1,483 matches
-
Cântecul neauzit al șoaptelor rostite prof. Faighel Cezara Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Îmi amintesc, cu deosebit respect, anii și întâmplările rostuite de timp, alături de regretatul nostru profesor, Virgil Florea. Întâmplarea mă adusese în umbra lui unde aveam să deslușesc tainele lumii nevorbite, a cuvântului
C?ntecul neauzit al ?oaptelor rostite by Faighel Cezara [Corola-publishinghouse/Science/83993_a_85318]
-
a lăsat acel moment la dispoziție în care să-i pot mulțumi îndeajuns domunului profesor. Soarta a hotărât altceva. Poate că a trebuit să se oprească!... Poate așa mi-a fost dat să deslușesc, după ani, cântecul neauzit al șoaptelor rostite!
C?ntecul neauzit al ?oaptelor rostite by Faighel Cezara [Corola-publishinghouse/Science/83993_a_85318]
-
una extrem de clară pentru tradiția apuseană - replica îndreptățită a tradiției răsăritene nu a întârziat să apară. Papa, urmașul lui Petru, primul dintre apostoli, este considerat vicarul lui Hristos pe pământ, capul văzut al Bisericii acestuia; el este infailibil în credința rostită ex cathedra. Mai mult chiar, Papa este deținătorul absolut al cheilor din Împărăția Cerurilor (are toată puterea în cer și pe pământ); este Domnul Domnilor și Împăratul Împăraților, "ca și cel căruia îi ține locul, dacă nu cu puterea directă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
inaccesibilitate. - acceptarea nereciprocității deoarece nimeni nu așteaptă răspuns la intervenția sa Într-o convorbire.generalizarea monotoniei, aducând ca remediu zgomotul, mediul zgomotos și lumina orbitoare. Nu este exclusă reușita din regulile jocului de sunet și lumină. - iresponsabilitatea generală față de cuvântul rostit, prin absența răspunderii pentru ce s-a spus. - neparticiparea, refuzul ideii necesarului răspuns. Se Înfiripă și se afirmă conștiința neangajării fiind o consecință a conștientizării de către elev. El se știe neascultat, neîntrebat, nesocotit, neangajat În ceea ce se decide pentru el
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
moment Teodor Brateș a intervenit cu o precizare ce va face ulterior o spectaculoasă carieră: "coloane blindate se îndreaptă, detașamente de teroriști (s.n. N.G.). Acești antiteroriști (se suflă: USLA)... aceste detașamente de criminali se îndreaptă către Clădirea Radioteleviziunii"98. Abia rostit și mediatizat, termenul de terorism a și fost însoțit de o primă interpretare. Teroriștii revoluției Române ar fi fost membri ai formațiunilor speciale USLA. Paternitatea acestei dezvăluiri i-a fost imediat atribuită lui Teodor Brateș. Ulterior, acesta o va renega
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
toate topite într-un vacarm asurzitor din care nu se înțelegeau decât frânturi de vorbe murdare”. Încetineala relativă a acțiunii din primele capitole face să prețuim și mai mult încordarea din ultimele capitole.Cuvintele se încarcă de sens, o vorbă rostită pare să însemne de zece ori mai mult decât inseamnă.” Cuvintele sunt material exploziv, de o putere nebănuită, necunoscută celor ce le rostesc, ele declanșează un proces implacabil, mai presus de voința individuală”.Relatarea unor cazuri care nu sunt atăt
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
deslușim umilință resemnată, și asta îi înfurie, iar unul din ei spune disprețuitor, îngânând pe țăranul cu “ce să facem”:”-Ce să facem,ce să facem?” Dar se sperie singur de revolta lui:”Dumnezeu știe ce facem....” Toate aceste vorbe rostite altfel arată că vechea resemnare poate fi vulnerabilă, că răbdarea lor a ajuns la limită. Vorbele spuse au un înțeles de suprafață și altul profund, iar tonalitatea lăuntrică a romanului strânge laolalată mai ales aceste înțelesuri noi. ”Răscoala apare ca
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
toată lumea"), ci este reproiectat simbolic asupra astrului însuși ("nu scapă dă nori și dă furtună"). Narațiunile populare oferă și modalitatea prin care s-ar putea interveni în ordinea sorții. Sim. FI. Marian consemnează, în monografia consacrată nașterii, că soarta, odată rostită și scrisă într-o carte numită "Cartea Sorții", rămâne veșnică, neschimbată, "nimene în lume, afară de unicul Dumnezeu..., nu e în stare să prefacă ceea ce au ursit ele odată; ori să-l scape de pericolul sau moartea care i-au predestinat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Hulubii sunt dragostea!" d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a narațiunilor populare ce au în centrul lor realizarea unei căsătorii fericite. În basmul Căpiță norocosul și iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului este întrupat într-un iepure. Misiunea iepurașului