1,209 matches
-
săi anuleze eclipsele. Trăsătura ei definitorie este seninătatea, așadar, esența apolinică, orizontul interior ce remodelează lumea. Contrastiv, enunțul următor o integrează unei serii convenționale (ea rămâne o fetiță cuminte și naivă), imediat contrazisă prin enunțul final. Încăpățânarea nemaipomenită vizează ființa revoltată, eul care se afirmă, în ruptură cu ceilalți. Prin toate aceste contraste, Zenobia devine purtătoare a unor valori etice și estetice, portretul ei având și o funcție de structurare a imaginarului artistic. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Însemnătatea educației primite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de Ionaghinionistul, trăind în orizontul nenorocului și lipsei comunicării (omul care șia pierdut ecoul), Iona visătorul solitar (năzuind în somn sau treaz să prindă peștele cel mare). În tabloul al II lea, vocea unui Iona resemnat se opune vocii omului revoltat, care, sfidând limitele, devine Ionacău tătorul propriului adevăr, al identității sinelui de adâncime (omul lucid care meditează asupra condiției sale existențiale), apoi Ionaluptătorul, care se opune absurdului exis tenței, spintecând burta monstrului marin. În tabloul al IIIlea, Ionaarheul reface, sim
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
amplu (Actul al treilea: în burta peștelui II și apoi a peștelui III). Eșecul repetat al încercării de a ieși din captivitate reprezintă tentativa de a depăși conștiința nefericirii, a singurătății, a condiționărilor multiple ale existenței umane. Iona devine „omul revoltat“ care refuză să se lase prins în vârtejul morilor de vânt ale zeilor (sau în capcana iluziilor donquijotești). Se instalează astfel un conflict ontologic, între viață și moarte, care nu se poate rezolva în absența lui Dumnezeu; Ce pustietate... Aș
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mi se pare esențial: caracterul nociv al pedepsirii excesive nu stă doar în consecințele psihologice individuale, ci și într-una dintre consecințele ei sociale, inegalitatea în fața pedepsei, care contribuie la "crearea unui nucleu dur", adică a unor grupuri de elevi revoltați, aflați pe calea spre o delincvență mai gravă. Pedeapsă, excluziune și formarea "nucleelor dure" Potrivit surselor oficiale americane (US Department of Education, Office for Civil Rights, 2000 Elementary and Secondary School Civil Rights Compliance Report), elevii negri din SUA sunt
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
altăceva au să fie”înfățișarea lucrurilor nu este decât aparentă, fiecare având un trecut în spate și o perspectivă de viitor. ACUL ȘI BAROSUL p. 63, r. 9 10 : „a ajuns oul mai cu minte decât găina” condamnare a atitudinii revoltate a tinerilor față de părinți și față de cei mai în vârstă, privită ca o sfidare a legilor naturii; r. 20 21 : „Șede hârbu-n cale și râde de oale” criticarea defectelor altora neglijând propriile defecte; p. 64, r. 38 39 : „te prea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
o scrisoare, menționând că: “M-am trezit dimineață (23 octombrie - n.s.) având în față o scenă îngrozitoare și anume, pe toate străzile principale și pe la colțuri stăteau spânzurați câte 4-5 oameni, iar populația înspăimântată fugea din oraș în toate părțile. Revoltat, am întrebat cine a făcut această barbarie, această rușine, de care noi nu ne vom spăla niciodată în fața lumii civilizate. Cei în drept mi-au spus că ei nu știu nimic. Pe de altă parte, pe zidurile Odessei a apărut
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
o scrisoare, menționând că: “M-am trezit dimineață (23 octombrie - n.s.) având în față o scenă îngrozitoare și anume, pe toate străzile principale și pe la colțuri stăteau spânzurați câte 4-5 oameni, iar populația înspăimântată fugea din oraș în toate părțile. Revoltat, am întrebat cine a făcut această barbarie, această rușine, de care noi nu ne vom spăla niciodată în fața lumii civilizate. Cei în drept mi-au spus că ei nu știu nimic. Pe de altă parte, pe zidurile Odessei a apărut
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cu capacitatea umană de percepere vizuală .” (Jean Monda„Monumente de arhitectură modernă”). Deci ce ar trebui să existe în construcția ei? Armonie. O armonie a formelor. Nici măcar dezordine ordonată nu poate fi numită. De când am aflat de existența ei sunt revoltată. Este ca o jignire adusă arhitecturii. Defapt prin asta se și definește termenul KITSCH. Să nu mai vorbim de bani. Mai mult ca sigur clădirea a consumat ceva. Și pentru ce? Vă spun eu: pentru nimic. Îmi ți imaginez proiectul
Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]
-
stăpînea o memorie uluitoare și dezordonată de autodidact fără alegere, cu apucături enciclopedice, dar mai ales îndreptată în domeniul trecutului și inutilului. Inconformismul lui nu era numai teoretic ca la tatăl său, ci integral. Matei n-a fost numai un revoltat, ci și un învins; inactual, se refugiase în studii himerice, în heraldică, în miniatură, în genealogie, în tot ce-l putea îndepărta de ritmul prezentului. Încă de mult își crease un personagiu exterior și interior, izolat și singular; nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
