3,927 matches
-
mici și mijlocii mai mult în interiorul, decât în afara continentului. Reprezentanții țării noastre se pare că au mari dificultăți în a se transforma în agenți ai modernizărilor. Mai ușor reușesc simple persoane și familii să se integreze în țări cu limbi romanice, cum sunt Italia și Spania, decât emisarii României. La noi, entuziastul obiectiv al demonstranților din decembrie 1989, rezumat în lozinca "Vrem să intrăm în Europa!", s-a diminuat pe măsura accentuării declinului economic, social și a calității tot mai scăzute
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
aveau un IQ peste medie. În Jurnalul ro. 1 septembrie 2010, www.ziare.com/...senzational-baronii-rosii-din-cpex-.Autorul articolului observa superficialitatea celor scrise la adresa foștilor miniștri ai regimului trecut de către jurnaliști din anii 1990. 2. România ocupă locul 5 în rândul popoarelor romanice, după spanioli, portughezi, francezi și italieni. Aromânii din sudul Dunării sunt între trei sute și șapte sute de mii, iar romanșii din Elveția sunt în jur de 35 de mii. Ro.wikipedia.org/wiki/ Europa latina. 3. G. și M. Dima, PC- ABC
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
înțeles ca un atribut în sensul unui determinant al substantivului ca în cer albastru... ci termenul atribut desemnează de fapt ceea ce se atribuie numelui subiect sau obiect prin efectul acțiunii verbale a predicatului”. Acest fenomen, caracteristic limbii române și limbilor romanice, este moștenit din limba latină, în care ,,se întrebuințează deseori adjectivul raportat la un substantiv așa fel încât el exprimă, nu o determinare atributivă a subiectului sau obiectului în sine, ci una privitoare la predicat. Adjectivul se referă la un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și continuare a gândirii aristotelice amintesc aici numai aristotelismul din Padova secolelor XV-XVI, la care Franco Volpi face discret aluzie în studiile lui. În al doilea rând, Franco Volpi a crezut cu fermitate în romanitatea filozofiei, în ideea că filozofia romanică nu constituie o degradare a experienței eline a gândirii, la a cărei înălțime, credea Heidegger, romanii nu ar fi fost capabili să se ridice. Dimpotrivă, afirmă Franco Volpi, schimbând însă planul discuției din domeniul metafizicii vizat de Heidegger în domeniul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fi reduse la experiența elină a acestor domenii. Deși nu pot fi sigur că ar fi acceptat această completare, cred totuși că ar fi reflectat cu atenție asupra următoarei idei confirmată de întreaga lui activitate: în pofida rezervei heideggeriene față de filozofia romanică și în pofida tezei heideggeriene că numai grecii și germanii au gândit autentic, totuși spațiile culturale în care Heidegger a fost asimilat și a generat noi proiecte filozofice nu au fost doar spațiile de limbă germană, ci și sau mai ales
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
tezei heideggeriene că numai grecii și germanii au gândit autentic, totuși spațiile culturale în care Heidegger a fost asimilat și a generat noi proiecte filozofice nu au fost doar spațiile de limbă germană, ci și sau mai ales spațiile filozofiilor romanice, franceză, de pildă, sau italiană. În cazul lui Franco Volpi însă, separarea romanic-german, subiacentă viziunii lui despre romanitatea filozofiei și polemicii cu pangermanismul heideggerian, își estompează contururile întrucât studiile consacrate reconstituirii gândirii heideggeriene din perspectivă aristotelică sunt scrise atât în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cele patru dialecte ale sale dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna este continuatoarea latinei vorbite în părțile răsăritene ale fostului Imperiu Roman. Împreună cu dalmata (azi, dispărută) și cu dialectele italiene centrale și meridionale, româna face parte din grupul apeninobalcanic al limbilor romanice 65. Graiurile sau subdialectele limbii române sunt: * graiul bănățean; * graiul crișean; * graiul moldovenesc; * graiul maramureșean; * graiurile oltenesc, muntenesc și dobrogean, acesta din urmă zis uneori "dician"66; * graiul timocean. Harta graiurilor limbii române a fost prelucrată de către Spiridon Manoliu și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
muntenesc și dobrogean, acesta din urmă zis uneori "dician"66; * graiul timocean. Harta graiurilor limbii române a fost prelucrată de către Spiridon Manoliu și a fost preluată din cadrul Enciclopediei online, Wikipedia, de la adresa: http://ro.wikipedia.org/ Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, coordonat de către Marius Sala, a tratat problema originii cuvintelor din vocabularul românesc, structura etimologică a acestuia fiind alcătuită din67: Elemente romanice 71,66% * 30,33% latinești moștenite; * 22,12% franceze; * 15,26% latinești savante; * 3,95% italiene. Formații interne 3