apare rostită clar: "Eu ți-am ieșit înainte să te faci om și eu am să-ți dau minte cum n-a avut nimeni, viață de răsviață neamului d-tale!" Căpiță se căsătorește după o serie de încercări cu fata lui Holeră-împărat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cuvinte, ontologia prezenței oferă posibilitatea ca ceva să fie prezent prin absența sa, și posibilitatea absenței a ceva prin lipsa prezenței sale. Pentru clarificarea rolului ontologic al prezenței în cadrul operei de artă recurgem la raportul dintre cuvântul vorbit și cuvântul rostit. La nivel transcendental cele două moduri de existență a cuvântului presupun diferența prezenței însă, la nivel fenomenal termenii rămân neschimbați iar înțelegerea lor necesită o întoarcere la istoricitatea lor. Astfel, prezența unui obiect de artă înseamnă prezența unei imagini care
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
formulează personajul în gînd, adică rostirea mentală exactă (Gîndire Directă); cea de-a doua, paralelă cu Vorbirea Indirectă, oferă conținutul, dar nu forma gramaticală exactă sau formularea gîndurilor unui personaj (Gîndire Indirectă). Cele două forme directe arată cuvintele unui personaj - rostite sau gîndite - fără o prelucrare internă; iar naratorul care „arată” se îndepărtează efectiv de rostirea citată, care exprimă pur și simplu punctul de vedere al personajului. Cele două forme indirecte spun cuvintele unui personaj, în așa fel încît să fie
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în contextele non-literare, că pauzele, reformulările, corecțiile și particularitățile dialectale sînt parțial, dacă nu complet eliminate). Într-un articol de ziar, relatarea în VD a unei celebrități din lumea sportului, de exemplu, pretinde a fi o înregistrare fidelă a cuvintelor rostite; dar vorbirea directă din proză este o simulare susținută de un pretext, iar uneori autorul poate decide să nu simuleze prea mult, așa cum nici Shaw și nici Becket nu s-au simțit obligați ca în piesele lor să implice personajele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
eminesciene rămâne o ipoteză nedemonstrată. O serie de imprecizii provin din lectura lui Saussure prin Derrida. Caracterul arbitrar al semnului vizează, la Saussure, relația între semnificat și semnificant în genere, și nu doar aspectul particular al relației semn grafic cuvânt rostit (care-l interesează în mod special pe Derrida). Cele mai numeroase confuzii se datorează lecturii fragmentare a lui Derrida, cunoscut numai pe baza capitolului tradus în antologia Pentru o teorie a textului. Confuziile care rezultă au uneori, pentru un cititor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1522 Stipulația anume rostita că s-a contractat o obligație pe seama societății îndatorește numai pe asociatul contractant și nu pe ceilalți, afară numai când aceștia l-ar fi împuternicit la această sau când ar fi rezultat un profit pentru societate. (Cod civil 973, 991
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
Era același tipic. S. B.: Ați participat la o ședință superbă, în care toți se ridică și spun: În primul rând, vreau să-mi exprim adeziunea pentru...". După aceea, se discutau și alte probleme. Parcă era o mantră care trebuia rostită: "În primul rând, trebuie să...". La un moment dat, se ridică cineva și uită să spună formula și persoana care consemnează adaugă: "Desigur, și tovarășul își exprimă adeziunea...". Uitase să spună formula magică. D. T.: Era un tipic care se
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în orizontul cunoașterii. Dar, mai mult, ele însele sunt condiționate teleologic, și aceasta într-un mod constitutiv: este vorba despre "cunoaștere", nu despre un demers "logic" oarecare; cunoașterea valabilă (care a atins adevărul) este scop absolut; tot ceea ce este gândit, rostit și făptuit trebuie să se sprijine pe acest gând despre cunoașterea valabilă. Ceea ce înseamnă că problema corectitudinii gândirii și cea a originarității intuiției intelectuale sunt scoase din registrul problematic al "logicii" (logos-ului formal), fiind elementele apodictice ale acesteia; evidența
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
află tema categoriilor și scenariile care le au ca obiect, dar și cele mai bine făcute "ontologii". Aristotel, în Metafizica, propune un veritabil scenariu al în-ființării: ființa în sine trece, prin categorii, în ființare (potrivit Stagiritului, în individual); dar este "rostită" ființa însăși prin câteva sensuri la care se revine continuu, în istoria filosofiei.222 De aceea putem spune că nu este întâmplătoare stabilirea acestui mediator categorial pentru trecerea în cauză. De fapt, judecata de legitimare și confirmare asupra acestei chestiuni
