1,892 matches
-
podea. M-am postat în fața lui, gândindu-mă să tușesc de câteva ori ca să-l trezesc din amorțeală, când, cu o voce gravă, mi-a zis: - Stiliano Sirianule, puți ca un țap, și picioarele-ți sunt pline de jeg. Am roșit tot și-am încercat să mă apăr. - Stăpâne, călătoria a fost lungă și neașteptată. Nu m-a surprins faptul că-mi știa numele. Aflasem deja că un sol al ducelui sosise aici înaintea mea. - Și n-ai găsit vreo fântână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
la față, după care, pe neașteptate, a început să râdă. - Așa e, tu, longobardul cel negru. Dar nu ești atât de negru cum mi s-a spus, ai putea fi unul din Benevento, cu o mamă târfă printre strămoși. Am roșit, dar n-am fost jignit de ofensa gratuită, căci niciun longobard n-a râs. S-a încruntat din nou. - Ai trimis înapoi la Oderzo testiculele romanului care te-a escortat. De ce nu le-ai adus la mine? A alungat din jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fi păstrat mai bine pe timp de iarnă. Dacă-mi amintesc bine, în a șaptea zi după întoarcerea mea l-am văzut pe Ansoald desenând cu un bețișor câteva litere în cenușă. Când l-am întrebat ce făcea acolo, a roșit și a dat să fugă. L-am prins de mânecă, în timp ce observasem precizia cu care scrisese literele A și Q. În ochii lui se citeau vioiciunea și inteligența, dar oasele lui erau într-adevăr mici, aproape fragile. Învățase toate literele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de dragoste, că nu vedea nici măcar ceea ce ea făcea să sară în ochii oricui. Până când nu i-am atras eu atenția, nu și-a dat seama că mult prea adesea Gaila făcea ce făcea și-i ieșea în cale, nu roșea când el o privea și profita de orice ocazie să-l atingă și să stea lângă el. Romilde a fost cea dintâi care și-a dat seama de năvalnica idilă ce se înfiripa între cei doi, veghindu-i cu blândețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
duce. Gisulf a jucat rolul tatălui sever și nu a ocolit subiectul: - Am stat de vorbă cu fiica mea, spunându-i că mi-ar face plăcere dacă ar accepta să-ți fie soție. Ai ceva să-mi spui? Rotari a roșit și a bălmăjit: - Îmi faci o mare onoare. Gisulf s-a abținut cu greu să nu surâdă. - Bine. Căutați să citiți în inimile voastre, și peste o lună, dacă doriți, Stiliano va scrie înțelegerea matrimonială. Până atunci considerați-vă amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
deja iubirea lor? Cele două lucruri nu merg împreună. Trebuie să te decizi: fie dragoste și respect, fie lingușire și supunere. Între ele nu există decât intrigi și interese personale. M-am rezemat la loc de spătar. L-am văzut roșind, dar nu din pricina căldurii de la flăcări, și chiar încercând să-și ascundă jena și încurcătura, aceleași de pe când era un adolescent. Cu sforțarea tâmplarului care scoate cuie mai vechi dintr-o scândură groasă, stăpânindu-și mândria, a izbutit să articuleze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-l protejezi? Tânărul, sub imboldul cutezanței și al naivității vârstei, și-a tras sabia din teacă. Andras l-a oprit printr-un gest repezit. - Nu fi nesăbuit. Stai blând. E ceva care ne privește doar pe noi doi. Tânărul a roșit și s-a dat înapoi, controlând din priviri distanța dintre barcă și țărm. Andras a continuat: - Eu aici sunt episcop și papă. N-ai observat că în biserică nu există crucea, ci copacul nicicând tăiat spre a o face. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Era îngrijorată de veștile ajunse până la mănăstire, pe care noi i le-am relatat cu lux de amănunte. Pentru prima oară și-a îmbrățișat din nou soțul, privindu-l cu dor în ochi. Rotari era atât de emoționat, încât a roșit. A bolborosit ceva de neînțeles și, în loc să răspundă cum se cuvine acelei afecțiuni, mi s-a adresat: - Spune-i tot ce știi despre Romilde și pune să-i fie împlinită orice dorință și vrere. Oare sufletul lui Romilde să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-i o rândunică pe fesă. Așa se vede când joacă volei. Nu pot să-mi fac tatuaje, mama nu vrea, protestă Valentina. — Vale, o apostrofă Miria, trebuie să-ți refaci lookul. Ești prea normală. Parc-ai fi o măicuță. Valentina roși. Axel Rose o Întrebă dacă Îi era teamă de durere. — Nu, deloc, răspunse. Nu voia ca Miria și tânărul ăla de cel puțin douăzeci de ani s-o considere mototoală. De fapt, era moartă de frică. Căci deși nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
