2,500 matches
-
cel improvizat la ora actuală pe terenul de sport; b) amenajarea unui nou teren de fotbal pentru tinerii din oraș În paralel cu Îmbunătățirea parametrilor funcționali la cel existent; c) Primaria sau unii proprietari de hoteluri să ofere mai multe sănii și șarete trase de cai, pentru plimbări de agrement pe trasee dinainte stabilite. d) organizarea pe stadion sau pe patinoare, În special sîmbăta, atunci cînd starea timpului permite acest lucru, a unor baluri mascate pe zăpadă (noaptea); e) Înființarea unui
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
alcool, sau doresc pur și simplu altceva. Pentru o mai bună organizare a activității de agrement, pot fi avute În vedere și următoarele probleme: a) reluarea frumoasei tradiții ce făcea cu ani În urmă faima stațiunii Sinaia, pentru plimbarile cu sănii trase de cai și schi jeling; b) organizarea de seri ale zăpezii, cu jocuri pe schiuri, manifestare ce se poate transforma Într-un carnaval al zăpezii; c) organizarea unor concursuri de sănii tractate de cai, ceea ce ar oferi o notă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În urmă faima stațiunii Sinaia, pentru plimbarile cu sănii trase de cai și schi jeling; b) organizarea de seri ale zăpezii, cu jocuri pe schiuri, manifestare ce se poate transforma Într-un carnaval al zăpezii; c) organizarea unor concursuri de sănii tractate de cai, ceea ce ar oferi o notă cu adevărat de zonă montană; d) amenajarea a cel puțin două patinoare artificiale - iluminate; e) amenajarea a cel puțin cinci popicării și a unei instalații de bowling. f) crearea unor condiții la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
iar, gunoiul din spatele grajdului trebuia dus acolo unde urma să se semene porumb și să se pună cartofi. Solul nefiind prea fertil, pentru anumite culturi trebuia Îngrășământ natural. Se Începea cu transportul gunoiului care se făcea mai ușor iarna cu sania. De aceea treburile nu se lăsau așteptate. Vreo cincizeci de transporturi cu sania cereau timp, cel puțin două săptămâni. De la cinci vite și douăzeci de oi rezulta ceva bălegar În timpul iernii. Dacă-l mai puneam la socoteală și pe cel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și să se pună cartofi. Solul nefiind prea fertil, pentru anumite culturi trebuia Îngrășământ natural. Se Începea cu transportul gunoiului care se făcea mai ușor iarna cu sania. De aceea treburile nu se lăsau așteptate. Vreo cincizeci de transporturi cu sania cereau timp, cel puțin două săptămâni. De la cinci vite și douăzeci de oi rezulta ceva bălegar În timpul iernii. Dacă-l mai puneam la socoteală și pe cel rămas după tăiatul porcului pe la Crăciun și de la păsăretul din curte, era ceva
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din curte, era ceva de lucru. Dacă omul nu avea o pereche de boi, ci numai vaci, acestea trebuiau Înjugate și atunci numărul transporturilor creștea. Iar culturile erau În coastă și acolo transportul era mai anevoios. Gunoiul se descărca din sanie În grămezi, cam câte patru dintr-un transport. Acum, la această muncă, bărbatul nu avea nevoie de ajutor și astfel femeile aveau timp pentru țesut. Pânza trebuia să fie terminată de țesut până În luna aprilie fiindcă atunci, Încălzindu se vremea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
duminica prăvăliile și crâșmele evreilor erau deschise. Iarna Măcinatul la moara din Ditrău era un privilegiu al celor care aveau cai. Ceilalți săteni, care erau majoritatea, măcinau grâul, secara și porumbul În Toplița și nu Întotdeauna se putea merge cu sania trasă de boi ori vaci. Mulți luau sacul, cam de douăzeci de kilograme, În spate și, din două-n două săptămâni, măcinau la morile cu apă de pe Valea Topliței. Dusul, statul la rând și Întorsul luau Întotdeauna o zi Întreagă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
săptămână și se dormea În colibă pe un pat comun (prici), iar sâmbăta veneai acasă cu ceva bani. În această perioadă, de vite se Îngrijea nevasta sau copiii mai mari care nu erau la școală. Repararea plugului, grapei, carului și saniei tot iarna se făcea. Femeile aveau iarna cele mai multe obligații pentru gospodărie. A găti, a ține casa curată și a spăla hainele era ceva firesc. Altele erau treburile mai importante: torsul, cusutul și țesutul. Dacă ne amintim că pe atunci nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
noi și aveau obrajii Îmbujorați de ger. Puțini din ei purtau ciubote sau ghete. Cei mai mulți erau Încălțați cu opinci, cu obiele de pănură albă legate până peste glezne cu sfori negre Împletite cu păr din coada calului. Cei care aveau sănii și cai făceau cu acestea drumul până la biserică. Sunetele zurgălăilor de la cai dădeau un plus de farmec acestor drumeții. Sunau zurgălăii și zburau săniile pe Dealul Armanului, pe Părăul Gălăuțașului, prin Preluca și prin Zăpode pe drumul spre biserică. Crăciunul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
