2,488 matches
-
zăpadă, aproape dezbracat; s-au făcut analize, dar nu era cazul unei beții, cum se presupusese, căci nimeni nu-și putea justifica de ce a fost găsit astfel. Albini este interesat să afle ce s-a întâmplat după 11:30, „când sania în care te găseai Dumneata, Maestrul Pandele, Niculina și Serdaru, și care se afla în fruntea coloanei, sania aceasta s-a făcut nevăzută...“. Damian are o relatare a faptelor care nu se potrivește cu realitatea prezentă; el vorbește de o
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
nu-și putea justifica de ce a fost găsit astfel. Albini este interesat să afle ce s-a întâmplat după 11:30, „când sania în care te găseai Dumneata, Maestrul Pandele, Niculina și Serdaru, și care se afla în fruntea coloanei, sania aceasta s-a făcut nevăzută...“. Damian are o relatare a faptelor care nu se potrivește cu realitatea prezentă; el vorbește de o pădure și de o casă de pădurar care nu mai există de multă vreme. Pădurea evocată de Damian
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
a agățat undița de grinda-iască, și-a aprins mărășeasca și-am ieșit tustrei în sfînta ninsoare. Ne-am întors un pic în dealul Eternității, îngerul durduliu a vîjîit iar pe deasupra noastră, psalmodiind Boușcă, Boușcă, Boușcă, în fața bodegii de la Eternitate, o sanie c-un cal, hățurile prinse moale de chelnă, căierul? unde putea fi căierul decît în bodegă? Am intrat, era acolo, i-am comandat căierului încă o cană de țuică fiartă cu piper și i-am susurat în ureche că-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cal, hățurile prinse moale de chelnă, căierul? unde putea fi căierul decît în bodegă? Am intrat, era acolo, i-am comandat căierului încă o cană de țuică fiartă cu piper și i-am susurat în ureche că-i luăm oleacă sania. Călătorie sprîncenată! a zis omu'. Și ne-a făcut semn cu policarul afumat că-l găsim tot acolo. Craiu s-a cocoțat pe chelnă, apucînd hățurile, Cuciureanu a-ncălecat bidiviul, eu m-am lungit, cu gura deschisă, pe fundul săniei, pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oleacă sania. Călătorie sprîncenată! a zis omu'. Și ne-a făcut semn cu policarul afumat că-l găsim tot acolo. Craiu s-a cocoțat pe chelnă, apucînd hățurile, Cuciureanu a-ncălecat bidiviul, eu m-am lungit, cu gura deschisă, pe fundul săniei, pe cerul gurii se topeau fulgii cerului, i-ha, i-ha, i-ha, zburam printre mascați, noi, zăbăucii, am luat-o prin Cucu, pe la Dosoftei, pe la Podu Roș, în sus, la Repedea, la Repedea! Urcam, ce aer! ne-am oprit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Craiu, i-am văzut cum cad în hăul alb și dintr-o dată, îngerul, dolofanul din Sărărie, fîl-fîl, fîl-fîl, ia prins, i-a săltat de cîte-o mînă și i-a înălțat sus, sus, între cîntecele îngerești... Atît. M-am întors la sanie. Calul era nins și era cald. Am dat bici cu gura și în jumătate de oră eram înapoi la Eternitate. Am intrat în bodegă, la căier, și-am vărsat cîțiva stropi de țuică pe pardoseala mirosind a eternitate: Dumnezeu să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vrâncenesc și până la carul pentru transportat cărbuni, așa cum ni l-a prezentat Raffet în una din stampele sale. Pentru transport, o mare căutare o aveau carele mocănești, care ieșeau din comun prin construcția lor masivă și capacitatea de încărcare. În săniile Moldovei, la capitolul cheltuielilor destinate transporturilor „calabalâcului” domnitorului nou venit de la Constantinopol, ele sunt trecute aparte. De pildă, în sama <Vistieriei> din anul 1784 sunt însemnate un număr de 5 cară mocănești și 4 căruțe, trimise în scopul mai sus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe drumurile moldovene în jurul a 1.000 oca (1.291 kg.). Pentru protejarea bucșelor carului și pentru ușurința tracțiunii, osiile se ungeau cu păcură și numai în cazuri foarte rare cu un preparat special numit „săpon de uns carăle”. Iarna, sania lua locul carului. Tracțiunea se făcea cu mai mare ușurință, ea nu mai depindea de starea naturală a drumului, dar se ridicau alte piedici. În primul rând lipsa pășunilor. Din această cauză transporturile pe distanțe lungi se făceau destul de rar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
exemplu: * schema alcătuită din inițialele cuvintelor propoziției vezi modelul P I A T R A (Pe iarbă aleargă trei rățuște albe.)304; * schema cuprinzând jetoane cu diferite imagini între care sunt plasate săgeți (Copilul scrie pe caiet., Mama citește cartea., Sania este albastră ca cerul. etc. în condițiile în care, de exemplu, primul jeton are imaginea unei sănii, de la acesta săgeata duce la un jeton complet albastru, legat apoi de un jeton cu imaginea cerului etc.); * schema cu cifre corespunzătoare jetoanelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
