3,569 matches
-
înfăptuirea sa? În primii ani, ai entuziasmului și angajării plenare - am arătat deja -, acțiunile erau numeroase, participau majoritatea universitarilor clujeni la această operă cultural-științifică. În 1930, de exemplu, după șase ani de la înființare, se „coboară tot mai mult în mijlocul populației sătești, împărtășind din belșug și în cele mai îndepărtate cătune sămânța adevăratei culturi” (Neagoe, 1980, II, p. 12). Au fost expuse în total 123 de conferințe în 26 de localități. La 23noiembrie 1931 se stinge din viață, însă primul ei președinte
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și de solidaritate pentru cei 83 la sută din neamul nostru, care, nu din vina lor, au rămas până acum într-o stare pe care n-o merită”. Este deci o obligație morală „de a lua contact cu viața sănătății sătești, a o sluji, a i se dărui și a aduce acolo lumina, pe care țăranul o așteaptă cu nesaț de multă vreme”. Numai în felul acesta, prin participare și implicare, credea Gusti, se va naște „o nouă intelectualitate, activă și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
valori culturale de care are nevoie”, iar la baza oricărei acțiuni culturale trebuie să stea „cunoașterea nevoilor poporului”; 2) Oferta culturală trebuie să se adreseze satului, „unitate socială bine închegată”, având caracteristicile unei „culturi totale” pentru sat; 3) Cultura totală sătească trebuie să îmbrățișeze în egală măsură sănătatea, munca, sufletul și mintea, mobilizând toate energiile și forțele sociale sătești; 4) Dreptul satelor la cultură totală este a patra idee călăuzitoare a acțiunii culturale; 5) Iar pentru aceasta este neapărat nevoie de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
2) Oferta culturală trebuie să se adreseze satului, „unitate socială bine închegată”, având caracteristicile unei „culturi totale” pentru sat; 3) Cultura totală sătească trebuie să îmbrățișeze în egală măsură sănătatea, munca, sufletul și mintea, mobilizând toate energiile și forțele sociale sătești; 4) Dreptul satelor la cultură totală este a patra idee călăuzitoare a acțiunii culturale; 5) Iar pentru aceasta este neapărat nevoie de a pregăti și forma oameni capabili să conducă această acțiune. Ultimele două puncte din acest program preconizau deci
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
subtile antene” în afara sa, în câmpul social. Munca în echipă trezește - după părerea inițiatorului acestui experiment social-pedagogic - sentimente superioare, informează și formează, are efect educativ. O altă cale prin care echipa poate deveni un mediu educativ este „solidarizarea” cu „personalități sătești”, atragerea fiilor satului la această operă comună. Numai astfel spiritul de echipă va deveni „productiv” și va fi „creator de noi energii de colaborare”. Echipa însemna deci o Școală, în care se „învăța” un nou etos și o nouă orientare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
echipa este un cadru pentru „educația tineretului intelectual”, chemat la o „înțelegere mai adâncă a misiunii lui culturale”. În al treilea rând, exemplul echipei constituie „o operă educativă și pentru autoritățile care trebuie să aibă grijă și poartă răspunderea culturii sătești”. Mai mult, echipa poate servi drept model, exercită o „influență pedagogică” chiar și asupra „oamenilor politici” care sunt animați de bună credință în munca lor de organizatori. În finalul acestui articol, publicat în decembrie 1936, D. Gusti conchide: „Această multiplă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
născut ideea dezvoltării prin forțele proprii. „Acțiunea cooperatistă educativă” a pregătit „plugărimea în vederea marei reforme agrare de expropriere și împroprietărire de după 1918. A fost - crede un cunoscător al cooperației rurale - epoca eroică a cooperativei române” (Cardaș, 1942, p. 18). Obștile sătești au fost, scrie un alt animator al timpului, „adevărate școli, înlăuntrul cărora atâtea zeci de mii de săteni și-au făcut cultura și educația agricolă, sub conducerea instructivă și disciplinată a cărturarilor agricoli” (Filipescu, 1943, p. 3). Prin faptul că
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
A fost începutul stimulării activității învățătorilor în această direcție. În cel de al doilea ministeriat (1901-1904), marele înfăptuitor de școală nouă a reglementat „activitate extrașcolară”, pentru ca în 1903 să se emită Legea cooperației, întemeindu-se Casa Centrală a Băncilor Populare Sătești (Galan, 1938, p. III). Conștient de faptul că „chestia țărănească” are nevoie de un tratament special, dată fiind complexitatea ei, Haret a ajuns la concluzia că nu se poate recurge la o „formulă unică”; „clasa țărănească are nevoi multiple”, credea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sufletește, să facă din ei oameni în stare să se ridice până la semnificația etică a fenomenului cooperatist. Astfel, cooperația a devenit ea însăși un fel de școală și încă o școală bazată pe realitățile cele mai vii ale vieții noastre sătești” (Stoian, 1942, p. 246). Ce rol a jucat „educația cooperativă” în școala noastră, în perioada interbelică? Unul dintre popularizatorii modului de viață cooperatist identifică astfel influența cooperativismului asupra modului de educație: școala trebuie să fie „organizată ca o comunitate”, iar