desconsiderat în societatea interbelică românească, ajungând în situația de a nu- i putea cumpăra o minge fiului său infirm de ziua lui, renunță să mai caute o slujbă prin mica publicitate și trece la „pagina întâi”, alăturându- se muncitorilor comuniști revoltați. O combinație palidă de Umberto D. cu Hoții de biciclete, dar nu neorealistă, ci paleorealistă, întrucât acțiunea e situată în vechiul regim, ținta filmului fiind propagandistică, nu umană, ca la De Sica. Există însă în acest film spongios un miez
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ar exclude reciproc, dublate de conștiința fragilității clipei creează o atmosferă în același timp halucinantă și violentă. Între semeție și disperare, între lamento și provocare, poezia își află un izvor spiritual în cărțile Vechiului Testament, dar și printre poeții transilvăneni revoltați și mesianici, de la Octavian Goga la Aron Cotruș și, îndeosebi, la Mihai Beniuc - a cărui replică israeliană pare a fi C. Direcțiile tematice esențiale cultivate de poet sunt căutarea unui loc sub soare în care identitatea națională să se poată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
și susținute de blindate, elicoptere și tancuri, indiferent că e vorba de militari ai armatei române sau de tineri recruți din trupele de Securitate. Una sau două pietre vor fi lovit câte un soldat; chiar și la Timișoara, unde mulțimea revoltată izbutește să captureze câteva tancuri și armament, revoluționarii nu trag în militari, ci se îmbrățișează cu soldații. Aceștia se retrag de altfel în cazărmi îndată ce răsturnarea de situație devine amenințătoare. Abia în seara de 22 decembrie, când de fapt revoluția
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
din străinătate, care îi îndeamnă să scandeze "Moarte valahilor!", "Horthy Horthy!", "Ardealul la Ungaria!", "Acum ori niciodată!". Semne Fuga lui Ceaușescu deschide o perioadă de mare incertitudine. Autoritatea care, cu o clipă mai devreme, păruse un monolit indestructibil în fața maselor revoltate se prăbușise atât de rapid încât nicio alternativă nu părea că ar fi avut răgaz să se schițeze. E adevărat că, în afara strigătului comun "Jos Ceaușescu!", mulțimea care a invadat în ziua de 22 decembrie la prânz sediul puterii politice
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cu cine, pentru cine? Astea sunt întrebări pentru mai târziu, deocamdată trebuie răsturnat edificiul opresiv al Partidului/Stat și produsul său cel mai toxic, Ceaușescu. Constituțiile succesive ale României "socialiste" proclamau partidul drept forța conducătoare a statului român, așa încât masele revoltate procedează în consecință, ocupând locurile simbolice și locurile puterii exercitate de PCR: nu clădirea guvernului sau a Consiliului de Stat, pe drept cuvânt considerate secundare, ci, în fiecare oraș, sediile Comitetelor Județene de partid și, la București, Comitetul Central. Voința
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
supravegheaseră ca suspecți de legături cu GRU sau KGB. Dincolo însă de aceste interese personale, destul de obscure, prea multe interese comune celor care acaparaseră atunci puterea ne împiedică să reducem evenimentele la o simplă înlănțuire de accidente tragice. Dispersarea mulțimii revoltate a fost, fără niciun dubiu, un obiectiv major al noii puteri, cu atât mai mult cu cât mulțimea striga tot mai răspicat "Jos comunismul!" în fața unei autorități interesate prioritar în a-i lua locul lui Ceaușescu și nomenclaturii de prim
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în construcție. Manipulări De bună seamă, noii "stăpânitori ai adevărului" nu propuneau întoarcerea la comunismul purificat la care visase pentru o clipă Ion Iliescu pe 22 decembrie, când îl acuza pe Ceaușescu de "întinarea" valorilor comunismului: reacția spontană a maselor revoltate, de la Timișoara la Cluj, Brașov, București, blocase definitiv această reîntoarcere. Dar, având dinaintea ochilor experiența Europei Centrale, unde restaurarea unei societăți libere începuse deja, demolând bucată cu bucată, ca pe un alt Zid al Berlinului, structurile de putere ale vechiului
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
contra. Elevii redactează răspunsurile cerute pe fața de sus a cubului. Se poate continua cu celelalte fețe. “*” Jurnalul cameleon: metoda folosită în lecțiile de comunicare orală, prin care elevul trebuie să prezinte același eveniment din perspective diferite (este trist, vesel, revoltat, mulțumit, etc.) “*” Stabilirea succesiunii evenimentelor: după lectura unui text, profesorul poate pregăti coli pe care sunt scrise evenimentele. Le amestecă și elevii trag o foaie. Ei trebuie să lipească pe tablă coala acolo unde corespunde momentului subiectului pe care profesorul
