2,190 matches
-
prag“ al intrării în lumea basmică este semnalat prin sintagma Amu, cică... Finalul canonic (motivul nunții împărătești) este însoțit de formula de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, structura basmului conține două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană). Această compoziție duală este anticipată prin sfatul craiului, care își
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Fiecare „prag“ al intrării în lumea basmică este semnalat prin sintagma Amu, cică... Finalul canonic (motivul nunții împărătești) este însoțit de formula de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese șimpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, basmul se structurează din două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană), fiind „alcătuit din con topirea a două povești“ (Al.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
universally valid methodology, takes refuge in methodological eclecticism and utilizes what-ever comes to hand in his efforts to determine the meaning of a given set of cultural practices"243. (4) "a bricoleur, a handy man or tinkerer who does the same thing that the ordinary member of the society which he is studying does in getting through his day. He is a tactician rather than a strategist, an artisan rather than an engeneer, claiming no knowledge concerning the way things really
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
arbitrary violence and authority. In the chapter fifth, entitled Written culture, the invention of ideologies, modern individualization, discourse, truth and market of ideas, I established some connections between these six concepts, depicting how modern society was developed and, at the same time, politicized. I tried to make sense to question: Why is the modern political state, as a valuable entity, the product of modern nations and of our political economies? I gave a historical explanation of Foucault's idea: "The modern
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
-n apă, sănătatea-n cap“ și se aruncă înapoia capului - ceea ce se face cu trei surcele în nouă luni dimineața. Nu e bine să-ți speli fața cu apă adusă în praznic în ziua următoare, că te doare capul. O samă de mame bortesc* și băieților o ureche și le pun cercei, ca să nu-i doară capul. Pe cine strînge cruciș de cap popă făcut din nou, nu-l mai doare capul. Să nu lași să-ți caute doi în cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lupii bătrîni mor căpchieți*. Pădurea fiind a fiarelor sălbatece, urmează că la Sf. Andrei femeile nu se piaptănă. Poporul crede că acela care umblă cu pieptenele în ziua de Sf. Andrei va fi mîncat de lup; de aceea, mai cu samă femeile se feresc în acea zi nu numai de a umbla cu pieptenele, dar nici a-i rosti numele. înspre Sf. Andrei să nu mături casa, că-ți mănîncă lupul vitele. Pe timpul sfințirii apei la Bobotează, se aprind niște petici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fată, plîng. Copilul nou-născut pînă la șase săptămîni nu e bine ca mama să-l puie în pat la spate, căci la din contra, crescînd el mare și devenind el cît de învățat și cuminte, tot nu este ținut în samă. Dacă chiar în ziua facerii copilul născut a plînge e semn bun. Cînd se naște un copil, i se pune în gură o bucățică de măr muiat în vin, ca să fie voinic și vesel. în luna a noua, mama îngreunată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păr din cap, ca dacă el va fi avut noroc, să nu se ducă și norocul din casă. Cînd îți moare cineva de la casă, să-i tai din păr și din unghii, ca să meargă norocul cu el. Să bagi de samă cine moare în ziua cînd ți s-a născut copilul, că norocul lui va fi ca și al aceluia ce a părăsit lumea. Dacă moare într-o familie copilul cel întîi, apoi se crede că acea familie nu va avea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîne, să te afumi cu păr de-al lui. Dacă i se dă cuiva păr de capră sălbatecă în mîncare, apoi capătă o pîntecăraie care-i cauzează moartea. Părăsitură Cînd ai o părăsitură, s-o zvîrli peste casă, să tragi sama unde a picat și să cauți ce va ieși din părăsitură cînd a căzut; de-a fi șerpe, atunci mori, iar de-a fi ieșit pui de gă ină, rață sau alt pui de pasere - după felul oului -, atunci te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în noaptea Crăciunului, să mături coșul, să pui funinginea pe la rădăcinele copacilor, căci rodesc. Dacă copacul nu face roade, în sîmbăta Paștilor, cum frămînți pasca, du-te cu mînile pline de aluat și le șterge de copaci, și de bună samă au să rodească. Cînd un pom nu face roade, să-l îngăuri în ziua de Sf. Gheorghe, căci atunci va face. Ca să rodească copacii, din aluatul de pască ce l ai ras de pe covată faci cîte-un colăcel de fiecare copac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-a dreptul în rai, căci raiul în acea zi e deschis pentru oricine. Cine moare în Săptămîna Luminată merge în rai, căci raiul n-are porți atunci. Dacă s-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cer sau să vestești pe cineva cînd pică o stea: și steaua ta multe vede și tace. Stea cu coadă roșie de se va vedea, război mare va fi. Stele mari cu coadă vestesc războaie, boli cumplite etc. O samă de stele poartă în popor numele de comoară, altele, sfredelul; cînd sfredelul va cădea drept în comoară, atunci aurul și 323 argintul se vor vărsa pe toată fața pămîntului și va fi Vremea de Apoi. Dacă dorește cineva ceva sara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i se bate un par în inimă, pe care o și ia, și cu ea se ung toți membrii familiei, păzindu-se prin aceasta de a mai muri vreunul. Prin morminte nu e bine a face dese umblete, mai cu samă marți și sîmbătă noaptea, căci femeile care au fost strigoi, de-au dus lapte și altele, se scoală și umblă, și, fiind foarte păcă toase, nu au stare nici în mormînt, de diavolul fiind