7,557 matches
-
o excepție de la ambele versiuni: conducătorul. Altfel spus, un grup impune tuturor membrilor săi să fie identici, să aibă parte de aceeași formă de viață și de același destin. Tuturor, în afară de unul. "Or, scrie Freud, nu trebuie să uităm că revendicarea egalității, formulată de mulțimi, se aplică doar indivizilor care o compun și nu șefului. Toți indivizii vor să fie egali, dar dominați de un șef. Mulți egali, capabili să se identifice unii cu alții, și un singur superior: aceasta este
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Înainte de sosirea lui Ceaușescu în zonă, spațiul de grevă este marcat de discursuri revendicative și de o stare de nervozitate maximă. Ilie Verdeț, apparatcik trimis de Ceaușescu să rezolve situația, este incapabil să poarte un dialog prin care să soluționeze revendicările (aceasta și fiindcă nu avea puterea de decizie necesară, totul depinzând de Ceaușescu). La întâlnirea cu Ilie Verdeț se strâng în jur de 20.000 de mineri, dar aceștia refuză să dialogheze în lipsa secretarului general al PCR. Pentru a evita
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
altă mișcare, greva din 1929, mitizată de comuniști. Constantin Dobre (lăcătuș la mina Paroșeni) citește doleanțele greviștilor în fața lui Ceaușescu, prezentând peste 20 de puncte revendicative legate de programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții (de precizat, lista cu revendicări a fost gândită și redactată în casa lui Constantin Grădinaru, șef de brigadă la Uricani). Intervenția lui Ceaușescu a durat 5 ore (alte surse indică 7 ore), timp în care el a încercat să explice politica PCR, apelând, previzibil, la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sporit, astfel, lecțiile ideologice obligatorii. În același timp, diverse instituții de psihologie din București, subordonate autorităților, au făcut teste și sondaje în Valea Jiului. Despre liderul minerilor (deși au existat mai mulți lideri ad-hoc), Constantin Dobre, cel care a citit lista revendicărilor în fața lui Ceaușescu, au circulat mai multe variante legate de viața sa după august 1977. S-a afirmat că acesta a studiat la și a absolvit, la oarecare vreme după grevă, Academia „Ștefan Gheorghiu”, care pregătea activiști de partid. Că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
unității dintre Partidul Comunist și clasa muncitoare. Sensul grevei din Valea Jiului a devenit limpede, însă, mai ales ca „exercițiu democratic” într-o țară dominată de totalitarismul comunist. Pe platforma de la Lupeni, timp de aproape trei zile, minerii și-au rostit revendicările și protestele la microfon, au vorbit liber, au lăsat orice protestatar să intervină, fără nici un fel de cenzură (oare nu tocmai așa ceva avea să se petreacă în cadrul fenomenului „Piața Universității 1990” - pe care, însă, minerii reciclați din Valea Jiului, cu siguranță
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
muncitorii brașoveni își continuă protestul colectiv, pentru că oricum nu mai au ce pierde, considerându-se muritori de foame: „Ce se mai poate întâmpla șse întreba unul dintre ei, n.m.ț ne vor lua gâtul?” (Oprea și Olaru, 2002, p. 17). Revendicările au fost inițial doar de natură financiară, economică și socială, ele devenind politice doar după ce protestatarii s-au radicalizat și au inițiat coloana de demonstranți pe străzile orașului. Proteste sociale și economico-financiare avuseseră loc la Brașov, tot la IABv, și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și economico-financiare avuseseră loc la Brașov, tot la IABv, și la începutul anilor ’80, fără vreo legătură altfel decât simbolică cu mișcarea Solidaritatea din Polonia - care inițiase, în perioada respectivă, proteste vehemente împotriva regimului comunist. De asemenea, probleme legate de revendicările salariale au existat și la alte întreprinderi din județul Brașov, dar ele au coagulat într-o revoltă spontană doar în noiembrie 1987, la IABv. Desfășurarea revolteitc "Desfășurarea revoltei" În întreprindere, muncitorii nu s-au limitat la un protest pasiv: în urma
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Oprea și Olaru, 2002, p. 24), declara el exaltat, în euforia distrugerii sediului PCR din oraș. Câțiva intelectuali, aflați și ei, alături de muncitori, în incinta Comitetului Județean, au propus să se baricadeze în clădire și să redacteze un program de revendicări care să fie negociat cu autoritățile comuniste. Însă propunerea a fost trecută cu vederea de către muncitori. Mulțimea nu s-a descărcat doar asupra obiectelor: au fost agresați și câțiva membri ai nomenclaturii brașovene, atât verbal, cât și fizic - primarul orașului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
văzut ca unul întemeietor: „E preferabil să mori ca un om decât să trăiești ca un vierme” (Filichi, 1994, p. 31). După 1989, unii dintre foștii protestatari au recunoscut că le-a lipsit un lider și un program clar de revendicări, precum și accesul la mijloacele de comunicare prin care revolta să fi avut un impact în rândul populației, aceasta fiind, după cum s-a văzut, spontană și neorganizată. Înrudită și cu mișcarea din Valea Jiului din 1977, dar și, în parte, anunțând simbolic