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
ideile conduc lumea.” (Ralph Waldo Emerson) Coborîtă această idee la nivelul unor fapte comune de viață, putem Înțelege, de exemplu, de ce dintre mai mulți oameni care sînt supuși aceluiași mediu precar de viață, doar unul Înțelege să aleagă calea comportamentului revoltat, sau infracțional; sau de ce unii bolnavi incurabili Își grăbesc sfîrșitul la aflarea diagnosticului medical, pe cînd alții, dimpotrivă, luptă reușind chiar să Învingă boala. Să ne reamintim versurile lui Mihai Eminescu: CÎnd unii țese haina vremii, Ceilalți a vremii coji
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Încălcarea dreptului Într-un loc al pămîntului se simte În toate locurile” (Imm. Kant). * „Singurătatea reunește pe cei pe care societatea Îi separă.” (A. Camus) Îi reunește Într-un „numitor comun” al suferinței, al unei suferințe metafizice, sau al uneia revoltate existențial. * „Descoperindu-te pe tine Însuți, Înveți să-i cunoști pe alții.” (W.H. Allen) Însă și reciproca este la fel de adevărată: „Cu ochii altora poți să-ți vezi mai bine defectele” (proverb). * „Să fim naționali cu fața spre universalitate.” (Titu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și efort de punere în ordine a aprecierilor, ideilor, inițiativelor lor putem evita relațiile conflictuale cu aceștia. e. Persoanele aflate în pragul unei crize de nervi. Sunt acele persoane depășite de propriile emoții și puseuri emoționale (negative), ce par mereu revoltate și depășite de situație. Dispoziția lor se schimbă de la o clipă la alta. Cererile lor sunt numeroase, adesea incoerente și simultane. Nu le putem satisface în totalitate sau în momentul pretins (întotdeauna). În cele mai multe cazuri, ele sunt colerice și instabile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mică; frate soră mult mai mare; profesor elev, profesor părinte, profesor director al instituției, coleg coleg etc.), cât și pe cea a rolurilor propriu-zise de locutor/ interlocutor (vezi exemple de relații de tipul: locutor dominator interlocutor supus, locutor dominator interlocutor revoltat, locutor umil interlocutor dominator etc.). (c3) Variabilele de ordin cotextual trimit către sfera comportamentului comunicativ 15 propriu-zis manifestat (verbal, nonverbal, paraverbal) într-o anumită situație de comunicare (în relație și cu ceea ce am prezentat supra în planul principiilor, finalităților și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
rolul de elev), cât și anumite nuanțe particulare, individualizante fie în plan personal (profesor cu înclinații spre matematică, elev talentat la literatură, profesor/elev vesel, trist, obosit, energic etc.), fie în plan relațional (profesor autoritar/exigent/permisiv etc., elev supus/revoltat/ interesat etc.); de aici și asocierea cu ipostaza de "actor", în condițiile în care, contextual, actanții situației de comunicare didactică/educațională trebuie să-și depășească propria condiție ca individ (trist, obosit, bolnav, exuberant etc.) și să intre în rolul corespunzător
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
obraji, prin sintagme de disculpare de tipul eu..., nu... etc.; * ascultătorul absent este cel prezent doar fizic în situația de comunicare respectivă tipul de interlocutor căruia simți uneori nevoia să-i spui Bună dimineața!, indiferent de ora din zi; * ascultătorul revoltat/suprasaturat de o anumită temă de discuție, de actul comunicativ respectiv, de intervenția prea amplă a locutorului etc. se face explicit prin sintagme de tipul Iar vorbim despre asta?; Nu se mai termină prezentarea asta?; M-am săturat să tot
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de intervenția prea amplă a locutorului etc. se face explicit prin sintagme de tipul Iar vorbim despre asta?; Nu se mai termină prezentarea asta?; M-am săturat să tot facem mereu același lucru!, prin mâini ridicate a revoltă, ridicarea nemulțumită/revoltată a privirii, tuse ostentativă, obiecte "scăpate" din mână etc. (3) Cu ce scop se plasează în ipostaza de interlocutor în respectiva situație de comunicare? Față de ipostaza locutorială, caracterizată prin "comunic pentru a...", cea interlocutorială poate fi prezentată prin variabilele lui
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
geam etc.); * Tipuri de spectatori 45 participanții trebuie să-și asume rolul de spectatori ai unei piese de teatru, ai unui film la cinematograf, ai unui meci de fotbal pe stadion (vs. acasă, în fața televizorului), spectatori atenți, interesați, distrați, indiferenți, revoltați, încântați de prestația celor din fața lor etc.; * Spiritul de observație în acțiune: participanții sunt provocați să adune cât mai multe informații observându-și colegii în pauză, studiind călătorii din autobuz 46, mimica oamenilor întâlniți în drum spre casă etc.; * tehnici
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]