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Manoliu și a fost preluată din cadrul Enciclopediei online, Wikipedia, de la adresa: http://ro.wikipedia.org/ Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, coordonat de către Marius Sala, a tratat problema originii cuvintelor din vocabularul românesc, structura etimologică a acestuia fiind alcătuită din67: Elemente romanice 71,66% * 30,33% latinești moștenite; * 22,12% franceze; * 15,26% latinești savante; * 3,95% italiene. Formații interne 3,91% (majoritatea fiind bazate pe etimoane latine) Slave 14,17% 9,18% slava veche; 2,6% bulgărești; 1,12% rusești; 0
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
1,43% Turcești 0,73% Englezești 0,07% (în creștere) Onomatopee 0,19% Origine incertă 2,71%. Structura etimologică a vocabularului reprezentativ al limbii române Sursa: Informațiile valorificate în hartă sunt preluate după Marius Sala (coord.), Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988, iar harta este disponibilă online, la adresa http://ro.wikipedia.org/ Vocabularul reprezentativ al limbii române este dominat de cuvinte de origine latină, fapt ce întemeiază ipoteza conform căreia asemănările lingvistice sunt asociate cu manifestări
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Aventura gândirii europene. O istorie a ideilor occidentale, Editura Institutul European, Iași, 2002. Ryan, Bryce; Neal C. Gross, The Diffusion of Hybrid Seed Corn in Two Iowa Communities. Rural Sociology, VIII, martie, 1943. Sala, Marius (coord.), Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988 . Sandu, Dumitru, "Ariile culturale ale României", în revista Sociologie Românească, nr. 3, București, 1990. Santrock, J. W., A Topical Approach to Life-Span Development, NY: McGraw-Hill, New York, 2007. Saramandu, Nicolae; Manuela Nevaci, Multilingvism și limbi
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
online Wikipedia, ce poate fi accesată la adresa: http://www.wikipedia.org. 65 Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci, op. cit., p. 19. 66 George Vâlsan, "Graiul românesc", în Opere postume, Socec, București, 1936, p. 49. 67 Marius Sala (coord.), Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988. 68 Richard T. Schaefer, Sociology, ediția a XI-a, McGraw-Hill Higher Education, 2008, p. 65. 69 Ferdinand de Saussure, Course in General Linguistics, McGraw-Hill, New York, 1964, pp. 9-17. 70 Volapük este o limbă artificială
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care se bazează pe un fond aperceptiv se memorează mai ușor și mai temeinic decât unul cu desăvârșire nou lipsit de posibilitatea unui astfel de sprijin. Având ca limbă maternă româna, ne va fi mai ușor să învățăm o limbă romanică (franceza, italiana, spaniola etc.Ă. 4. Motivația actuală pentru memorare, interesul pentru materialul de memorat, atitudinea optimistă pentru acțiunea de memorare, voința de a atinge scopul amplifică substanțial capacitatea de performanță mnezică. 5. Tensiunea afectivă a subiectului aflat în situația
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
fata) Filosoful Ioan Petru Culianu, însă, a învățat (de la mentorul Vău, Mircea Eliade) „Vă abordeze diversele religii în respectul deplin al valorilor lor și într-un spirit de profundă considerație” întru Oărgirea orizontului gnoseologic. Ca student al Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale (rniversitatea București), Ioan Petru Culianu aprofundează latina cu prof. Cicerone Poghirc, sanscrita - cu prof. SerJiu Al-George, sanscrita și hindi - cu prof. Prabuddh Vidyasagar (eyderabad). învață greaca, araba și ebraica; lingvistica generală și 164 limbile romanice, precum și cultura
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de Limbi Romanice, Clasice și Orientale (rniversitatea București), Ioan Petru Culianu aprofundează latina cu prof. Cicerone Poghirc, sanscrita - cu prof. SerJiu Al-George, sanscrita și hindi - cu prof. Prabuddh Vidyasagar (eyderabad). învață greaca, araba și ebraica; lingvistica generală și 164 limbile romanice, precum și cultura indiană. Citește scrieri semnate de M. Eliade, precum și tratate despre yoga și despre morfologia sacrului. încurajările marelui profesor îl determină pe studentul Culianu să se consacre istoriei religiilor. Luând în considerație și debutul literar al lui Culianu (elev
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Diaconescu Demetrio Marin este un filolog clasic de origine română cu renume european, fost profesor universitar, timp de peste trei decenii, la Universitatea din Bari - Italia, laureat cu numeroase premii și distincții internaționale. Are o formație științifică interdisciplinară filologie indoeuropeană, filologie romanică, filologie sanscrită, greacă și latină, română și a scris o operă impresionantă care a intrat în circuit european. Publicarea cărților sale în limba română, inițiată de editura Institutul European (Eminescu și cultura indiană, 2004 și India și Occidentul, 2007), umple
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de paratrăsnete pe toate edificiile publice. În țara noastră localitatea Cisnădie, în limba germană Heltau, a fost menționată documentar pentru prima dată în 1323. Cu toate acestea, încă de prin 1300 a fost construită o biserică de piatră în stil romanic , care a fost dedicată sfintei Walpurga. În anul 1425 în Cisnădie a fost construit primul turn cu ceas din Transilvania. Deoarece biserica și turnul au fost lovite de mai multe ori de trăsnet, în 1797 a fost montat pe turnul
