65,853 matches
-
care sărmana panteră nu-l citise și n-avea să-l citească niciodată, dar ale cărui adevăruri devin și mai pure tocmai pentru că se potrivesc și ființelor cu blană, hăituite, declasate, umilite asemeni oamenilor, distilând suferința ca muritorii. Primăvara ca sânge, ca val de fluid pulsând în artere, ca nostalgie a perechii visate. Și...", i-am spus Fionei, ducând și mai departe jocul care o fermeca, o făcea să viseze la biata panteră așa cum meditase - cred, vreau, sper - la bărbatul care
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
pe mii și mii de kilometri pătrați, ca acei moștenitori iluzorii ai marilor familii regale detronate, care nu se pot căsători decât între ei, pentru că singurul mod de a rezista prezentului incert este acela de a-și păstra rangul, spița, sângele? Și panterele oglindindu-se în apa aceluiași lac, descoperindu-se în bezna catifelată a aceleiași nopți, cu fiorul subtil al afinităților elective, pereche, pentru totdeauna pereche. Ce-ar mai putea face sărmanul mascul de panteră decât să uite și de
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
pânza narațiunii se dovedește ceva mai largă. Și de astă dată figura de prim plan este a autoarei, conturându-și încă mai apăsat portretul, ale cărui trăsături le cunoscusem din volumele anterioare. Mândră că se trăgea din cel mai pur sânge albastru, Regina e o ființă dominatoare, plină de inițiativă, recunoaște că ea "dă tonul, iar Nando (Ferdinand) îi dă curs întocmai", că are un mod "rapid și energic de a decide". Ea l-a determinat pe rege, în ajunul primului
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
universul căzut jos, Nici un copac, numai sângeroasa rațiune. Și asta din clipa când mi s-a dat viață Pentru a fi în moarte. Un călător Ce a bătut în poarta unui han pustiu, Loc pentru lilieci cu zborul lacom de sânge. Unde ești bucurie, vino și nu-ți mai spăla De mine matricea. Căci chipul mi-e abia la început Iar ziua scormonește pământul După divinitatea care sunt. Nici măcar imaginea unei furtuni Nu mai trece prin cartea unde am fost hărăzit
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
încât nici nu i-a mărturisit nimănui ceea ce a pățit iarăși. Nici măcar soției nu i-a spus nimic, de teamă că aceasta ar putea să înțeleagă ca pe o nenorocire norocul ce a dat peste el. De ce să-i facă sânge rău? (Într-o seară, îi trecu prin cap ideea aiurită că nici ea nu mai are simțul mirosului și că și ea doar se preface a se bucura de parfumul pe care tocmai i l-a adus. A pus-o
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
își îmbrățișă câmpurile, cu o privire lacomă, ca de hultan, ca de lup hămesit. Cât de dragi îi erau și cât de amarnic se luptase pentru ele, mai întâi cu moștenitorii ăilalți, din partea "cucoanei", adică din partea mă-si cea cu sânge albastru, și cu ăștilalți, cioflingarii, talpa țării - "talpa iadului", cum le-ar sta mai bine să li se zică, setoși de pământ, c-ar fi bine să le îndoape la toți mațele cu câte un kil-două, să se astâmpere! Ochii
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
popă, că e bine să fi preuteasă și să-ți spună toată lumea "săru mâna!" Și zis și făcut, așa se întâmplă! Dar vezi că nu așa pe tocmeală, cum își închipuise Conu Nicu, ci cu vărsare de pojar omenesc, de sânge, înghiți-l-ar pământul, să nu-l vadă acum cum i se rotește în cap, ca un uliu, a dojană, a înfruntare!... Dar cum era dat naibii și neluat, neînțărcat de nimeni, de suflet de om, dar^ mi-te de
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
în sus și-i repezi între moalele obrazului doi pumni înfricoșați, de-i crăpă obrazul ca spart de cuțit. Apoi îi repezi alți pumni mai repezi, mai mici, dar tot atât de vârtoși, în jurul gurii, până-i podidi roșu și îmbelșugat, cișmeaua sângelui. La vederea focului ăsta roșu, parcă se opri puțin, dar ași! mai al dracului începu să-l bată peste față cu palmele, parcă îl jupuia de pojghița obrazului, când da cu sete. Apoi se sătură de dat palme și începu
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