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
maramureșean pe teren economic, cultural și social ca aspect și conținut” (ibidem, p. 11), școala țărănească fiind considerată „un mijloc”, deși nu unicul. S-au deschis apoi noi școli, în 1934 și 1935, unele cu preocupări speciale (dirijori de coruri sătești, instructori de dansuri populare), s-au înființat baze de aplicație (ca lăptăria țărănească de la Breb) și „o întreagă rețea de cooperative” care au trezit un viu interes pentru mișcarea cooperatistă, s-a inițiat o campanie de construire a clădirilor publice
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
construcții edilitare, înființarea unui atelier pentru reparația mobilierului, îngrijirea patrimoniului cultural al comunei, excursii, înființarea bibliotecilor individuale, îmbogățirea bibliotecii căminului cultural, păstrarea și promovarea portului local, a jocului și cântecului popular românesc, o bogată activitate artistică (teatru, șezători), înființarea muzeului sătesc, înfăptuiri de interes obștesc (dispensar, plantație cu 350 pomi fructiferi), culegere de folclor local etc. Cea mai mare realizare a fost însă „încadrarea satului la acțiunile școalei”, formarea unui curent de opinie în favoarea programului propus de școală, un etos al
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
învățător, doi săteni. Căminul, se anunța în publicația sa, „nu are nici o culoare politică”, în timpul campaniilor electorale întrunirile fiind oprite. Ce s-a întreprins, chiar de la început: s-a instalat la școala Sapoveni o scenă permanentă pentru teatru școlar și sătesc, un aparat cinematografic, proprietatea căminului, achiziționat prin „donațiunile” unor intelectuali și instituții, s-a organizat „o echipă de sport”, s-au pus bazele unui muzeu. În fiecare duminică s-au ținut întruniri și șezători, programul fiecărei întâlniri fiind următorul: apelul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de la scopul propus”. Unii dintre acești opozanți se găsesc chiar în sat, ei s-au recrutat dintre cei „ce sunt din nefericire puși în fruntea sătenilor”. Avem, anunță chiar de la început organizatorii, „de luptat cu doi dușmani puternici: ignoranța mulțimii sătești și perseverența celor ce doresc să dăinuiască această ignoranță” (Din activitatea..., an I, nr. 1, p.15). Cu toată această opoziție malefică, în numărul doi al Buletinului‚ pe lunile iulie-decembrie 1927, se anunță „O veste mai bună”, faptul că, „deși
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
țăran superiorizat ca om, părinte, cetățean și gospodar - o personalitate rurală” (Neculau, Experimentul..., p. 114). În primii nouă ani, bilanțul e cu totul remarcabil: 2.000 de întruniri culturale (312 conferințe, 244 de audiții radio, 79 de producții școlare și sătești, 1.320 de șezători etc.), o bibliotecă centrală și câte una în fiecare sat, muzeu agricol. Pe tărâm economic: cooperativa agricolă a înlesnit sătenilor procurarea de semințe, unelte, mașini agricole și reproducători de rasă; începuturi de apicultură, sericicultură, legumicultură, avicultură
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
noutăți în domeniul uneltelor agricole și casnice. C. Manifestările culturale. Constituiau forma cea mai răspândită de educație socială practicată la Ungureni. Am arătat deja, în prima etapă s-au organizat 2.000 întruniri culturale (conferințe, șezători, cursuri, producții școlare și sătești). Din 1936 până în 1948 au fost organizate alte 2.291 asemenea manifestări: 1.611 șezători, 148 de conferințe, 451 de audiții radio, 68 de producții artistice. Fiecare întrunire era trecută într-un registru în care se inserau dări de seamă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mână), au fost reinvestite cu o nouă funcție, cea culturală. Deveneau astfel prilej de instruire, informare, dar și de distracție, petrecere în mod plăcut a timpului (se spuneau ghicitori, povești, glume, vorbe cu tâlc, legende etc.). Producțiile populare (școlare și sătești) constituiau un început, modest, de familiarizare cu diferite arte: teatru, recitări, cântece și jocuri populare. Îndeosebi serile de teatru erau gustate și pregătite, de tineri elevi sau săteni, cu mare entuziasm, unii dovedind talent deosebit. Cursurile vizau alfabetizarea, împrospătarea și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o altă intrare pentru celelalte construcții. Așa se explică faptul că termenilor specifici construcției de origine latină casă, poartă, acoperiș, coamă, căprior, li se alătură cuvinte de origine germană oberlicht, gang, schperhet, abzatz, feuerwand, luft, posterholz, staublat. 61 Complexitatea așezărilor sătești trimite la un etimon multiplu, cu semnificații diferite care se completează, de fapt, realizând o descriere a satului originar; astfel, satul este șanț (lat. fossatum), amintind de organizarea de tip "cetate" a locuinței, sau este campament, armată (ngr. φουδδάτλ) , "plantație
