În 1805, ca pentru a „echilibra“ acțiunea elementelor, două revărsări ale Dâmboviței) și, cel mai nimicitor dintre toate, incendiul din 1847; au ars atunci 1 142 de prăvălii, 12 biserici și mânăstiri, 10 hanuri și 686 de case de locuit. Cutremurele sunt o altă constantă. Bucureștiul este situat Într-o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Am o senzație de parcă m-aș afla într-un depozit de carne. Și oamenii aceștia care mănâncă și beau la mesele lor, îmbujorați și asudați, se înscriu perfect în peisaj. Emblema localului pare să fie o femeie cu formele în revărsare. Seamănă cu Gradisca lui Fellini. Un bărbat își odihnește mâna, plină de inele, pe coapsa ei enormă. Femeia nu este deranjată deloc. Vorbește și râde cu alți doi tipi de la masă... Deși berea e foarte bună și muzica-i odihnitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
largă, verde, cu oameni foarte calmi etc. Îmi răspunde că impresia mea nu e decât un clișeu foarte răspândit, pe care, iată, „îl contrazice” în acest moment chiar ea. Spune asta și râde. Tot am reușit s-o opresc din revărsarea ei mânioasă împotriva chelneriței teutone de la vagonul-restaurant... VITALIE CIOBANU: Ajungem la Dortmund după-amiază, pe la două. E un oraș - am auzit - lipsit de istorie, în expresia sa monumentală. A fost „pisat” din plin de avioanele aliaților în timpul războiului, încât tot ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
deasupra noastră, în streașina verde, o privighetoare cânta așa de puternic, încât îi auzeam deslușit gâlgâitul gușii. Era așa de aproape, încât dacă aș fi întins mâinile, am fi dat de ea. Ne amețea cântecul ei de foc, ca o revărsare strălucitoare, ne înfășura ca într-o nebunie; și din sălciile din împrejurimi și din livezile costișelor veneau răspunsurile în prelungi tremurări melodioase și arzătoare (...). Și nici un glas, nici o ființă omenească pe uliți. Eram singur și așteptam să se întâmple ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ruinele Erusalimului său iubit. Dimineață s-a sunat adunarea și tu ai priceput că vine vremea să te echipezi de războiu. Cu mult înnainte, însă, de adunare tu nu dormeai. Nu de gânduri și griji, dragă, dar din pricină că înnainte de revărsarea zorilor caprarii au obiceiul să-și plimbe în lungul corturilor mânia serviciului lor. Cum răsare soarele, ochii lui de flăcări văd cu mirare că întreg regimentul nostru, cu ranița în spate, așteaptă ceasul plecării, care se prelungește câte odată până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care o simțeau și vecinii Moldovei. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se menționa: „Și a fost în același an, înainte de moartea lui, iarnă grea și foarte aspră, cum nu fusese niciodată. Iar în timpul verii au fost ploi mari și revărsare de ape și înecuri din pricina apelor mari.” Wapowski scria și el că în lunile martie și aprilie „râurile se umflară de ploile cele multe și ieșiră din albiilor lor, cum nu se pomenise până atunci; și nu mult după aceea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]