de pământ. Și nodul de pământ care țipa și blestema, ca din gură de șarpe, era Gicu "hoțomanu, țârcovnicu și hoțomanu". Deodată i se făcu negru în fața ochilor și i se păru că vede pe fața urâtă și crâmpoțită de sânge și scursori a "țârcovnicului", o adiere de râs, ba un râs înfricoșat și sălbatic, o apă care lucea între buzele lui lacome de pământ, o țâfnă, o bătaie de joc care i-o adresa lui, care era taică-su, care
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
îndesată de pământul udat de ploaia din ajun, îngenunchie lângă cel doborât, și venindu-i cu pumnul care ținea clisa până în dreptul bărbiei, îi căscă cu cealaltă mână dinții, și aruncă tot boțul de pământ în gura încă înecată de sânge, după care așteptă cu palma îndesată ca un oblon, pe gura închisă cu sila, să-și dea ochii peste cap și să se înece. - Na, țârcovnicule! Fir-ai al dracului și al lui mă-ta care te-a făcut și
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
de la mine, pământ ai acum! ^necate-ai cu ce ți-am dăruit eu!... Ochii celui astupat cu acest cep al mâniei lui Năsturel începuseră să se facă cepe în cap și să-și adune de pe margini, spre mijlocul luminilor șuvițele de sânge, vestitoare ale înecului grabnic. însă pofta de viață, setea de viață a mădularelor tinere, a copacului tânăr care deși doborât de furtună nu fusese răpus, începu să gâlgâie prin toți porii deschiși acum spre scăpare, spre scăparea cărnii. O întorsătură
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
Concrete Blonde, Screaming Trees, Nash Kato, Meat Puppets sau alte uzine ale infernului. Bocancii izbesc furibund în podea. Virajele psihedelice ale musafirilor se fac auzite prin pereții niciodată suficient de groși. Răcnetele crapă tencuiala. Ai impresia inconfortabilă că plouă cu sânge și ninge cu bucăți de creier uman. Mintea nevinovaților din apartamentele învecinate e terciuită nemilos, dar nimeni nu schițează vreo urmă de protest. Ar fi complet inutil. Participanții la bairam n-ar auzi nici dacă li s-ar sparge ușa
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
WALBURGA": hrana vitelor, desprinderea remorcii de tractor, schimbarea locului de depozitare a sculelor, sortarea și spălarea sfeclei, curățenia obligatorie a grajdului și, nu în ultimul rînd, porționarea și împărțirea rației zilnice de carne, cît mai proaspete și mai mustinde de sînge, celor patru preferați ai Walburgăi, ocupanții unui acvariu suprageneros, asezonat cu plante, crengi și nisip din cel mai fin, care nu cunoșteau decît regula iuțelii, înșfăcării instantanee și a sfîrtecării sălbatice, exemplarele falnice ale speciei lor, cei patru pești piranha
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
s-a mărginit numai la atât! între 1944-1947, Oscar Lemnaru a publicat peste zece "demascări" în Dreptatea și Dreptatea nouă. Reproduc doar un fragment din prima dintre ele, datat 3 septembrie 1944: "Mircea Eliade, cel care nu de mult cerea sânge și moarte... în presă să nu mai intre nici unul din cei ce au mâinile pătate cu cerneala urii și a infamiei. Să nu mai pătrundă în lumea nobilă a tiparului, să nu mai scrie, să nu mai cugete cu glas
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
în umbra lui ca într-un legănat prin care se strecura geamătul subțire al mamei îmi îndrept găteala mă târăsc pe acoperișul de ceară al minții la ureche îmi atârnă Mărgăritarul lui Vermeer pe deget port inel din solzi de sânge tămăduitor în pieptul meu trăiește spaima ca un cameleon uneori îmi zâmbește o fetiță dintr-o fotografie Aud un scârțâit: să fie pantoful de metal al lunii? sau ușa prin care dispari, rece ca un perete de pe care tocmai s-
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
zbîrnîie în spate, Zmulsă din trup și-umplută cu smîntînă, Ca tulnicul ciobanului mișel Care, tot sihăstrind, în dos de stînă Și-l freacă-n blana fragedă de miel. Ci n-aștepta să-mi deie-n clocot drula, Nervoasă și-mbibat-n sînge mov. Coboară lin! Dezbracă-te-n Cehóv Sau în Baudelaire. Să-mi treacă tarantula Dorinței peste trup și să-mi ucidă Păroasă, dragostea, ca pe-o omidă...