purtate; fă-ți cruce și te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fac vizită primăvara la părinți, și dacă pe drum vor găsi pîne, traiul lor are să fie bun și cu belșug. în sara cînd pețitorii se duc la o fată, după ce bea și ea din plosca cu vin, pe nebăgare de samă pune în acea ploscă o mică bucățică de lemn dintr-un jug, ca de va lua în căsătorie pe flă căul ce o pețește să fie amîndoi nedespărțiți ca doi boi într-un jug și în viața lor să tragă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca vîrfurile unghiilor să stea îndărăt - și apoi se va vindeca. Să nu te uiți la cel ce se urinează, că ți se jupoaie degetele de la unghii. Nimeni să nu taie unghiile celor morți, că-i vor amorți mînile. O samă de inși nu taie unghiile celor morți, pentru că n-ar avea cu ce se sui pe scări la cer. Unt Se crede că, voind cineva să facă unt, este bine să înceapă a-l bate din prag - și apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin bătătură, vitele au „bun“, adică „bun de leac“, dar nu se știe unde-l țin. Se crede că vita nou fătată va fi harnică sau leneșă după cum este omul care a venit cel dintîi la casă. Să bagi de samă vitele cu ce fel de [culoare de] păr îți priesc, și numai de părul cela să cumperi, că altfel nu-ți merge bine. în sara ajunului Sf. Andrei se descîntă sare, se îngroapă sub pragul staulelor de vite, apoi a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sara ajunului Sf. Andrei se descîntă sare, se îngroapă sub pragul staulelor de vite, apoi a doua zi se scoate și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Dacă în dimineața de Ajunul Crăciunului și mai cu samă al Bobo tezei vine în casă o femeie, vitele fătătoare vor făta pui de parte femeiască; de va fi bărbat, de parte bărbătească. După ce un copil este botezat și adus acasă de la biserică, se pune pe o baligă de vacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de se vor însura sau mărita în acel an sau mai tîrziu și zic auzindu-l cîntînd: „Cucule, cînd mă voi însura (sau mărita)?“ Tace el, apoi se crede că se vor căsători curînd; dacă însă cîntă, apoi se ia sama de cîte ori cîntă și zic că după atîția ani se vor căsători. Se crede că o fată care voiește să placă la flăcăi și să fie cea întîi în joc trebuie să meargă într-o duminecă de frupt cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sosit ” ,, Acum ceasul mi-a sosit Și lume am părăsit. Îngerul sta-n fața mea Din lume ca să mă ia. Să mă ducă-n zbor frumos Unde mă cheamă Hristos La orașul cel frumos Rele sau bune să-mi iau Sama de toate să-mi dau Pentru cîte am umblat PÎn-la cel mai mic păcat Rele și bune am luat Sama de toate am dat. O! Suflete ticălos Negru și Întunecos Zicea-i că-n lume-i frumos. Pe lume cît
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Să mă ducă-n zbor frumos Unde mă cheamă Hristos La orașul cel frumos Rele sau bune să-mi iau Sama de toate să-mi dau Pentru cîte am umblat PÎn-la cel mai mic păcat Rele și bune am luat Sama de toate am dat. O! Suflete ticălos Negru și Întunecos Zicea-i că-n lume-i frumos. Pe lume cît ai trăit În rele te-ai tăvălit. Îngrijit numai de trai Nu gîndeai la iad, la rai. La moarte n-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de separare, atât de către bărbat, cât și de că tre femeie. Prima zaceală din glava 183 glăsuieș te astfel: „Muie rea poate să ceară voe de la judecă to riul besearicii să se desparță de bărbatul ei când o bate fără de samă și-i face rane cu arme.“ Mai jos sunt definiți termenii „bătaie“ și „răni cu arme“, întrucât o palmă- două, date din când în când, nu pot constitui motive serioase de separare. Din zaceala a doua aflăm că judecătorul consideră
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
be published în English..." "When I met him în 1973 after forty three years I asked him why he hâș written such calamitous things about me. He said it was a fiction and that there are other persons of the same name aș I! Well what can you say to this!" "My heart breaks to find Mircea șo untruthful, disloyal and wrapped up în himself and I shall certainly punish him if he dares to publish this book în English where
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
fost numit Podul de Piatră. Și așa îi zice până în ziua de azi!” 21. Râpa lui Antohi “ Despre râpa asta din Negoiești se spun multe, mai ales că nu se știe cine anume o fost Antohi aista. Alții însă, bag sama, cred că a fost un om curajos, vrednic și isteți în vremurile acelea de foc și jaf, când turcii și tătarii ardeau satele și bisericile, prădau bunurile și merindele pentru traiul zilei și omorau sau le luau ca ostatici pe
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
scientific research and technologic development taken together. In this context, we consider that education is, without a shadow of a doubt, a right related both to human dignity and to the individual's right to individual reputation, and at the same time an economic asset or an economic obligation, meant to increase the consumer's utility, being a vector of increasing the human capital and consequently of the physical capital. The importance of education must be discussed on the background of
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
programs, of complementary programs and additional programs in terms of the European policy enforcement tools in the research-development-innovation sector, inside the Union and beyond, noting the steady increase of budgets allotted for the seven successive Framework Programmes. We follow the same line, of continual promotion of research in Europe at institutional level, by analyzing the European Research Advisory Committee, and the European Research Area, and also at European decision-making level by focusing on the application of the codecision rule. Moreover, we
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]