5,505 matches
-
și socialetc "8.3.1. Șansele școlare și sociale" Familia are tendința de a se reproduce socioprofesional. În societățile preindustriale din Europa, acest lucru este evident. Un fiu de țăran avea infime șanse de a deveni altceva decât țăran. Sistemul rigid al castelor din India este un exemplu și mai concludent. Și în societatea modernă, unde mobilitatea geografică și socială este mult mai mare, subzistă o pronunțată reproducere intergenerațională a statutului socioprofesional. Exigențele societății industriale și postindustriale pe linia profesionalizării și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
probleme (și vor deveni clienți) doar în cazul unor situații de hazard, cum ar fi accidente, moarte prematură, boli severe. În timp ce în familiile unde păstrarea unei conformități („normalități”) „de fațadă” este impusă membrilor săi și orice abatere este sancționată (interacțiune rigidă) se dezvoltă cu mai mare probabilitate boli mentale, în special psihoze. Am putea spune că, în asemenea împrejurări, în familiile respective sunt probleme de ordinul întâi (violența, de exemplu) care, negate sau ascunse, conduc la stresuri și boli psihice (probleme
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familial. Astfel că alături de trecerea despre care am vorbit (de la intrapersonal la interpersonal, sau de la individ la familie ca unitate), mai pot fi evidențiate următoarele: de la emoțional-abscons la cognitiv-comunicațional; de la inconștient (subconștient) la intențional; de la impulsional la controlat; de la structuri rigide la diferențiere și flexibilitate; de la „trebuie” la negocieri; de la experiențe sau condiționări trecute la probleme prezente. Dar după cum se va vedea în subcapitolul 9.3., respectivele treceri nu înseamnă rupturi totale și disjuncții. 9.2.3. Rolul terapeutului și al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a sistemului familial. Ea se concretizează în următoarele concepte și idei mai importante: - structura sistemului familial înseamnă indivizi și subsisteme (subsistemul soț-soție, cel al fraților etc.); - indivizii și subsistemele presupun granițe, limite (boundaries) mai mult sau mai puțin difuze sau rigide, deci gradul de permeabilitate e diferit; - granițele definesc rolurile necesare pentru îndeplinirea unor scopuri și funcții. Membrii familiei se asociază (alignment) în vederea efectuării unei sarcinicomune, realizându-se astfel subsistemele; - puterea în sistemul familial depinde de contribuția pe care un membru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familial se cristalizează, de regulă, subsisteme, după criterii de rol (subsistemul părinților, subsistemul fraților) sau emoțional-afective (mamă-copii, tată-copii, mamă-fiică, mamă-băiat etc.); - dacă interacțiunea din sistemul familial este de tip competitiv, acele subsisteme iau forma unor coaliții, alianțe, granițele lor devenind rigide și constituind, în general, o sursă de psihopatii; - dintre fenomenele mai relevante ce iau naștere în sistemul emoțional al familiei, mai important este cel al triunghiularității. În esență, acesta înseamnă că, în mod conștient sau nu, într-o legătură diadică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în funcție de activitățile, evenimentele, episoadele familiale și de schimbarea de calitate a membrilor familiei (venituri, sănătate etc.); - sistemul familial, cu structura sa pe orizontală și verticală, funcționează după anumite reguli, implicite și explicite, cu privire la interacțiunile dintre membrii săi. Dacă regulile sunt rigide, există contradicții între reguli, structuri, roluri, comportamente, probabilitatea de apariție a tensiunilor fiind foarte mare. Foarte nocivă pentru membrii familiei este combinația între regulile rigide, dar netransparente (neexplicite); - dimensiunea fundamentală a interacțiunilor familiale este comunicarea. Determinată de o serie de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
funcționează după anumite reguli, implicite și explicite, cu privire la interacțiunile dintre membrii săi. Dacă regulile sunt rigide, există contradicții între reguli, structuri, roluri, comportamente, probabilitatea de apariție a tensiunilor fiind foarte mare. Foarte nocivă pentru membrii familiei este combinația între regulile rigide, dar netransparente (neexplicite); - dimensiunea fundamentală a interacțiunilor familiale este comunicarea. Determinată de o serie de caracteristici personale (cultură, inteligență, temperament) și de alți factori, se constituie ea însăși ca un element major al vieții de familie. Și într-un grup
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și o negociere a lor. Evitarea comportamentelor și a interpretărilor pe baza drepturilor asumate, a „tiraniei lui trebuie”. Conflictele apar și mai des între cei doi parteneri atunci când regulile și conținutul lui „trebuie” nu sunt explicite. Cel ce practică reguli rigide și „tirania lui trebuie” asimilează încălcarea regulii de către partener cu ofensa la adresa lui: „Nu m-a așteptat cu masa pusă, nu-i pasă de mine”. • Încercarea de a conștientiza ce scheme și mecanisme de gândire stau la baza unor interpretări și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rânduri, de includerea unor texte literare ce ies din cadrul proiectat sau chiar a unor texte teoretice promovând o orientare literară diferită. Eclectismul revistei devine astfel un argument în favoarea ei, prin faptul de a nu fi constrâns, printr-un dogmatism estetic rigid, talentele critice și literare ce au gravitat în jurul nucleului redacțional. Începând din 1936 publicația înregistrează o sensibilă scădere, pierzând din substanță și din colaboratori. Eugen Ionescu debutează în numărul 1/1927 cu poezia Copilul și clopotele, o sinestezie simbolistă de
