1,873 matches
-
1890 găsește satul cu următoarea structură etnică: 1696 români, 20 maghiari, 192 germani și 4 slovaci. În 1910 cei 314 germani și 7 maghiari încep construirea bisericii romano-catolice. Evenimentele din 1918 și 1919 au dus la ocuparea satului de trupele sârbe. Acestea au fost învinse și forțate să ia poziții noi de trupele franceze. La marginea satului de găsește mormântul unui soldat francez (loc neidentificat în prezent). Fiind înrolat de armata austro-ungară, locotenentul Petru Țiucra, fiul preotului alioșan Avesalom Țiucra a
Alioș, Timiș () [Corola-website/Science/298650_a_299979]
-
(denumită "limba română" de reprezentanții comunității, dar "Влашки" / "Vlaški" în sârbă și nu "Румунски/Rumunski") este o grupare de graiuri ale limbii române vorbite în estul Șerbiei, pe Valea Timocului, și nord-vestul Bulgariei (în zona Vidinului sau "Diu", numele vechi românesc). Potrivit recensământului din 2002, numărul vorbitorilor de română (sau vlaha
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
vlahilor din estul Șerbiei. Actul prin care s-a realizat această confirmă fondarea "Consiliul Național al Minorității Naționale Rumâne din Șerbia" în august 2007. Acest fapt se datoreaza introducerii în statutul înregistrat al consiliul național a termenului de limbă română (sârbă "rumunski jezik") că limba maternă a minorității vlahe. Reprezentanții minorității vlahe au pus pe seama acestui fapt tergiversarea înregistrării consiliului. Până la acest moment, autoritățile sârbe considerau limba românilor/vlahilor din Șerbia diferită de limbă română din considerente politice și istorice. În
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
Acest fapt se datoreaza introducerii în statutul înregistrat al consiliul național a termenului de limbă română (sârbă "rumunski jezik") că limba maternă a minorității vlahe. Reprezentanții minorității vlahe au pus pe seama acestui fapt tergiversarea înregistrării consiliului. Până la acest moment, autoritățile sârbe considerau limba românilor/vlahilor din Șerbia diferită de limbă română din considerente politice și istorice. În unele declarații anterioare ale guvernului sârb se recunoaștea că „"membri ai acestei populații, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele românești"” (limba și folclorul
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
documentele scrise în limba sârbă ("vlaski"), în timp ce termenul local, folosit de instituțiile reprezentative ale acestei minorități este "român/limba română". De exemplu, consiliul reprezentativ al acestei comunități se cheamă : De asemenea, „Partidul Democrat al "Rumânilor" din Șerbia” este denumit în sârbă „"Vlašca" Demokratska Stranka”, și această procedură se repetă și în cazul altor instituții ale minorității române din Timoc. În ultimii ani conducerea statului sârb a depus eforturi pentru crearea unei etnii noi, valahe și a unei limbi valahe. Președintele Comisiei
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
(în ; în scriere chirilica sârbă: Косово), oficial Republică (în ; în sârbă: Република Косово / "Republika Kosovo") este un stat parțial recunoscut și teritoriu disputat, situat în Peninsula Balcanică, în sud-estul Europei, care și-a autodeclarat independența față de Șerbia în februarie 2008. Este recunoscut ca stat suveran
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
(în ; în scriere chirilica sârbă: Косово), oficial Republică (în ; în sârbă: Република Косово / "Republika Kosovo") este un stat parțial recunoscut și teritoriu disputat, situat în Peninsula Balcanică, în sud-estul Europei, care și-a autodeclarat independența față de Șerbia în februarie 2008. Este recunoscut ca stat suveran de către 108 state membre ONU, iar
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
vestică este denumită "Metohia" (Метохија). Formarea republicii Kosovo este rezultatul destrămării Iugoslaviei, în special Războiului din Kosovo din 1996-1999, renașterii naționaliste din Balcani sub dominația Imperiului Otoman din secolul al XIX-lea, în special al conflictului dintre naționalitățile albaneză și sârbă. În timpul epocii neolitice, regiunea Kosovo se află în cadrul extinderii culturii Vinča. Între secolul IV - I î.H., dardanii populau regiunea actualului Kosovo. Regiunea a fost mai tarziu cucerita de români în ani 160 î.H., si integrată în provincia română
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