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și-a executat scenariul sofisticat, nici o personalitate n-a tras hățurile politice. ș...ț Frontul Democratic Român s-a născut dintr-o buimăceală continuă, platforma era mai degrabă morală (o platformă a revenirii la bun-simț, la normalitatea vieții cotidiene), marea revendicare fiind schimbarea lui Ceaușescu și a guvernului. ș...ț Realitatea măreață și haotică a acelor zile infirmă zdrobitor miile de comentarii savante care transformau Revoluția timișoreană într-o partitură compusă de unguri și cântată la patru mâini de CIA și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
teroriste urmăresc instaurarea unui sentiment cât mai profund și mai extins de teamă pentru atingerea unui scop, a cărui finalitate nu este întotdeauna clară și a cărui realizare poate fi imediată sau doar în viitor. Terorismul este legat de anumite revendicări care, în imaginația autorilor săi, nu ar avea nici o șansă de realizare dacă nu sunt însoțite de amenințări, șantaj sau alte acte violente menite să arate determinarea lor. Efectul psihologic al acestor acte este cu atât mai mare, cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
militar. În ultimii ani, a fost remarcat faptul ca terorismul este tot mai mult adoptat ca metodă de acțiune și de către mișcările naționaliste, separatiste, precum și de organizații și grupări ce pretind a avea caracter religios. Adeseori sub mantia unor pretinse revendicări și motivații politice, religioase sau de altă natură, se adăpostesc exponenți ai criminalității cele mai sordide care încearcă să treacă drept teroriști politici pentru a obține un tratament diferențiat și, în special, neextrădarea. În anii '70, organele de anchetă din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nedefinită a societății de a se trece de la o anumită stare "normală" la o altă stare "normală". Această presiune devine din ce in ce mai puternică, datorită faptului că ceea ce era un drept obiectiv devine un drept subiectiv. În acest moment, dreptul devine o revendicare puternică, care nu este admisă din punct de vedere formal decât după ce a fost "ratificată" legislativ. " Situația era mai simplă în legătură cu drepturile civile, care puteau fi exprimate mai ușor ca drepturi individuale. Generațiile ulterioare de drepturi sunt mai complexe și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
confruntă cu probleme deosebite și din cauza situației neclare privind dreptul de proprietate. După primele încercări de reformă a economiilor centralizate au apărut modele de proprietate mult mai complicate decât forma simplă a proprietății publice uniforme. Probleme suplimentare au apărut prin revendicările foștilor proprietari, ceea ce a condus la întârzieri considerabile. În prim-planul discuțiilor s-a aflat și încă se mai află întrebarea dacă proprietatea statului să fie restituită foștilor proprietari sau dacă aceștia să fie despăgubiți. Totodată, de cele mai multe ori, nici
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
este locul teologiei în cadrul Universității, al celorlalte instituții de învățământ, în deciziile etice care formează politicile de asistență socială, dezbaterile culturale sau deciziile politice. Teologia se mișcă între infinit și totalitate. Teologia are o dublă sarcină rezultată dintr-o dublă revendicare. Mai întâi, ea este obligată să dea un răspuns permanent revelației permanente a unicului Dumnezeu. Pe de altă parte, are câteva datorii contractate în fața scandalului peren al alterității: „credința nu este a tuturor” (2Tes. 3,2). Orice istorie culturală comparată
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
se pot da celor lipsiți de instrucție formală. Primii teologi ai Bisericii n-au fost neapărat patroni ai literelor, ci vase alese ale unei cunoașteri verticale. Ucenicia creștină n-a exclus însă travaliul inteligenței, cu ajutorul căreia Evanghelia - mereu universală în revendicările sale - a permeat cutele unei întregi societăți. Instinctul apostolic al creștinismului este acela de a călători mereu către centru, recuperând urbanitatea de la Ierusalimul vizionar către Roma imperială. Destinul cultural al Europei nu poate fi gândit independent de această decizie de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cunoaște pe adevăratul Hristos, ei trebuiau să-L mărturisească, precum apostolii, „după Scripturi” (1Cor. 15,3-4). Ieșirea din această aporie nu ar putea surveni, așa cum își imaginează unii teologi contemporani, printr-o magie combinatorică în relație cu versetele, nici prin revendicarea unui adevăr subiectiv, însoțită, în manieră gnostică, de impresionante probe de puritate și viață ascetică individuală. Pretenția de a avea un acces privat, strict privilegiat, la „adevărata” revelație a lui Hristos (i.e. un Hristos care, ca în mărturia generală a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