REVISTA LITERARA A LICEULUI „SF. SAVA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
tuturor, dar mai ales lui Manasse, neîncrezător în imboldul inimii. Dar credința curată a celor doi tineri în forța iubirii, disprețuitoare de îngrădiri și convenții, biruie până la urmă. Bătrânul moare, nesuportând lovitura, iar sfârșitul lui înseamnă și falimentul unei mentalități rigide, înțepenită în dogme. Deși mai discretă ca prezență până aproape de final, figura lui Manasse e, în felul ei, impunătoare, dramaturgul încercând să îi sugereze măreția printr-un patos ca al vechilor profeți. Un personaj pitoresc, guraliv și impertinent, cam fricos
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
violent negativ nu numai despre cartea De două mii de ani a lui Mihail Sebastian, ci și despre Maitreyi și Lumina ce se stinge, romanele lui Mircea Eliade. R. a intervenit în discuțiile despre „fenomenul românesc” cu un punct de vedere rigid, restrictiv, xenofob. De asemenea, s-a pronunțat împotriva tipului de românism propus de filosoful C. Rădulescu-Motru și a atacat sintezele de istorie literară concepute de E. Lovinescu, pe care l-a considerat un „falsificator al culturii românești”, și de G.
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
carnagiului, dar și o secvență simbolică, muiată în sentimentalism (Mânzul), se înscriu în suita narațiunilor din Viscolul (1962), din care abia frânturi se salvează. Dacă politizarea abuzivă la adresa „iadului capitalist”, împărțirea lumii în stăpâni hrăpăreți și, în tiparul celui mai rigid schematism, masa celor umiliți ori obidiți, ca și tendința de a moraliza ideologic sunt sâcâitoare, unele însușiri ale condeiului nu au cum să fie trecute cu vederea. Prozatorul nu scrie rău, ceea ce a putut să atragă în cărțile lui pentru
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
lecției maioresciene, R. va continua să închine multe pagini marelui predecesor, privitoare la cele mai diverse aspecte ale personalității și operei acestuia: jurnalul, doctoratul, izvoarele filosofice etc., polemizând totodată cu adversarii sau comentatorii criticului de pe pozițiile unei obiectivități câteodată cam rigide, dar niciodată lipsită de argumente și de seriozitate. Mult mai eteroclit este volumul din 1981, care cuprinde, completat, un studiu mai vechi, Eminescu și Schopenhauer (1966). Este avansată aici ideea unui fond originar luminos al poetului, pe care s-ar
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
substitut pentru idealism, iar consumul excesiv s-a metamorfozat dintr-un termen negativ Într-unul pozitiv? Postmoderniștii au privit modernitatea Însăși drept vinovat. Au dat vina În cazul multor probleme ale lumii pe ceea ce ei considerau a fi supozițiile prea rigide care stau la baza gândirii moderne. Iluminismul European, cu a sa viziune a progresului material nelimitat, a fost foarte criticat; de același tratament au avut parte și capitalismul de piață, socialismul de stat și ideologia statului-națiune. Modernitatea, argumentau gânditorii postmoderniști
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a prescris. Astfel, proprietatea a fost un fenomen complex fiind strâns legată de ideea de relații de proprietate. Lucrurile nu erau proprietatea exclusivă a vreunei persoane, ci erau Împărțite În diverse feluri conform condițiilor și termenilor stabiliți de un cod rigid al obligațiilor de proprietate. De exemplu, când regele Îi dădea pământ unui lord sau unui vasal, „drepturile sale asupra pământului nu Încetau, cu excepția interesului respectiv pe care Îl cedase”. Rezultatul, spune istoricul Richard Schlatter, este că „nimeni nu putea spune
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și control erau prea Învechite pentru a suporta schimbările vaste În orientarea spațio-temporală, produse de noile tehnologii În domeniul informației și al comunicațiilor, a venit odată cu prăbușirea bruscă a Imperiului Sovietic. Noile tehnologii au distrus stilul de guvernare birocratic și rigid din Europa Centrală și de Est și din fosta Uniune Sovietică. Incapacitatea guvernelor comuniste, la fiecare nivel, de a răspunde puterii eliberatoare a tehnologiilor globale descentralizate, În domeniul informației și comunicațiilor, a pecetluit sfârșitul lor. Vechile ziduri ale reprimării și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de guvernare a Uniunii Europene este transferată către aceste rețele informale de jucători, schimbând Însuși modul În care este percepută guvernarea. Vechiul model de guvernare centralizat și de sus În jos, cu standarde de performanță raționale și mecanisme de comandă-și-control rigide, cedează pasul Încet, Încet unui model de guvernare bazat pe proces, operaționalizat În rețele structurate În plan orizontal. În domeniul informației și comunicațiilor, noile tehnologii sunt motorul schimbării În domeniul politic, la fel cum au fost În cel comercial. Când