aleargă trei rățuște albe.)304; * schema cuprinzând jetoane cu diferite imagini între care sunt plasate săgeți (Copilul scrie pe caiet., Mama citește cartea., Sania este albastră ca cerul. etc. în condițiile în care, de exemplu, primul jeton are imaginea unei sănii, de la acesta săgeata duce la un jeton complet albastru, legat apoi de un jeton cu imaginea cerului etc.); * schema cu cifre corespunzătoare jetoanelor așezate într-o anumită ordine: 1 = jetonul cu imaginea unei cărți, 2 = jetonul cu imaginea unei mese
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pe noi. Candela arde cu o flacără mai intensă de la untdelemnul Împrospătat. Fulgi mari acoperă fereastra, omătul se depune din ce În ce mai mult; după ce mănânc, ieși afară. Te iei cu Fănică, cu Petrică, cu Ionel și cu alții de vârsta ta. Cu săniile din metal, cu schiurile Închipuite din niște doage de poloboc, cu bocancii aproape uzi - urci și cobori Dumnezeu știe de câte ori dealul de lângă sat. Te rostogolești, Înoți prin omăt, te zbengui, te bucuri și uiți cum trece vremea, cum vine seara
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
2009a: 10-11). O problemă „modernă” este punerea în pericol a zonelor naturale de traficul ATV-urilor Și motocicletelor off-road, din ce în ce mai des întâlnite, în special în zonele montane. În 2008, Senatul României a legiferat interzicerea accesului cu motociclete, ATV-uri sau sănii cu motor în ariile naturale protejate, în afara drumurilor publice sau forestiere. Singura întrebare rămâne cine va pune în aplicare legea, existând un număr foarte mic de rangeri în parcurile din România care să îi verifice sau să îi oprească pe
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Trecătorii se apropiau și pipăiau micul medalion de argint pe care spera să îl schimbe pe niște pâine. Cămilele dominau forfota negustorilor ca niște stranii corăbii suspendate. Iar sub privirile amuzate ale mulțimii, soldații îl împingeau pe preot într-o sanie burdușită cu paie. După acel fals vis, plimbarea ei, seara, a fost atât de obișnuită, de reală! A traversat o stradă cu caldarâmul lucind la lumina cețoasă a unui felinar. A împins ușa unei brutării. Interiorul ei cald, bine luminat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mai mari, cu atât este mai prigonită de vechile obiceiuri și mentalități.) Cine nu privește Înainte rămâne În urmă. (Lipsa interesului, ca și a anticipării ne va ține strâns legați de prezent sau de trecut: „Orice gospodar Își face vara sanie și iarna car”.) Nu poți duce doi pepeni Într-o mână. („Când de multe te apuci - spune un alt proverb -, mai pe toate le Încurci.”) Fă Împrumuturi și te gătește de supărări. (Nu numai pentru faptul că cel căruia i-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai puțin compactă, mai afânată (volumul se mărește). Cum mărirea presiunii favorizează forma cea mai compactă, temperatura de solidificare scade în momentul și locul acțiunii forței. Gheața se topește, dar după încetarea acțiunii forței, apa reîngheață. Așa se explică alunecarea saniei și patinelor pe gheață. Prin îngheț, am văzut că apa își mărește volumul cu aproape 10%. Partea invizibilă a unui iceberg reprezintă, deci, 9/10 din volumul său. 18 f) Tensiunea superficială O moleculă aflată la suprafața unui lichid este
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
din București (1967), după care a urmat un curs postuniversitar de limba germană. Ajunge secretară-șefă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Debutează cu versuri în 1953, la revista „Plaiurile Bistriței” din Piatra Neamț. Volumul Ard săniile îi apare în 1982, după ce cu un an înainte publicase cinci poeme într-o antologie de versuri, proză, teatru, eseuri scrise de universitari bucureșteni. Colaborează la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Paradox”, „Viața nouă” ș.a. Egală cu ea însăși
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
înainte publicase cinci poeme într-o antologie de versuri, proză, teatru, eseuri scrise de universitari bucureșteni. Colaborează la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Paradox”, „Viața nouă” ș.a. Egală cu ea însăși de la primele acorduri, poezia adunată în volumele Ard săniile, Deschideți luminii (1984), Eroare de iarnă (1990) și Interior (1998) este una a arderilor molcome, mocnite, întreținând în spațiul liric o căldură uniformă, plăcută, propice reveriilor, aducerilor aminte, meditațiilor existențiale. Natură solară, animată de un hedonism grațios, M. stăruie, îndeosebi
