1,763 matches
-
sau indirectă între ei (în funcție de caracteristicile locale ale mediului) și care rezolvă, în mod colectiv, problemele destul de complexe ale întregului. Din acest punct de vedere, putem realiza o fertilă analogie cu animalele sociale, organismele pluricelulare părând a fi formate din roiuri multiple, organizate ierarhic. Cu alte cuvinte, roiul de celule care formează organismul unui animal pluricelular poate fi conceput ca un roi de roiuri, ca un grandios roi format din roiuri diferite, suprapuse ierarhic. O astfel de imagine poate fi oferită
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ale mediului) și care rezolvă, în mod colectiv, problemele destul de complexe ale întregului. Din acest punct de vedere, putem realiza o fertilă analogie cu animalele sociale, organismele pluricelulare părând a fi formate din roiuri multiple, organizate ierarhic. Cu alte cuvinte, roiul de celule care formează organismul unui animal pluricelular poate fi conceput ca un roi de roiuri, ca un grandios roi format din roiuri diferite, suprapuse ierarhic. O astfel de imagine poate fi oferită de funcționalitatea integrată a creierului în corp
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
acest punct de vedere, putem realiza o fertilă analogie cu animalele sociale, organismele pluricelulare părând a fi formate din roiuri multiple, organizate ierarhic. Cu alte cuvinte, roiul de celule care formează organismul unui animal pluricelular poate fi conceput ca un roi de roiuri, ca un grandios roi format din roiuri diferite, suprapuse ierarhic. O astfel de imagine poate fi oferită de funcționalitatea integrată a creierului în corp. Pe bună dreptate, Hoffmeyer consideră că, pentru menținerea ecologiei somatice, roiul celulelor cu rol
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de vedere, putem realiza o fertilă analogie cu animalele sociale, organismele pluricelulare părând a fi formate din roiuri multiple, organizate ierarhic. Cu alte cuvinte, roiul de celule care formează organismul unui animal pluricelular poate fi conceput ca un roi de roiuri, ca un grandios roi format din roiuri diferite, suprapuse ierarhic. O astfel de imagine poate fi oferită de funcționalitatea integrată a creierului în corp. Pe bună dreptate, Hoffmeyer consideră că, pentru menținerea ecologiei somatice, roiul celulelor cu rol în imunitate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
o fertilă analogie cu animalele sociale, organismele pluricelulare părând a fi formate din roiuri multiple, organizate ierarhic. Cu alte cuvinte, roiul de celule care formează organismul unui animal pluricelular poate fi conceput ca un roi de roiuri, ca un grandios roi format din roiuri diferite, suprapuse ierarhic. O astfel de imagine poate fi oferită de funcționalitatea integrată a creierului în corp. Pe bună dreptate, Hoffmeyer consideră că, pentru menținerea ecologiei somatice, roiul celulelor cu rol în imunitate interacționează cu roiul celulelor
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cu animalele sociale, organismele pluricelulare părând a fi formate din roiuri multiple, organizate ierarhic. Cu alte cuvinte, roiul de celule care formează organismul unui animal pluricelular poate fi conceput ca un roi de roiuri, ca un grandios roi format din roiuri diferite, suprapuse ierarhic. O astfel de imagine poate fi oferită de funcționalitatea integrată a creierului în corp. Pe bună dreptate, Hoffmeyer consideră că, pentru menținerea ecologiei somatice, roiul celulelor cu rol în imunitate interacționează cu roiul celulelor nervoase. Celulele care
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
conceput ca un roi de roiuri, ca un grandios roi format din roiuri diferite, suprapuse ierarhic. O astfel de imagine poate fi oferită de funcționalitatea integrată a creierului în corp. Pe bună dreptate, Hoffmeyer consideră că, pentru menținerea ecologiei somatice, roiul celulelor cu rol în imunitate interacționează cu roiul celulelor nervoase. Celulele care alcătuiesc organismul nu formează un stat în stat, dar nici nu sunt izolate. Ele comunică unele cu altele, intră în acțiune și își conjugă eforturile în vederea asigurării imunității
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
grandios roi format din roiuri diferite, suprapuse ierarhic. O astfel de imagine poate fi oferită de funcționalitatea integrată a creierului în corp. Pe bună dreptate, Hoffmeyer consideră că, pentru menținerea ecologiei somatice, roiul celulelor cu rol în imunitate interacționează cu roiul celulelor nervoase. Celulele care alcătuiesc organismul nu formează un stat în stat, dar nici nu sunt izolate. Ele comunică unele cu altele, intră în acțiune și își conjugă eforturile în vederea asigurării imunității sau a funcționării la parametri optimi a organismului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
