2,886 matches
-
să fac, dar nu puteam să-l las pe Belbo singur. Poate că el aștepta un singur lucru de la mine; unul singur, ca eu să pătrund noaptea În peștera indienilor thug și, În timp ce Suyodhana se pregătea să-i Înfigă cuțitul ritual În inimă, eu să țâșnesc sub bolțile templului cu cipays-ii mei cu puștile Încărcate cu bucățele de fier și să-l scot de-acolo teafăr. Din fericire, aveam ceva bani la mine. La Paris luasem un taxi și cerusem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Dacă taci, ești pierdut. Vorbind, o să iei parte la victorie. Pentru că, adevăr Îți zic ție, În noaptea asta tu, eu și noi toți ne aflăm În Hod, sefirotul splendorii, al maiestății și al gloriei, Hod, care guvernează magia ceremonială și rituală, Hod, momentul În care se deschide eternitatea. Acest moment l-am visat timp de secole. Vei vorbi și te vei alătura acelora care, singurii, după revelația ta, se vor putea declara Stăpânii Lumii. Umilește-te și vei fi Înălțat. Vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
miniaturale turnuri tubulare și piramidale, străzi unduite, oameni goi și vehicule care seamănă cu niște farfurii, toate meșteșugit de amănunțit realizate. Este un fel de combinație ciudată de Paris și de Mexic aztec. Printre clădirile plasate alandala se află spații rituale: fîntîni, scene și altare, iar forța lipsei totale de simț practic strălucește deasupra Întregului oraș utopic precum luna plină. Milena arată către un micro-balaur dormind Încolăcit În jurul unei fîntîni minuscule. Arată ca animalul meu imaginar, Jaroslav. Încă mai vine cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cînd copiii indieni se joacă cu Mickey Mouse În loc de kachina. Kachina Însemnau ceva pentru popoarele lor. Șoarecele nu Înseamnă nimic. — Trebuie să Însemne și el ceva, spune Wakefield. — Mda, Înseamnă bani. O kachina spune povestea pămîntului, a popoarelor, a dansurilor, ritualelor, cum să aduci ploaia... Vorbește cu afurisitul ăla de șoarece și vezi ce-ți spune. — Ei, Îți urez noroc, spune Wakefield, Întorcîndu-se la lift, În speranța că aspersoarele nu i-au distrus camera. — țin’-te ocupat cu viața, omule, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
-i atârnau la brâu, și-ți vorbea pe un ton arogant. Era limpede că se credea stăpân peste biserica purtând hramul Sf. Ioan Botezătorul, înălțată de episcopul Massimo pe vremea papei Simmaco. Când s-a apropiat de mine pentru îmbrățișarea rituală, am avut o senzație de repulsie. La o vârstă deja pășind spre ultima bătrânețe, lumea se aștepta să mă port ca un înțelept. Lucru care presupunea un mare efort: senilitatea îmi ruinase trupul fără să-mi dea nimic în schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
desenase un copac mic și stufos, de care era rezemată o siluetă, iar în fața ei se ridica un firicel ca un șarpe. Pe urmă își pierduse din vedere creația. O parte din ouă au fost duse în fața bisericii, la hora rituală de Paște. Dar cea mai frumoasă amintire din acea zi a rămas momentul în care și-a primit hainele cele noi. Spătarul dădea în fiecare an, de Paște, câte un rând de haine pentru fiecare servitor. Pampu primise opinci frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
noaptea, un negru abis. Întunericul cade, pătrundem în vis, Somnul etern ne-nvăluie în ceață, Un loc rătăcit în imperii de gheață. Stelele dau lumină, una câte una, Lumânări nestinse țin aprinsă luna, În obscur zăresc pietre funerare, Mister și farmec ritual, pe cărare. O umbră urcă rar treptele cetății, Se-aud și pașii apăsați ai nedreptății Celor căzuți demult aici în patimi, În războaie purtate, în sânge și lacrimi. Locul unde odată marii regi dormeau Și o frumoasă fată, regină o
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și suficient de moi ca să mulțumească orice regină. Totuși, atunci când bunica șoptea peste micile ei ofrande domestice, era singurul moment când o vedeam zâmbind cu ochii. Era îndatorirea mea să mă duc devreme și s-o asist când făcea baia rituală de dimineață și se pregătea pentru primirea pelerinilor care soseau în dumbravă în fiecare zi. Duceam cutia ei sofisticată de machiaj, care conținea parfumuri speciale pentru frunte, pentru încheieturile mâinilor, pentru brațe și pentru glezne, o poțiune pentru pielea de sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