brațele mamei fugi, Ea nu știa ce i se întâmplă. Când lacrimi pe obraji i se ivi, Cu drag ea îl alintă. În următoarea dimineață Părintele la ei veni, Nică nu se spălase pe față, Și de rușine el se roși. Dar părintele, om cu socoteală, De Smărăndița îi pomeni, Atunci Nică nu se mai codi Și porni spre școală. Brădățan Simona, clasa a VII-a Școala Gimnazială Băișești Comuna Cornu Luncii, județul Suceava profesor coordonator Ilica Paula Nu e loc
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
terminau cu lacrimi. A plâns cu Ruti și chiar și cu Lea. Când a venit vremea pentru Zibatu să stea pe cărămizile moașei, Rahela singură - fără Inna - a condus-o de-a lungul travaliului, a tăiat cordonul și s-a roșit de plăcere când a ținut „primul ei copil” în brațe, copilul care o făcea cu adevărat moașă. Lea a pregătit un festin pentru ea în acea seară, iar Zilpa a vărsat vin și sare la picioarele ei, în cinstea noului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și ea luând-o în brațe. Coatele Bilhei se odihneau pe genunchii îndoiți ai Rahelei și era ca și cum cele două femei împărțeau același pântec în acel moment teribil când copilul își făcea drum afară. Fețele lor se contorsionau și se roșeau în același timp și au țipat la unison când i-a apărut capul. Inna povestea că a fost ca și cum o femeie cu două capete dăduse naștere unui copil, unul dintre cele mai ciudate lucruri la care asistase. Când copilul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Lea. Ochii li s-au întâlnit și ea a zâmbit. Eu eram șocată. Venisem să urmăresc povestea lui Ruti și descopeream cu totul altvceva. Vedeam căldura incredibilă dintre mama și bărbatul ei. Vedeam că Iacob o făcea pe Lea să roșească de fericire așa cum credeam că doar eu pot. Pentru prima dată îmi dădeam seama că tatăl meu era bărbat. Vedeam că era nu doar înalt, dar și bine făcut, cu umerii largi și talia îngustă. Deși pe atunci probabil trecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pe lângă ea. Era un gest de o tandră familiaritate, care dovedea că ținea la ea, dar era și un semn că Bilha era cea mai mică și mai puțin soție dintre toate femeile lui. Bilha nu zicea nimic, dar se roșea ori de câte ori el o atingea. Am văzut și că devotamentul lui Ruben față de Bilha nu scăzuse în timp. Majoritatea fraților mei, atunci când creșteau suficient de înalți și le apărea barba, se îndepărtau de mama și de mătușile lor. Toți, mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
către altul cu același zâmbet. - Zabulon e de asemenea fiul Leei și iată-i și pe gemenii ei Naphtali și Issachar. Esau s-a înclinat în fața mamei și a zis: - Lea este mama unui miriad de fii. Și Lea a roșit de mândrie. Apoi, tata l-a prezentat pe Iosif. - Acesta e cel mai mic și e singurul fiu al Rahelei mele, a zis el, arătându-și astfel dragostea pentru mătușa mea. Esau a dat din cap cu bunăvoință înspre copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
n-am făcut decât să mă învinuiesc. Sunt o proastă, un copil, o proastă! Mama o să râdă de mine când o să-i povestesc. Dar deja știam că n-o să-i povestesc asta mamei. Și acest gând m-a făcut să roșesc. Nu era de la căldura pe care o simțeam față de acest Shalem, al cărui nume nici nu-l știam, a cărui prezență mă făcea să mă simt proastă și slabă. Ceea ce mă făcuse să roșesc era faptul că n-aveam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