numeroase atitudini care descriu tabloul clinic al modernității. În arta picturală, bunăoară, asistăm la tranziția de la icoană la tabloul religios (e.g. înlocuirea perspectivei inverse cu perspectiva naturală, refuzul transparenței eshatologice a corporalității, inserția senzualismului în locul figurației hieratice, dispariția anonimatului și revendicările auctorialității), care pregătește iconoclasmul postmedieval. Cunoașterea filozofică se rescrie din perspectiva autofondării metafizice a subiectului (Descartes), prin conferirea atributelor tari cunoașterii tehnice și „gândirii calculatorii” (Heidegger), prin ancorarea certitudinii într-o criteriologie empiristă 1, contagiunea criticistă 2, gândirea antiteleologică și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
adulmecărilor. Teologul nu este, la rigoare, un om de știință, ci un vizionar, profet și vânător de „esențe tari”. Profesorul Louth risipește iluzia modernilor care mai credeau că Dumnezeu ar putea fi „obiectul” unor investigații detașate, ignorând istoricitatea Scripturilor și revendicările tradiției. „Dumnezeul Cel Viu” al profeților nu există însă și nici nu dispare din viața oamenilor printr-un set de operații dialectice, așa cum poate credea contele d’Holbach pe la anul 1770. Dumnezeu nu Se lasă investigat printr-o metodă fixă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Ca răspuns dat îndelungatei rătăciri a teologiei printre „înțelesurile cele deșarte ale lumii”, Andrew Louth ne propune întoarcerea la alegorie. Solidară cu revelația iubirii unificatoare a lui Dumnezeu, alegoria nu este o metodă de acomodare a unor texte biblice la revendicările teologiei platonice, ci un eveniment consubstanțial fuziunii teandrice de orizonturi. Duhul care conspiră cuvintele revelației întregește răspunsurile căutate de tâlcuitor, pe orice treaptă a virtuții s-ar afla acesta. Alegoria este, în fapt, aplicația semiotică a unei teologii eshatologice a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
rezumat, aceasta se vroia agentul unei transformări a teologiei Bisericii Catolice - al cărei învățământ era sufocat în perioada interbelică de scolasticismul neotomist leonin - într-o direcție care să vroia să îmbine înțelepciunea nestemată a izvoarelor biblice și patristice cu dificilele revendicări intelectuale și existențiale ale lumii postbelice. Operele teologice ale unor personalități ca Sfântul Grigorie de Nyssa, Fericitul Augustin sau Nicolaus Cusanus au atras, în mai multe rânduri, atenția lui Milbank. În ceea ce privește orientarea sa filozofică, J. Milbank și-a arătat de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
socialist, în schimb, va expune pe propriul său tricou portretul lui Che Guevara, așa cum artistul poporului - lansând un performance subvenționat de stat - va introduce crucifixul „papistaș” într-un vas cu urină. În ambele cazuri nu e vorba decât despre exercițiul revendicării „drepturilor omului”, prin care bugetele publice ajung să fie extorcate în numele unui tot mai vag „bine comun”. Trebuie observat faptul că schimbarea „vechii ordini” (viva la revolución) nu se produce neapărat printr-o confruntare directă cu „inamicul”, ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
indivizilor și grupurilor care o dețin de a asigura dominația lor asupra societății și de a trage un profit. Pentru alții, politica este un efort pentru a triumfa ordinea și justiția, puterea asigurând interesul general și binele comun contra presiunii revendicărilor particulare. Pentru primii, politica are rolul de a menține privilegiile unei minorități asupra majorității. Pentru cei de-al doilea, ea este un mijloc de a realiza integrarea tuturor indivizilor în comunitate." De asemenea, se pot numi politici pe domenii de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
fost Regulamentul Organic din 1831, care, pentru început, recunoaște numai orașelor un drept de autonomie „prin sfaturi orășenești alese de locuitorii acestor orașe”. Ideea autonomiei, în fapt, a unei administrații publice locale autonome, a devenit apoi un punct programatic în revendicările Revoluției de la 1848 din cele două principate, cerându-se „dreptul pentru fiecare județ de a-și alege dregătorii săi”. Convenția de la Paris din 1858 a reluat aceste deziderate, iar Statutul lui Cuza din 1864 le recunoaște ca principii de organizare
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și transfigurată”, și dacă, după aceeași interpretare, ea este „o comuniune cu transcendentul; e o comuniune cu societatea, e chiar o comuniune cu lumea animală și vegetală, În sfîrșit, o comuniune cu tine Însuți prin contenirea sau topirea contradicțiilor, decepțiilor, revendicărilor”, poezia lui Ilarie Voronca răspunde - În absența, Însă, a dimensiunii „transcendente” - Într-o foarte mare măsură unor asemenea exigențe. Și, de fapt, dacă sîntem atenți, cerințe ca acestea sînt ale poetului Însuși, căci, cum observam În treacăt mai sus, el
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]