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
s-au resimțit și în plan artistic, cele două părți ale Europei urmându-și fiecare propriile căi. Astfel, cu aproximație din secolul al XI-lea și până în prima jumătate a celui de-al XII-lea390, Europa avea să cunoască răspândirea stilului Romanic, manifestat prin dezvoltarea arhitecturii laice și religioase, și a domeniilor artistice, între care pictura, sculptura, miniatura sau arta textilă aveau să propună abordări tot mai inedite. În puține cuvinte, investigând relația dintre religie și artă, întreaga spiritualitate a acestei perioade
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
să propună abordări tot mai inedite. În puține cuvinte, investigând relația dintre religie și artă, întreaga spiritualitate a acestei perioade avea să se afirme ca o adevărată "muta predicatio"391, constituind o sinteză a artei antice și medievale, bizantine și romanice. Dacă în acest timp arta Occidentului european putea fi caracterizată printr-o serie de trăsături de factură novatoare, în Orient, tendințele au fost mult mai conservatoare, acestea continuând drumul deja deschis de tradiția bizantină. Deși nu se îndepărtase de tradiție
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și care consta în accentuarea tot mai evidentă a senzației de durere și suferință 393. Tot din acest secol, remarcăm și importanța stilului Gotic, care avea să se manifeste în Europa până în preajma perioadei renascentiste. Stilul Gotic a continuat tradiția Romanicului cu privire la formele de reprezentare vizuală a sacrului, îmbogățind-o însă cu numeroase elemente inovative, care dau în prezent specificitatea arhitecturală 394 și iconografică a acestuia. În paralel, urbanizarea societății medievale a permis o dezvoltare socio-culturală fără precedent, ale cărei urmări
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
înflorire aparte în special în domeniul arhitecturii, favorizând astfel și apariția picturii de altar și a vitraliilor, a miniaturii și bineînțeles a sculpturii, care, în sens spiritual, a manifestat o apropiere mai clară față de credincios, îmblânzind formele oarecum "dure" ale Romanicului. Deservind acest ideal, reprezentarea artistică a figurii umane a căutat exprimarea reală a sentimentelor de credință, întărind ideea unei comunini divino-umane, așa cum o demonstrează scena Bunei Vestiri și reprezentarea Fecioarei cu Pruncul, cunoscută sub numele La Vierge dorée, de la catedrala
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Vol. I, 2005, Vol. II, 2008. ***, Art, Creativity, and the Sacred: an Anthology in Religion and Art, coord. Diane Apostolos Cappadona, The Continuum International Publishing Group Inc, New York, 2005. ***, Arta at the turn of the millenium, Taschen, Köln, 1999. ***, Arta romanică, Editura NOI, București, 2009. ***, Arte sacra contemporanea: bene culturale della Chiesa, coord. Fabio Leonardis, Silvana Editoriale, Milano, 2007. ***, Bellezza e Vita. La spiritualità nell'arte contemporanea, coord. Timothy Verdon, Edizioni San Paolo, Torino, 2011. ***, Beyond Belief: modern art and religious
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
religioase îi aparține Papei Grigore cel Mare, cunoscut și ca Sf. Grigore Dialogul (cca. 540-604). (Cf. E. H. Gombrich, Istoria artei, Pro Editură și Tipografie, București, 2007, p. 135). 388 Ibidem, p. 157. 389 Ibidem, p. 159. 390 Cf. ***, Arta romanică, Editura NOI, București, 2009, p. 4. 391 Răzvan Theodorescu, op. cit., p. 20. 392 François Bœspflug, Dieu et ses images, Bayard Éditions, Montrouge, 2008, pp. 138-141. 393 Julian Bell, Oglinda lumii : o nouă istorie a artei, Editura Vellant, București, 2007, p.
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Omul apăsat aspiră, cel liber, într-o natură ca a Americei, ajunge adesea la culmea dorinților lui, acolo lâncezește și desperă. Aspirația este caracterul apăsaților, desperarea a celor liberi. Legi liberale duc la națiuni bunome (cum sunt în genere cele romanice), la domnia celor răi. Elementul rău e izvorul voinței, energiei, puterei - el ajunge la guvern căci vrea s-ajungă, ceilalți, înșelați prin succes și fraze, sunt dominați și duși fără de voință pe marea întîmplărilor. GNOSEOLOGIE ["CÎND CINEVA A PĂTRUNS O DATĂ
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
un fel de mizerie splendidă; ea îmbogățește un punt și răpește condițiunile de dezvoltare a celorlalte. Oamenii aceștia se cred mari pentru că cugetă în proporțiuni mari. Cugetarea proporțiunilor mari e scurtă, e scurtă însă în orice stat centralistic. Statele centrale romanice produc cele mai multe naturi catilinare. Asemenea naturi sfârșesc sau cu indiferentism dacă spiritul de conservațiune a învins, 159 r sau în nebunie daca el n-a învins. În orice caz însă sunt naturi nobile. O generațiune decăzută nu e capabilă de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]