acest gând m-a făcut să roșesc. Nu era de la căldura pe care o simțeam față de acest Shalem, al cărui nume nici nu-l știam, a cărui prezență mă făcea să mă simt proastă și slabă. Ceea ce mă făcuse să roșesc era faptul că n-aveam să-i vorbesc Leei despre întâmplarea ce-mi umplea inima și mi-o făcea să ardă. El a văzut culoarea din obrajii mei și a zâmbit și mai larg. Jena mi-a dispărut atunci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
nimic să ni se întâlnească cărările. După mai multe zile, Re-nefer s-a interesat de Așnan, iar eu am încercat să-mi fac curaj să-i vorbesc despre fiul ei. Dar n-am reușit decât să bâlbâi ceva și să roșesc. - Ți-e dor de mama ta, copilă? m-a întrebat ea plină de amabilitate. Am dat din cap că nu, dar probabil arătam așa de jalnic, că regina mi-a luat mâna și mi-a spus: - Îți trebuie puțină distracție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
atât petrecea mai mult timp în casă, uitându-se la munca lui Nakht-re, studiind literele și luând masa de seară cu bunica lui. Într-o dimineață când mâncam cu el în bucătărie, l-am văzut stânjenit și chiar s-a roșit pentru că eu am luat o smochină, am mușcat din ea și i-am dat lui o jumătate. Fiul meu n-ar fi spus nimic care să mă rănească - dar Re-mose n-a mai mâncat cu mine după asta și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de parcă aș mai fi făcut asta de multe ori înainte. M-am surprins pe mine însămi amintindu-mi de Tabea, de Ruti, de momentul maturizării mele în cortul roșu. Am vorbit despre Shalem și despre dragostea noastră pasională fără să roșesc. Am vorbit despre trădare și despre asasinarea lui. I-am spus despre târgul pe care îl făcusem cu Re-nefer și despre cum Meryt avea grijă de mine și am vorbit despre fiul meu cu mândrie și dragoste. N-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
din nou mamei, spunându-i ce bine-i stă când se revoltă și probabil că tata, acolo la Canal, îi simte lipsa pentru că, într-adevăr, e o femeie superbă, ce păcat că nu se vor mai vedea niciodată. Mama a roșit puternic, fața i s-a împurpurat, am văzut cum s-a încordat și am crezut că se va repezi la ofițerul cărunt și-i va trage o palmă, cred că niciodată n-am văzut-o atât de furioasă, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
e un terchea-berchea, un căcăcios, a zis, și nici tu nu ești mai breaz, și la urma urmei la ce-ți trebuie instrumentul, că tot n-ai ce face cu el, că nu știi să cânți la el. Prodan a roșit, o să mă-nveți chiar dumneata, a spus, și s-a uitat la mine, am vrut să-l rog pe Dzsátá, dar dumneata ești mai bun. O să mă-nveți să le cânt oamenilor, ca să petreacă și să joace. Nea Miki a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
lung la ea, la un moment dat era cât pe ce să se întoarcă, simțise probabil că mă holbez la ea, și atunci am crezut că o să se întoarcă și o să se uite la mine, și atunci am simțit cum roșesc și mi-am întors repede capul și am observat că din spate vine nea Klidész, avea obiceiul să le tragă câte o scatoalcă ălora de nu erau atenți, am întors repede foaia și am început să copiez de pe tablă, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a așezat-o la patru pătrățele distanță de marginea foii și, înainte să tragă linia, m-a privit direct în ochi, iar când mi-a zâmbit, am încurcat numărătoarea, nu mai știam, douăsuteșaizecișidouădemii - și mai cât, și am simțit că roșesc, și atunci, în timp ce Iza trăgea linia, rigla s-a mișcat, iar vârful creionului a alunecat de pe foaie, și atunci am văzut că și Iza a roșit, plecându-și capul, iar mie, cum stăteam acolo, cu mâinile ridicate, mi-a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
am încurcat numărătoarea, nu mai știam, douăsuteșaizecișidouădemii - și mai cât, și am simțit că roșesc, și atunci, în timp ce Iza trăgea linia, rigla s-a mișcat, iar vârful creionului a alunecat de pe foaie, și atunci am văzut că și Iza a roșit, plecându-și capul, iar mie, cum stăteam acolo, cu mâinile ridicate, mi-a venit deodată în minte că poate sunt îndrăgostit, și atunci era să cad, am revenit repede la șaizeci și cinci de mii cinci sute treizeci și șase, am încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]