capului. - Există ceva contradictoriu: ea ne spune că Arthus ar fi păstrat restul banilor, și totodată Îi acuză pe cei din familia Kersaint că sînt ucigașii. Deci, ei n-ar fi ucis pentru lingouri... - CÎnd e vorba de o crimă rituală, cu punere În scenă sofisticată, cum este cazul aici, crimele nu se supun acelorași reguli ca celelalte. Mobilurile sînt mult mai complexe, aproape Întotdeauna psihologice, adesea de origine traumatică, explică Lucas. - Și mai trebuie spus că, fiecare În felul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la Los Angeles de Anton La Vey, și Process Church of the Final Judgement, care s-a stabilit În 1967 la San Francisco, În districtul Haight Ashbury. Aceste grupuri existau Încă, și David intră În legătură cu ele; În general, practicau orgii rituale, uneori sacrificii de animale; Însă prin ele avu acces la cercuri mult mai Închise și mai dure. Îl cunoscu astfel pe John di Giorno, un chirurg care organiza abortion-partys. După operație, fetusul era strivit, malaxat, amestecat cu aluat și Împărțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
materialiști convinși, și renunțau rapid la ceremonialul cam kitsch cu pentagrame, lumânări, tunici lungi și negre; acest ritual avea mai ales scopul de a-i ajuta pe Începători să-și depășească inhibițiile morale. În 1983, fu admis la prima crimă rituală, victima fiind un bebeluș portorican. În timp ce David Îl castra cu un cuțit-fierăstrău, John di Giorno Îi smulgea, apoi Îi mesteca globii oculari. Pe atunci, David aproape renunțase să fie un rock star, chiar dacă uneori, văzându-l pe Mick Jagger la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
transformarea sa în spectacol, adică la comercializarea acestuia. „Rituri vechi se regăsesc astăzi numai în forma secularizată a meciurilor de fotbal, a concursurilor sportive. (...) Puterea, pe care, în societățile pseudo specifice, individul trebuia să o piardă și să o regăsească ritual, s-a întors astăzi la starea pură de agresivitate.” Misiunea tradițională a religiei a fost aceea de a oferi o arie rituală pentru exprimarea puterii individului în condiții tolerate de societate. Începând cu perioada iluministă Statul a preluat din sarcinile
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
concursurilor sportive. (...) Puterea, pe care, în societățile pseudo specifice, individul trebuia să o piardă și să o regăsească ritual, s-a întors astăzi la starea pură de agresivitate.” Misiunea tradițională a religiei a fost aceea de a oferi o arie rituală pentru exprimarea puterii individului în condiții tolerate de societate. Începând cu perioada iluministă Statul a preluat din sarcinile religiei, societatea intrând în procesul de „secularizare”; cu toate acestea cadrul de manifestare a puterii individului nu-și află un spațiu bine
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
și a formelor timpului. Acolită a lunii, a cărei putere o reprezintă și o distribuie pe pământ, femeia a fost văzută din cele mai vechi timpuri ca o altfel de ființă, fie vrăjitoare de temut, fie zeiță preaslăvită. Nenumărate prevederi rituale ce se regăsesc pe tot globul tabuizează pierderile lunare de sânge feminin, substanță magică de o mare virulență, otrava universală a alchimiștilor, aducând moartea pentru că prevestește nașterea. Iar nașterea e necesară pentru că moartea e inevitabilă. Dar specia biruiește moartea. Femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de ordin ezoteric (...) însoțită de o putere magico religioasă". Prin experiența mitului, reiterăm evenimentele mitice trăite în trecut. Eliade susținea că „în civilizațiile primitive mitul (...) exprimă, scoate în relief si codifică credintele; salvgardează și impune principiile morale; garantează eficacitatea ceremoniilor rituale și oferă reguli practice ce urmează să fie folosite de om". Timpul operei lui Mircea Eliade îmbină sacrul și profanul, utilizând elemente ale timpului fizic, dar descoperind o altă dimensiune, nebănuită, spirituală, intuitivă, abstractă din marile mituri ale popoarelor. Stăpânirea
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
latină Conceptul de persoană își are începutul în credințele și ritualurile legate de lumea de dincolo. A porni de la masca teatrală presupune a renunța la o parte substanțială și determinantă a originilor. Masca teatrală presupune un teatru pre-literar, adică contextul ritual al dansului și al muzicii, în care cuvintele se referă la anumite invocații religioase, lucru specific pentru lumea greacă și romană. Termenul de persoană, care desemnează masca în limba latină, se suprapune cu un ansamblu de cuvinte vechi care fac
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cuvintele se referă la anumite invocații religioase, lucru specific pentru lumea greacă și romană. Termenul de persoană, care desemnează masca în limba latină, se suprapune cu un ansamblu de cuvinte vechi care fac referință și la masca folosită în contextul ritual în teatrul pre-literar, fapt din care rezultă că persona absoarbe această preistorie conceptuală. „Masca teatrală (sau chipul), care, după cum se știe, este semnificația originară a «persoanei» (prosôpon), poartă în sine o ambiguitate de fond, pe care o regăsim prezentă în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Society and Art: New Directions and Interpretations (Philadelphia, 2001). D. Herlihy, "Tuscan Names, 1200-1530", Renaissance Quarterly, 41 (1988), 561-582, nu menționează "Giuseppe". 42 Eisenbichler, "Lorenzo de' Medici" (n. 4 mai sus), 89 n. 21. 43 F. Fineschi, Cristo e Giuda: rituali di giustizia a Firenze în età modernă (Florența, 1995), 41, oferă o hartă detaliată a Florenței circa 1470, Mappa della Catena, ce numește această capelă drept "Îl Tempio", vezi de asemenea în Figură 15 mai jos. 44 Vezi F. Lehner