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
1984), Eroare de iarnă (1990) și Interior (1998) este una a arderilor molcome, mocnite, întreținând în spațiul liric o căldură uniformă, plăcută, propice reveriilor, aducerilor aminte, meditațiilor existențiale. Natură solară, animată de un hedonism grațios, M. stăruie, îndeosebi în Ard săniile, asupra miracolelor vegetale în perspectiva traversării anotimpurilor rodirii ca expresie a perenității: „Curând va trece iar prin pomi rodirea / Și va lăsa în creanga grea minuni. / Zeița împlinirilor din boabe / Va-ntinde plase albe la lăstuni. / Curând mă-ntreabă soarele
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
intim. Insolitul cultivării exotismului nordic (autoarea își mărturisește „o boală”: „alergarea spre alb”) își găsește, firesc, o replică la fel de pasionată în previzibilul descrierii explorărilor realității autohtone prin intermediul unor „scrisori simulate” către o confidentă imaginară, dintr-o altă țară. SCRIERI: Ard săniile, București, 1982; Deschideți luminii, București, 1984; Cumințenia zăpezii, București, 1987; Vino la noi, Roberta!, București, 1989; Eroare de iarnă, București, 1990; Interior, București, 1998. Repere bibliografice: Ion Dodu Bălan, „Ard săniile”, RL, 1982, 24; Marcel Duță, Candoare și luciditate, SPM
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
o confidentă imaginară, dintr-o altă țară. SCRIERI: Ard săniile, București, 1982; Deschideți luminii, București, 1984; Cumințenia zăpezii, București, 1987; Vino la noi, Roberta!, București, 1989; Eroare de iarnă, București, 1990; Interior, București, 1998. Repere bibliografice: Ion Dodu Bălan, „Ard săniile”, RL, 1982, 24; Marcel Duță, Candoare și luciditate, SPM, 1983, 39; Marcel Duță, Poezie și devoțiune, ARG, 1983, 12; Victor Niță, Suavități romanțioase, FLC, 1985, 10; Cornel Mihai Ionescu, Paradoxele creației, RL, 1985, 15; George Muntean, Itinerarii nordice, RL, 1987
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
Jurnal, I, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1980, 205-208; Radu Cârneci, „Cușca de aer”, CNT, 1980, 40; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 109-110; Ion Lungu, „Cușca de aer”, TR, 1981, 1; Laurențiu Ulici, „Promoția 70 - Lunecătoare sănii de cuvinte”, RL, 1985, 2; Dumitru Toma, „Cartea pădurii”, O, 1986, 2; Al. I. Friduș, „Cartea pădurii” CL, 1986, 3; Florentin Popescu, „Profesorul de iluzie”, RL, 1986, 37; Mariana Ionescu, „Le Professeur d’illusion”, „Livres roumains”, 1987, 1; Ioan Holban
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
mare întârziere, uneori de decenii: Maestrul (1925, montată de Victor Ion Popa la Teatrul Popular din București, piesă care îi aduce notorietatea), Frământări (1926, regizată de Paul Gusty la Teatrul Național din București), Comedia zorilor, Veste bună (1936), Lupul și sania (1937), Acolo, departe...( 1939), Casa cu două fete (1946), Rețeta fericirii (1946), Vis de secătură (1946), Ave Maria (1947), Micul infern (1948), Rapsodia țiganilor (1948), Nepotul domnului prefect (în colaborare cu Marie-Claire Ștefănescu, reprezentată în 1950), Matei Millo (Căruța cu
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
pași, întoarceri pe loc, echilibru); aerobice (pași aerobici de bază). Specifice jocurilor sportive - jocuri dinamice și pregătitoare, specifice fiecărui joc sportiv predat (minibaschet, minifotbal, minihandbal, badminton, tenis de masă și de câmp). Specifice sporturilor sezoniere (schi, patinaj role/ gheață, înot, sanie). Noțiuni de regulament sportiv. Educarea spiritului de fairplay. 7. Informații sportive Standarde curriculare de performanță pentru învățământul primar Standarde de evaluare pentru învățământul primar După ce am parcurs principalele documente elaborate și impuse de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului nu putem
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
simultană cu brațele; deplasare cu doi pași și împingere simultană cu brațele; deplasări pe trasee variate. întreceri. 6. Patinaj Procedee tehnice: alunecarea pe patine în dublu sprijin; pasul de alunecare înainte; întoarceri și opriri pe ambele picioare. Jocuri specifice. 7. Sanie (obișnuită) Procedee tehnice: poziția de bază pe sanie, individual; poziția de bază pe sanie, în doi; poziția de frânare și acțiunea picioarelor; conducerea saniei în linie dreaptă; conducerea saniei în viraje. Jocuri specifice. 8. Gimnastică ritmică Elemente de echilibru: stând
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]