simple entități posedă reale competențe biosemiotice în celule. Fără existența unui discurs semiotic, organizat după legile gramaticii generative sau, cu alte cuvinte, după legi funcționale perfecte, nu vom înțelege structura și funcționalitatea organismelor pluricelulare. Principiul: corpul organismelor vii este un roi nu reprezintă o simplă metaforă, ci exprimă o organizare funcțională biosemiotică. Celulele unui organism pluricelular depind în existența lor unele de altele și de întregul edificat împreună, însă acesta ar fi nefuncțional dacă celulele n-ar fi într-un permanent
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
altele și de întregul edificat împreună, însă acesta ar fi nefuncțional dacă celulele n-ar fi într-un permanent dialog semiotic, într-o continuă comunicare, ce permite constituirea „semiosferei” care reprezintă individul în integralitatea sa. Nu întâmplător considera Hoffmeyer că roiul celulelor cu rol în imunitate interacționează cu roiul celulelor nervoase în menținerea ecologiei somatice. Două aspecte se detașează pregnant din tezele lui J. Hoffmeyer, și anume: celulele organismelor pluricelulare se asociază și funcționează pe baza unui mutualism simbiotic și întregul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ar fi nefuncțional dacă celulele n-ar fi într-un permanent dialog semiotic, într-o continuă comunicare, ce permite constituirea „semiosferei” care reprezintă individul în integralitatea sa. Nu întâmplător considera Hoffmeyer că roiul celulelor cu rol în imunitate interacționează cu roiul celulelor nervoase în menținerea ecologiei somatice. Două aspecte se detașează pregnant din tezele lui J. Hoffmeyer, și anume: celulele organismelor pluricelulare se asociază și funcționează pe baza unui mutualism simbiotic și întregul corp pluricelular este format dintr-o multitudine de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
lui J. Hoffmeyer, și anume: celulele organismelor pluricelulare se asociază și funcționează pe baza unui mutualism simbiotic și întregul corp pluricelular este format dintr-o multitudine de ecosisteme somatice care se constituie într-o totalitate funcțională (Emmeck et.al, 2002). Roiul funcțional de care vorbește Hoffmeyer are la bază un alt principiu, care ne facilitează înțelegerea multor aspecte legate de nivelurile de integrare din edificarea unui individ pluricelular și de relațiile de simbioză. Este vorba de faptul că fiecare organism simte
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
îngruzite ca niște opinci la gurgui. O mașină care tocmai descărcase "inimă", cu un șofer rozaliu, era trasă aproape de intrare și afuma de zor măciulia de oameni cu un fum negru, înecăcios, de motorină nearsă. Gîndul mă ducea la un roi așezat pe o creangă și pe care gospodarul îl afumă ca să-l adune în stup. Speram că măciulia se va desface din clipă în clipă și chiar așa s-a și întîmplat, căci o voce bărbătească a strigat: "Intrați!". Numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Maria dorea să iasă din comun, să uluiască, să se vorbească de ea. Băieții roiau în jurul ei, care de care mai bogat, mai bărbătos, mai arătos, mai mintos. Maria însă nu era fata care să se oprească la unul din roiul imens de indivizi care o înconjurau. Dacă anturajul său n-o mulțumea, Maria și-a extins aria de căutare și a ajuns, în sfîrșit, la ce-și dorea. Era în România, în vremea aceea, un student cubanez. Era negru și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la nimic. - Cred că ar fi potrivit să mergem la mănăstirea Golia.Facă-se voia ta, mărite Spirit. Am rămas deodată singur. Doar liniștea din jur îmi mai pâlpâia în urechi...De la primii pași mi-a năvălit în minte un roi întreg de istorii despre mănăstirea Golia. Intâi, precum se spune,mănăstirea Golia a fost zidită la marginea dinspre miazănoapte a târgului Iași de atunci. Cu zidurile și meterezele ei masive, reprezenta o fortăreață de apărare a orașului dinspre acea parte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
e prieten cu o pisică nu-și Împarte casa cu tot soiul de gâzgănii cu 6 picioare, care fug ca dracu’ de tămâie de pisica al cărei biocâmp Îl simt de departe și-l confundă cu cel al unui Întreg roi care a ocupat deja locul. Concurentul nostru colțat nu e În stare de așa ceva, dar nu e vina lui: are biocâmpul la antipod, iar gâzgăniile asta așteaptă. Chiar și puricii... Cum supraviețuiește cățelul aflat În situația pisoiului? După feleșagul predecesorilor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mumă, iară el devine Tatăl și de-atunci, în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici/ Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici 83. Și tot de-atunci Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute/ Și în roiuri luminoase izvorând din infinit/ Sunt atrase în viață (s.n.) de un dor nemărginit 84. Conținând înlăuntru-i un factor cosmogenetic, erosul evoluează în imagini concentrice pornind chiar de la spațiul natural ipoteștean (precum în Cezara), spațiu care, după ce va fi sublimat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