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Acest fenomen va fi lămurit în cele ce urmează. Oricum, structura-formă care cuprinde cele trei acte părtinirea, ordonarea și autorizarea cuprinde constrângător tot ce ține de gândirea, rostirea și făptuirea umană; și tocmai pentru că forma, idea (gr.) este gândită și rostită, întrucâtva și făptuită, ea ar putea fi numită cum am facut-o deja "ideologie". Dar acest nume are și o altă îndreptățire, atâta vreme cât prezentuirea, sub care structura celor trei acte survine, cuprinde, "constrângător", adică după un sens dependent de structura
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul de ideal, ceea ce înseamnă că ea are, acum, același sens pe care l-a avut mai devreme. Toate aceste sensuri se strâng în prezentuirea care afectează direct idea, forma; se strâng, de fapt, în sensul unui ideal care trebuie rostit și spre care se îndreaptă făptuirea omului, altfel neavând nici un rost însăși prezentuirea care face să survină "forma" și, desigur, structura sa proprie. Gândirea, rostirea și făptuirea în formatul cărora intră un ideal constituie, desigur, ideologia. Dar nu oricum, ci
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adevărate este folosirea adecvată a cuvintelor. Și că cine se folosește de cuvinte, cine scrie și vorbește în văzul lumii umblă la țesătura cea mai intimă a națiunii și a statului. A vorbi înseamnă a decide, indirect, cu fiecare frază rostită, asupra limbii, asupra temeiurilor judiciare, asupra riturilor și asupra artelor. A fi, cu alte cuvinte, clipă de clipă, legiuitor, creator de limbă, pedagog, moralist și estet. Admit că e o povară uriașă. Nu poți fi Confucius pe perioada unui întreg
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de reprezentativitate. Aha! Cred că știu ce e În mintea puternicului zilei: adaptarea la firescul absenteism al unui electorat care nu gândește - ca pe aiurea - cum să trăiască mai bine, ci cum să cîștige, astăzi, o pâine... Parcă primul cuvânt rostit a fost supraviețuirea. 12. Țigănie Privind saltul puricelui care mi-a scăpat dintre unghii, mă consolez: la urma urmei, și acest parazit e Îngăduit de Înțeleapta Natură. De ce? Pentru că, lipsită de parazitismul ciupercii care profită de substanța reducătoare risipită literalmente
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
profesorii îmi sunt la Pașcani, însă primii pași i-am făcut acolo la bunica Odi, în Brăila atât de dragă mamei mele. Poate de aceea mama îmi spune de fiecare dată cu aceeași constanță în faptă și emoție în cuvintele rostite - „Primii pași nu se uită, au rămas acolo undeva în suflețelul tău și te vor aduce mereu înapoi, ca și cum ți-ai hrăni propriile rădăcini.” La început nu prea înțelegeam ce vrea să spună mama, acum însă am prins rostul și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cuvântului său, Alexandru Marghiloman, împreună cu ceilalți reprezentanți ai guvernului român, s-au retras, pentru ca deputații Sfatului Țării să discute și să decidă nestingheriți soarta Basarabiei. La propunerea Blocului Moldovenesc, a fost cooptat în Sfatul Țării Constantin Stere, care prin discursul rostit a produs o puternică impresie, insistând asupra misiunii de mare răspundere care revenea Sfatului Țării. „Astăzi noi trebuie să hotărâm ceea ce va avea o importanță hotărâtoare, extraordinară asupra soartei viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
adică, așa cum spunea reclama, "vederi și figuri din toată lumea". Tot din jocuri de lumini se nutrea și spectacolul figurinelor articulate: "un singur ceauș punea în mișcare niște păpuși tăiete din carton", astfel înfiripând o reprezentație de umbre, susținută cu textul rostit "din off". La mare trecere era cânticelul comic "Von Kalikenberg" (autor, Ion Ianov), singurul care s-ar putea zice că-și păstrează ceva actualitate... inerțială: "Toate nemțile vorbesc / Că la țară românesc / Toți faliții pot să vie / Ca să facă bogație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
1960, ca una dintre cele mai perseverente și energice luptătoare pentru coexistență pașnică, dezarmare, înțelegere și colaborare între state. În 1964 a fost una dintre inițiatoarele și fondatoarele Institutului Internațional de Cercetare a Păcii, cu sediul la Stockholm. Prin cuvântul rostit și cel scris, prin conferințe, simpozioane, colocvii, studii, articole și cărți s-a pronunțat statornic și argumentat pentru un dialog constructiv între cele două lagăre și blocuri militare, exprimând și slujind timp îndelungat vocația de pace a Suediei contemporane. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]