Sonetul geluit c-o tarantulă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11029_a_12354]
-
dunării viitorul tău asemenea rinului două brațe întinse două brațe gemene unul înnegrit de înțepături celălalt cu pielea făcută franjuri ariditatea începutului de secol cînd nici iarba nu mai e ce-a fost nu mai crește pe fundul bălților de sînge sau pe locul unde s-au sfărîmat dinți și coaste și cranii iată românia mea: viitorul ei a început o dată cu ultimele mari morți ale sale. cine moare astăzi? poetul. cine e ucis astăzi? copilul. istorie recentă așa stau lucrurile: mama
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
gros am putea să ne mîngîiem săruta tăia sexele dar asta deja nu mai are nici o importanță frămîntăm și noi cu picioarele chirpicii din mațe de bou participăm la ridicarea istoriei noastre naționale / zonale răceala zilei o alungăm prin umezeala sîngelui eram la nuntă eram fericiți oamenii au tras cu arma de bucurie nu au făcut nimic rău atunci au căzut bombele atunci am rămas fără brațe eu nu o să pun niciodată mîna pe armă copiii ascultă noaptea cîntece de război
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
bucată de carne roșie macră bună sănătoasă fibră marfă ce trebuie violată cu creierul eu m-am născut gata violată de creierul meu 3. să-ți placă numai politica de culise a poeziei de cartier florile imobile și mari ale sîngelui menstrual al poeziei de cartier ce adie și spulberă tot frezele unse cu gel ale tinerilor adventiști de cartier ringul ars de rigoare al femeilor viscerale de cartier înșelate de șmecheri de țigani de ratați zeloși de tipi ce-și
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/11157_a_12482]
-
sex și nu mai vreau bani. 6. sunt surdă și mută pentru că scriu sunt oarbă și am limba tăiată pentru că scriu nu pot să fac dragoste cu tine pentru că scriu nu pot să te simt pentru că scriu nu mai am sînge pentru că scriu numai dracul își mai arată fața fină în întunericul nopții pentru că scriu numai dracul distruge în mine poezia pentru că scriu 7. va veni fiul ce nu mai este al meu decît în cap este în propria-i posesie
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/11157_a_12482]
-
Gheorghe Grigurcu Atelier Zgomotul ca de motor al somnului se stinge după orizont aici numai aripi numai pene numai stropi de sînge care n-au unde pleca manivele piulițe șuruburi pivoți care-nșeală și ele moartea pînă unde respirația e respirație ca o ploaie ușoară distanța pe-acoperișul atelierului și soarele urcă treptele nemilos cu pîntecul plin de alcool dar nimic nu
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
NOU ANOTIMP Se apropie vara aducând zile magice. Soarele deapănă firele aurii ale razelor. Cerul pare o mare limpede pe care plutește o minge de aur. Rândunelele ciripesc fericite. Frumoasa zână își scutură pletele aurii împrăștiind macii mai roșii ca sângele. Dar în calea ei apare deodată Toamna: Dragă surioară, nu ai vrea să părăsești aceste locuri? Toamnă dragă, te rog frumos, mai acordă-mi o șansă! Bine, îți mai las un timp soarele și lumea asta omenească. Vara a fost
Un nou anotimp. In: Alabala by FLOREA IOANA ALEXANDRA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_714]
-
vestea amânării la lumina lumânării întunericul ca un călugăr întristat se roagă câtă stranie lumină a lăsat în mine moartea și ce dor de viitorul ei nemângâiat. Extazul Extazul fierbinte-al iubirii vestea rănirii în fire Iluminarea împărtășirii luminii și sângele adăugat din potire... Pâinea și Vinul mirezmele Crinului! afirmarea Destinului Faptul în Sine Uimirile! Cântec dulce Este o deosebire clară e-o excepție ciudată între ce nu va mai fi și ce-a fost odinioară. S-au dus cântecele dulci
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
o excepție ciudată între ce nu va mai fi și ce-a fost odinioară. S-au dus cântecele dulci și romanțele de țară Ne vom înmulți ca iarba din pusta maghiară. Eu voi bate fierul poeziei ca o sabie de sânge Și nici cel puțin a plânge nu voi mai putea plânge! Va fi totul programat de același creier pe meninge Ca lupii de stepă vom urla căci pe plai nu va mai ninge. Domnița postmodernă Drumul până la zid e lung
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
zis numai o zi. îi aud pe urmă râsul toată noaptea Iar a doua zi îl găsesc lovit de zid Și cu capul spart între cuțite și pahare peste carte. Domnului meu somnul i s-a istovit. Piața este plină. Sângele luminii Pe obraz îmi curge șiroind. între el și mine heruvimii milei Se aud grăind în limba lui eretică! Odă Asupra prieteniei mele cu dânsul s-au scris volume mari și mii de drame poezii sobre dar și insipide romane
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]