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru ca dracii, în timpul zilelor de sărbători, să nu spurce apa și din acel urcior.403 În calendarul tradițional, apa este un element proteic, ca parte integrantă ritualului propriu-zis, renăscând forțe magice pentru a sacraliza destinul individual sau colectiv al comunității sătești. II. PĂMÂNTUL Element congenere celorlalte forme arhetipale ale cunoașterii universale, pământul, ca temelie a umanului, convertește materia originară la subtanțialitate pură. Interdependența ontologică dintre formele arhetipale ale cunoașterii este foarte bine ilustrată într-o legendă românească despre Sfântul Spiridon care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Un loc e lume și lumea e cea dat Dumnezeu. Omu vine, le află și le rânduiește pe măsura lui."215 Actualizat continuu, prin sărbătoare, spațiul nu este un simplu cadru de desfășurare evenimențială, spațiul reprezentând substanța vitală a comunității sătești. Consubstanțial omului, spațiul prinde chip în mintea omului tradițional ca loc care devine orizont de viață, o prezență activă care stabilește rânduiala "trecerilor" din lumea aceasta: "Nu se poate să fie loc fără lucru, nu se poate. Dumnezeu a lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
altădată Coșbuc, surprinde vara, într-un peisaj static de arșiță; pământul stă "prăbușit sub soare", zorile sunt încremenite, lacurile sunt moarte, aripile sunt moarte ("Vârtejul", "Iulie"). Peisajul satului este reluat în largi perspective, dar din unghiuri inedite. Este adusă comunitatea sătească cu o mentalitate cristalizată de secole; poetul surprinde gesturi și portrete în mișcare, cum ar fi cel al tăierii pâinii, sau ritualul de nuntă. Paradisul satului este cimitirul, cu o vegetație bogată, el amintește de Ion Brad, care avea să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
forme de muncă silnică și o mai bună reglementare a zilei de lucru, în sfîrșit, un control asupra recrutării mîinii de lucru și a condițiilor de muncă, astfel încît să fie împiedicate sclavagismul industrial și distrugerea vieții economice a comunităților sătești sau a triburilor indigene"21. Pe plan politic, atît timp cît populațiile băștinașe din aceste regiuni nu vor fi capabile să-și administreze țara prin intermediul instituțiilor democratice, este necesar "să se vegheze pentru ca albii să nu aibă, în calitate de clasă exploatatoare
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
lumpen-căminul" Athénée Palace. Intrînd în joacă, Vornic n-a mai găsit cale de întoarcere: trebuia să scrie reportaje, romane, piese cu tematică univocă. Trebuia să traducă din scriitorii maghiari care viețuiau la noi. Era obligat să conducă jurii ale teatrului sătesc el care habar n-avea de psihologia și nevoile țăranului! A arătat în lucrările lui nu puține! care-s binefacerile colectivizării. A fost premiat de multe ori și-a beneficiat de gratitudinea tovarășilor, care se minunau de convertirea fostului director
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Prin multilaterala, îndelungata și valoroasa sa activitate, Ovid Densusianu este una dintre personalitățile dominante ale vieții noastre științifice și culturale din primele decenii ale secolului al XX-lea. Vatra Densușienilor este prinsă în matricea istoriei vechi, Densuș fiind o așezare sătească cu vechime prezentă în documente în secolul al XV lea. Densușienii prin strămoși, sat, alianțe conjugale și-au făurit o istorie cu genealogii seculare încărcate de latinitate și fond vechi. Familia lor se numește Pop și abia cu tatăl lui
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
trăi mai mult cred că sunt strigăturile, pentru că strigăturile au în ele mult spirit critic, sunt niște epigrame, niște satire improvizate ... ", argumentând că „tendința firească a românului e către satiră". Ovid Densusianu remarcă influența orașului asupra vieții culturale a mediilor sătești, în concluzie a literaturii culte asupra literaturii orale și de aici necesitatea logică a apariției cântecelor populare noi. Elevii săi cu preocupări de monografie dialectală: T.Papahagi, M. Gregorian, I. Deaconu, D. Sandru, Brînzei, Ec. Tenescu, I. Stoian, realizează prin
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
baieți și o fată: Ioan (1783-1867), fost preot in Măgărei, comună care și-a schimbat ulterior denumirea în Dealul Frumos, Toma (1795-1861), Toader (1804 1888) si Ana (1812-1862). S-au evidențiat și ei printre cei mai de seamă în comunitatea sătească. Între cei trei băieți, Toma Lăpădat a fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]