schimbare minoră în dinastia creștină balcanică. Aflată sub suveranitatea completă a Regatului Șerbiei până la sfârșitul secolului XII, a devenit un centru laic și secular a statului medieval sârb în dinastia Nemanjić în secolul al XIII-lea, cu Patriarhia Bisericii Ortodoxe sârbe instalată la Peć, în timp ce Prizrenn a fost un centru secular. Apogeul a fost atins cu formarea unui imperiu sârb în 1346, care după 1371 să transformat dintr-o monarhie medievală într-un regat feudal. Kosovo a devenit terenul moștenire al
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
unui contingent de aproximativ 37 000 de familii, cele mai multe de origine sârbă, din Kosovo și alte zone către Austria. De altfel, mai multe migrații de creștini ortodocși din zona Kosovo urmară și pe parcursul secolului al XVIII-lea în timpul Mării migrații sârbe, adăugându-se populației creștine deja epurate cu concursul turcilor (este vorba de sclavi și cei capturați că pradă de război). În 1766, turcii au desființat Patriarhia de la Peć și au creat "jizya", un sistem de impozitare a non-musulmanilor, deteriorând astfel
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
iunie 1911. În 1912, în timpul războaielor balcanice, cea mai mare parte din Kosovo a fost capturată de către Regatul Șerbiei, în timp ce regiunea de Metohia a fost cucerita de către Regatul Muntenegrului. Mai târziu a avut loc un exod al populației albaneze. Autoritățile sârbe au promovat crearea noilor așezări sârbești din Kosovo, precum și asimilarea albanezilor în societatea sârbă. Numeroase familii sârbe s-au mutat în Kosovo, egalizând echilibru demografic între albanezi și sârbi. Statutul provinciei Kosovo în Șerbia a fost finalizat în anul următor
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
Regatul Șerbiei, în timp ce regiunea de Metohia a fost cucerita de către Regatul Muntenegrului. Mai târziu a avut loc un exod al populației albaneze. Autoritățile sârbe au promovat crearea noilor așezări sârbești din Kosovo, precum și asimilarea albanezilor în societatea sârbă. Numeroase familii sârbe s-au mutat în Kosovo, egalizând echilibru demografic între albanezi și sârbi. Statutul provinciei Kosovo în Șerbia a fost finalizat în anul următor, la Tratatul de la Londra. În iarna dintre 1915-1916, în timpul primului război mondial, armata sârbă a fost retrasă
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
a fost întreprinsă de către guvernul de la Belgrad. Pe de altă parte drepturile albanezilor de a beneficia educație în limba lor a fost neacceptata, alături de alte națiuni non-slave sau slave nerecunoscute din Iugoslavia, deoarece că regat era recunoscută numai națiunile croată, sârbă, slovenă, în timp ce alte națiuni slave trebuiau să se identifice că una din cele trei națiuni slave oficiale în timp ce națiunile non-slave au fost considerate minorități . Albanezii și alte națiuni musulmane au fost obligați să emigreze, în principal cu teren reformat, care
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
legi adoptate și a Acordului de la Brussels din 2014, care stipulează formarea a noi comune cu populație majoritară sârbă. Aceste comune sunt marcate mai jos cu câte un asterisc. Prima denumire este în albaneză, iar cea de-a doua în sârbă.
Kosovo () [Corola-website/Science/299627_a_300956]
-
(bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă, sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: "Jugoslavija"; chirilice: Југославија; literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]
-
cereri pentru relații mai slabe în cadrul federației, majoritatea albaneză din Kosovo a cerut statut de republică, Șerbia, dimpotrivă, a solicitat absolutul, nu doar dominația relativă asupra Iugoslaviei. În plus, obiectivul croaților pentru independență a dus la numeroase revolte ale comunităților sârbe din Croația, care încercau să se separe de republică croată. În 1986 Academia Sârbă de Stiinte și Arte a redactat un memorandum pentru a aborda problema în ceea ce privește situația sârbilor ca fiind cel mai mare grup etnic din Iugoslavia. Influență Șerbiei
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]
-
celor două provincii autonome), uneori chiar au intrat în coaliție cu celelalte republici, astfel învingând votul Șerbiei. Impotenta politică din Șerbia a făcut posibil ca alte persoane să exercite presiuni asupra celor 2 milioane de sârbi (20% din totalul populației sârbe), care locuiau în afara Șerbiei. Slobodan Milosevici, liderul comunist sârb, a încercat să restabilească precedentă suveranitate a Șerbiei din 1974. Alte republici, în special Slovenia și Croația, au denunțat această mișcare că o renaștere a mării hegemonii sârbești. Milosevici a reușit