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
SS. Annunziata. 187 Zorzi argumentează în concluzia articolului sau "Esecuzioni" (mai sus, cap. 1 n. 3), 58-60, că transformarea și sistematizarea ceremoniilor execuției erau aspecte importante ale apariției și afirmării puterii etatice în Florența și că "l'archetipo della purificazione rituale" [arhetipul purificării rituale] a reînnoit promisiunea de ordine și stabilitate pe care se baza nouă autoritate. Compară și Machiavelli, Discursuri (n. 12 mai sus), I, 12, 95, unde comentând despre miraculoasă statuie a Iunonei semnalată în Livius (5.22), scrie
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Zorzi argumentează în concluzia articolului sau "Esecuzioni" (mai sus, cap. 1 n. 3), 58-60, că transformarea și sistematizarea ceremoniilor execuției erau aspecte importante ale apariției și afirmării puterii etatice în Florența și că "l'archetipo della purificazione rituale" [arhetipul purificării rituale] a reînnoit promisiunea de ordine și stabilitate pe care se baza nouă autoritate. Compară și Machiavelli, Discursuri (n. 12 mai sus), I, 12, 95, unde comentând despre miraculoasă statuie a Iunonei semnalată în Livius (5.22), scrie că oamenii de
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
15-0,50 m. Alături de oase, s-au găsit cărbuni de lemn și fragmente ceramice, nearse secundar, fapt ce indică depunerea lor ulterior incinerării. Nu s-au înregistrat depuneri de ofrande alimentare (se înregistrează lipsa oaselor de animale). Aceste obiceiuri (spargerea rituală de vase și lipsa ofrandelor alimentare) denotă manifestări religioase vechi, de tradiție dacică, cei înmormântați fiind, probabil, autohtoni. Excepție de la regulă fac unele morminte de la Lozna-Străteni (Botoșani) și Cândești (Vrancea), unde practicile funerare, alături de caracteristicile ceramicii, indică prezența unor slavi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un ciocan ș.a.), posibil un depozit al populației autohtone (pl. LXVIII). Totodată, un pericol iminent putea determina populația să părăsească în grabă așezarea și în consecință să renunțe la obiectele amintite (produse local sau importate). În privința gropilor, una de tip ritual a fost găsită în așezarea de la Gara-Banca. Inițial, de formă patrulateră s-a transformat ulterior (în adâncime) devenind rotundă. Inventarul ei conținea fragmente ceramice, o bilă de gresie albă și 46 de resturi osteologice, aparținând taurinelor (pl. XLV/ e). Întrucât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
grupă distinctă de morminte conținea doar o parte din trupurile celor decedați prin violență. Cele șapte morminte de la Prodana nu aveau obiecte de inventar, datarea lor fiind permisă de situația stratigrafică. Ritul și ritualul creștin, precum și lipsa vreunui vas depus ritual, susțin datarea cimitirului de la Bârlad-Prodana în secolele X-XI și atribuirea lui unei comunități autohtone, de origine veche românească. În cazul descoperirilor funerare izolate ne confruntăm cu două situații distincte, determinate de ritualul practicat, care le împarte în morminte creștine și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
utilizate erau diferite, chiar dacă există și elemente comune: Structura mormintelor: exceptând mormintele duble, de la Dumeștii Vechi și Bârlad-Dealul Țuguieta, restul mormintelor izolate și al necropolei conțin doar un schelet. La creștini, inventarele nu dispuneau de ofrande animale ori vase depuse ritual, în timp ce mormintele turanice au aceste caracteristici (Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Matca, Drăgănești și Umbrărești). Spre deosebire de spațiul basarabean (Hansca-Căprăria), în bazinul bârlădean nu avem morminte cenotaf, însă pentru ambele zone s-a observat gruparea anumitor morminte, probabil după unele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
studiat (n principal sistemul kula, prin care locuitorii insulelor Trobiand schimbau cu alte grupuri obiecte care nu aveau o valoare comercial(, ci una ritual(. Aceste schimburi se produceau pe parcursul c(l(toriilor, ale căror pericole erau (ndep(rtate prin practici rituale (i magice. (n fapt, Malinowski a cules o mare parte din datele sale de la informatori. Specificitatea demersului s(u rezid( (n prezen(a sa prelungit( (n apropierea indigenilor, (i nu (n practicarea unui mod de via(( care nu-i putea
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]