umplu de geniu și de-o nouă putere. Astfel îmbrățișați, [...] îi încunjură talia [...], iar cu ceilaltă mână fluturând o parte a mantiei se ridicară încet, încet prin aerul luciu și pătruns de razele lunei, prin nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, până ce ajunseră în lună.286 Imaginea inițială a plânsului are concretețea realului tragic al pierderii iubirii adolescentine: Ce fuse juneția? o umbră ce-și plânge/ Trecutele-i doruri pustii și nătânge 287. Poetul ajunge de foarte tânăr la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dar m-am prea îndepărtat de sat și m-apucă noaptea, care vine din urmă. Vremea era răcoroasă. Cerul fusese toată ziua îmbrobodit cu niște nori albicioși, cum îi lâna oilor înaintea spălatului, și cerul părea gata-gata să sloboadă un roi de fulgi. Și uite-așa, când coboram valea Obrejii, uitându-mă, fără să vreau, în urmă în nădejdea că s-ar putea să-i zăresc pe-ai mei, coborând din Dealul Târgului numai ce-mi apare, venind dinspre Fălticeni, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sucevean scris de profesioniști, în care am avut și continui să am încredere. Și fără să vreau, am dat peste un anunț al catedrei noastre de istorie, din 1980... Am rămas dintr-o dată pe gânduri, nemișcat, tăcut, asaltat de un roi de aduceri aminte, cu ochii pironiți în gol, dincolo de literele anunțului lapidar și ... mai mult protocolar, cum se fac în asemenea împrejurări. ... Era prin 1973. Într-o zi, rectorul, Vasile Ploeșteanu, care era și șeful catedrei de istorie, trecând pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în eternitate, neașteptat de nedrept și de brusc, a celei care a fost și rămâne în inimile noastre o distinsă și bună colegă, ELVIRA GHEORGHIU. Sincere condoleanțe familiei îndurerate! Ușoară fie-i țărâna și veșnică amintirea" și amintirile, ca un roi nesfârșit de albine, îmi readuc în minte crâmpeie din ceea ce-a fost, când eram coleg cu dânsa la camera 9, sau când m-a trimis într-o unică, fascinantă și captivantă tabără în Suedia. În luna care a urmat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
merg pe jos. E una din metehnele, sau mai bine zis, plăcerile mele minore. Între a merge cu mașina sau cu tramvaiul, dacă timpul îmi îngăduie, aleg întotdeauna mersul pe jos. Mai ales că e anotimpul meu preferat. Toamna. Cu roi de frunze moarte. Cu tainică invitație la meditație. Acum, în aceste zile, îmi place să trec pe lângă tarabele încărcate cu struguri, mere, pere, prune, legume de tot felul. Și-mi place să ascult și să simt pulsul orașului, fie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
-și încerce norocul. Și simt așa, în taină, pe nesimțite, cum mă inundă emoțiile și mă asaltează o nețărmurită vibrație, o dureros de dulce fascinație a celor cinci ani de studenție. Și, numeroase chipuri de colegi, prieteni, profesori. Și nesfârșite roiuri de amintiri cutreieră adâncurile ființei. Și retrăiesc acei ani burdușiți, ticsiți de visuri, încărcați și cutremurați de uimiri, întrebări, încercări, căutări, frământări, dezamăgiri și ispititoare împliniri, peste care timpul, galopând de zor, se prăvale neiertător, îndepărtându-mă și înstrăinându-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fi Întrebat pe Cosmescu... Acuma n-avem decât să ne uităm după stele tot Într-o fugă, până nu-i prea târziu ca să mai prindem un metrou. Era precum manuscrisele romanelor vieții mele cerul acela străbătut În toate sensurile de roiuri și rotocoale de stele. Arăta perfect ilizibil printre focurile de artificii ale unei sărbători doar aparent Încremenite. Timpul stă și totodată trece prea repede, acum se face ziuă... Gara Cățelu era pustie. Plecase probabil de ceva timp ultimul tren spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lui... destinul... soarta lui. Și tac... și iar tac. Greierii nu îndrăznesc să țârâie. Primii cocoși se auziră cântând la o casă din apropiere, apoi, alții... și, alți cocoși se porniră în tot satul. Focul încă pâlpâie scăpărând în răstimpuri roiuri zglobii de scântei roșcate. În noaptea limpede, presărată cu praful de aur al stelelor, se mai auzi o vreme doar ecoul cântecului lor, vălurind... apoi, tăcerea se lăsă peste tot întinsul... Peste tot se așternu o liniște deasă, că-ți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]