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]
-
ulterior, chiar și Armata Federală a fost trimisă în provincie, prin ordinul dat de majoritatea sârbă în Consiliul Prezidențial al Iugoslaviei. Congresul Ligii Comuniștilor din Iugoslavia a fost convocat în ianuarie 1990. În cea mai mare parte, delegațiile slovenă și sârbă au discutat despre viitorul Ligii Comuniștilor din Iugoslavia. Delegația sârbă, condusă de Milosevici, insistă că politica „un om, un vot” să fie aplicată, împuternicind populația sârbă. În schimb, slovenii, susținuți de croați, au căutat să reformeze Iugoslavia prin implementarea unei
Iugoslavia () [Corola-website/Science/299163_a_300492]
-
transcarpatin) nu este consemnat, însă istoricii sunt de părere că acesta era Basarab I. Basarab îl va mai sprijini pe țarul bulgar și în 1330, la 28 iunie, când a avut loc bătălia de la Velbužd între forțele țarului și cele sârbe sub comanda lui Ștefan Uroș. Voievodul muntean a trimis un contingent românesc pentru a lupta alături de bulgari, însă sorții bătăliei s-au arătat favorabili sârbilor. Voievodatul lui Basarab I s-a aflat de la începutul domniei sale în stare de vasalitate față de
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
Parcul Aro”, „Luxandra”, „Luther”, „Continental”, „Prispa-naltă” din Piața Obor. Maria Tănase a avut un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete. Până la începutul anilor 1940 repertoriul i-a fost format de Harry Brauner. O selecție de 20 de cântece din repertoriul artistei a fost publicată de Editura Muzicală în 1963 în broșura
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
musulmani; croați vs bosniaci musulmani; Rezultat: medierea ONU pentru încetarea ostilităților; este prezentat Planul Vance-Owen, de pacificare pentru fosta Iugoslavie (2 ianuarie 1993); se ofereau garanții formale pentru unitatea Bosniei, prevazandu-se decuparea regiunii în 10 provincii: trei musulmane, trei sârbe, trei croate și una mixtă pentru Sarajevo; semnarea Acordului de la Dayton (Ohio), prin care Bosnia-Herțegovina devine un stat independent, în componență să intrând două entități: Federația Croato-Musulmană și Republika Srpska (Republică Sârbă). Pierderi: 2.500.000 morți; 3.000.000
Lista războaielor civile () [Corola-website/Science/297808_a_299137]
-
soldați britanici) Rezultat: comuniștii depun armele Pierderi: 11.000 sate devastate; 50.000 morți; Datare: 1992-1996; 1997-1998 Tabere: albanezi vs sârbi și muntenegreni Rezultat: Slobodan Milosevici trimite în Kosovo o forță de securitate de 20.000 oameni; confruntări între milițiile sârbe și UCK (Armata de Eliberare din Kosovo), cel mai mare val de violențe fiind înregistrat în 1996; UCK declară că deține controlul a 40% din Kosovo; în iulie, Slobodan Milosevici lansează o mare operațiune militară în Kosovo; conflictul se internaționalizează
Lista războaielor civile () [Corola-website/Science/297808_a_299137]
-
imaginate care merg spre punctul de dispariție se numesc linii ortogonale comportamentul ei timid și apariția fizică a mărit distanța dintre ei mai târziu a fost concepută bareta roșie cu două dungi galbene laterale urmează un conflict îndelungat cu autoritățile sârbe care cereau demolarea lăcașului invocând ilegalitatea acestei construcții seria furturilor continuă aproape anual în ciuda perfecționării permanente a sistemelor de alarmă ca rezultat al acestui atac ea a rămas marcată pentru tot restul vieții la cordatele mai înalt dezvoltate coarda este
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%), Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%), Zajecear (4,8%). România încearcă de un timp încoace să deschidă un consulat la Bor, însă autoritățile sârbe nu au permis acest lucru. În unele zone locuite de români, au fost instalați refugiați sârbi din foste provincii iugoslave, intervenindu-se asupra proporțiilor naționale, în defavoarea românilor. Timocul sârbesc are o populație de 712.050 de locuitori. Majoritatea populației este
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%), Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%), Zajecear (4,8%). România încearcă de un timp încoace să deschidă un consulat la Bor, însă autoritățile sârbe nu au permis acest lucru. În unele zone locuite de români, au fost instalați refugiați sârbi din foste provincii iugoslave, intervenindu-se asupra proporțiilor naționale, în defavoarea românilor. Regiunea bulgară Vidin are o populație de 130.074 locuitori, din care câteva
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]