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
holistică, complementaritate a contrariilor și armonie cu natura, cultura chineză, este predispusă la descoperiri precum acupunctura. Mintea europeană, mai reducționistă, analitică și detașată, era predispusă la descoperiri asemenea cloroformului. Aceasta nu Înseamnă Însă că numai conștiință culturală predetermină, În mod rigid, anumite progrese evolutive În tehnologie, ci numai că ea condiționează mintea În a vedea lumea Într-un anumit fel, conducând, prin urmare la noi descoperiri În conformitate cu percepția mentală a oamenilor asupra lumii. Desigur, conștiință culturală nu este statică. Noi descoperiri
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
popor să-și păstreze sentimentul de identitate, În timp ce Încearcă să-și afle calea Într-o lume din ce În ce mai globalizată. În noua eră, totul este mai mobil. Chiar proprietatea, sub formă de capital, credit și investiții, nu mai este atașată În mod rigid unui teritoriu, ci este liberă să circule Între nodurile rețelelor globale ale diasporei. Văzută Într-o perspectivă mai largă, proliferarea diasporelor culturale marchează Începutul sfârșitului pentru noțiunea mai limitată geografic de „sferă publică”, ca un sistem limitat În interiorul statului-națiune. Diasporele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
biologic este și ea mai accentuată. Trecem în revistă și principalele argumente care se aduc împotriva teoriei naturii instinctive (înnăscute) a agresivității. Astfel, chiar la nivelul animalic, cercetările arată că, cel puțin la mamiferele superioare, nu funcționează o matrice genetică rigidă de agresivitate, comportamentele competitive fiind flexibile și, în mare parte, învățate. La om, e problematică existența unui instinct universal al agresivității, analizele transculturale și pe scara timpului istoric indicând o foarte mare variabilitate atât ca moduri de manifestare a violenței
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
afectiv-emoționalul dobândit în copilărie. M. Rokeach (1960) mută accentul pe aspectul cognitiv, susținând că orice formă de autoritarism (nu doar cel conservator de dreapta, asupra căruia s-a oprit Th. Adorno) se caracterizează printr-un stil de gândire schematic și rigid, opac la argumentele ce susțin idei contrare. Articulate într-o coerență insensibilă la schimbări, ideile, valorile și atitudinile indivizilor cu personalitate dogmatică - după cum o numește M. Rokeach - trimit la stimarea necondiționată a celor cu același mental și la detestarea până la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
chiar numai faptul că știm că din grupul nostru sunt persoane care întrețin relații pozitive cu aceștia (în special prietenii) este suficient. Aceasta se întâmplă întrucât: „ceilalți” nu mai par indezirabili ca însușiri umane; normele propriuluigrup nu sunt atât de rigide, din moment ce atare relații există (sunt acceptate); membrii out-group-ului nu par ostili și neînțelegători față de grupul nostru, dovadă fiind inițierea și menținerea prieteniilor cu „ai noștri” (Baron și Byrne, 2000). Desigur, constatarea relațiilor de apropiere, intime (prietenii, iubiri, căsnicii reușite) între
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comunicare are un comportament opus primei persoane. Elementul pozitiv este reprezentat de faptul că aceste caracteristici opuse ale celor două comportamente pot trimite spre o dezvoltare superioară a modului de interacțiune; la polul celălalt se află ceea ce se numește complementaritatea rigidă, care se referă la inabilitatea de a schimba tipul de relaționare în direcția îmbunătățirii comunicării. Una dintre cele mai importante funcții ale comunicării este - în ceea ce ne privește - realizarea la indivizii izolați, la grupuri și chiar la organizații, văzute ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezolve foarte multe dintre sarcini singur; această atitudine poate fi percepută ca superioritate de către ceilalți membri); 6) sistemul siguranță-provizorat: - certitudinea sau dogmatismul unor persoane care „au toate răspunsurile” ne vor provoca, probabil, o atitudine defensivă; aceste persoane sunt percepute ca rigide și „închise”; - prin contrast față de certitudine, provizoratul unor „minți deschise” încurajează dezvoltarea și încrederea în celălalt; aceste persoane sunt percepute ca fiind mai flexibile. Trebuie să facem însă câteva precizări în ceea ce privește modelul propus de Gibb, și anume că, spre exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de avantaje și ridică o mulțime de obiecții în practică din partea noastră, a tuturor. Una dintre obiecțiile cele mai consistente se referă la faptul că o proiectare riguroasă a activității de comunicare răpește un volum însemnat de timp vorbitorului, este rigidă și nu poate lua în calcul toate evenimentele pe care prezentarea respectivă le poate traversa. Se ridică, mai ales, obiecția conform căreia în timpul prezentării pot apărea efectiv anumite implicații ale unor evenimente imposibil de prevăzut, ceea ce face proiectul acestei prezentări
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]