legate până peste glezne cu sfori negre Împletite cu păr din coada calului. Cei care aveau sănii și cai făceau cu acestea drumul până la biserică. Sunetele zurgălăilor de la cai dădeau un plus de farmec acestor drumeții. Sunau zurgălăii și zburau săniile pe Dealul Armanului, pe Părăul Gălăuțașului, prin Preluca și prin Zăpode pe drumul spre biserică. Crăciunul era o Sărbătoare a bucuriei. Paștele venea ca Întotdeauna primăvara când muncile câmpului erau deja Începute. După un post de șapte săptămâni, care atunci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
alte câteva colinzi pe care le pregătisem cu ocazia Crăciunului. Cu greu, târziu în noapte, ne-am despărțit de ei, făcând drumul la întoarcere prin Teiuș, temându-ne să nu rămânem înzăpeziți pe câmp. După câteva zile au sosit două sănii pline cu săteni din Stremț, încărcate cu multe daruri, recunoștința sufletelor lor. Altă întâlnire de bucurie La sfârșitul lui Noiembrie, Paul Vilescu și Stan Marin, care se ocupau cu angajarea muncilor în satele din jur, ne-au anunțat că vom
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în pădure În luna Decembrie 1947 a fost ger grozav și multă zăpadă. Lemnele pentru încălzit erau pe sfârșite. Până să aducem o cantitate mai mare, noi, cei mai tineri, am hotărât să mergem la pădure. Nicu Mazăre confecționase o sanie de lemn de salcâm cu care transportam diferite lucruri. Participam mai mult pentru plăcerea drumului și a pădurii împodobite de promoroacă scânteietoare. Am făcut două sau trei călătorii cu săniuța, capabilă să suporte un metru cub de lemne de fag
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
asigurând stabilitatea lemnelor. Nicu Mazăre, cel mai destoinic dintre noi, ședea în față cu o patină în picior, jucând rolul cârmaciului. Iordache Ion, Delu Bălan și eu, pe laterale și în spate, eram frânari, ținând întins frânghiile cu care legasem sania. Fiind pe pantă de gheață sania prindea viteze mari și, pentru a nu-l strivi pe Nicu, smuceam sania blocând-o de-a curmezișul pârâului sau proptind-o în câte o cotitură. Ieșisem de pe pârâu în drumul pădurii și treceam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai destoinic dintre noi, ședea în față cu o patină în picior, jucând rolul cârmaciului. Iordache Ion, Delu Bălan și eu, pe laterale și în spate, eram frânari, ținând întins frânghiile cu care legasem sania. Fiind pe pantă de gheață sania prindea viteze mari și, pentru a nu-l strivi pe Nicu, smuceam sania blocând-o de-a curmezișul pârâului sau proptind-o în câte o cotitură. Ieșisem de pe pârâu în drumul pădurii și treceam prin Poiana Gălzii unde cele trei-patru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rolul cârmaciului. Iordache Ion, Delu Bălan și eu, pe laterale și în spate, eram frânari, ținând întins frânghiile cu care legasem sania. Fiind pe pantă de gheață sania prindea viteze mari și, pentru a nu-l strivi pe Nicu, smuceam sania blocând-o de-a curmezișul pârâului sau proptind-o în câte o cotitură. Ieșisem de pe pârâu în drumul pădurii și treceam prin Poiana Gălzii unde cele trei-patru case ale pădurarilor sunt singurele locuințe. În dreapta se înălța o detunată golașă și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cam cu năduf. Nu vezi dumneata că mi s-a rupt lemnul de la presucea? Unde vrei să mă mai duc acum? Femeia și-a văzut de treabă spre grajdul vitelor, iar noi, după ce am fixat lemnele, am pornit grăbiți, târând sania după noi. Pe drum simțeam o neliniște în cuget pentru ceea ce făcusem. Nu atât pentru că luasem lemnul, cât pentru felul în care-i vorbisem femeii. De ce mă mâniasem? De ce nu i am vorbit frumos, cerându-mi iertare pentru îndrăzneală. Eu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aceasta m-a oprit să mă împărtășesc la Crăciun. Înainte de Anul Nou 1948, aducându-se lemne cu carele în colonie, am luat patru lemne din stiva noastră și într-o noapte, fără să știe nimeni, am plecat cu ele pe sanie, să înapoiez femeii împătrit, ca Zaheu. În zori, când intram în Galda de Sus, mi-a tăiat calea, ieșind de pe o uliță, un gospodar care, cu sania plină de saci, trasă de doi bouleni, se ducea la moară. Mai toți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și într-o noapte, fără să știe nimeni, am plecat cu ele pe sanie, să înapoiez femeii împătrit, ca Zaheu. În zori, când intram în Galda de Sus, mi-a tăiat calea, ieșind de pe o uliță, un gospodar care, cu sania plină de saci, trasă de doi bouleni, se ducea la moară. Mai toți oamenii din regiune ne cunoșteau pe cei de la castel. Privind mirat la mine și la lemne zise: No, domnișorule, d-apoi ai plecat cu lemne la pădure
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sparg precum oglinzi”, „umbrele sfințite în amurguri cum cozi”, „tâmplele ca hățuri” etc.) par să ignore simțul limbii. Efecte analoage, de ordin mai mult decât lingvistic, provoacă și unele „originalități” propriu-zis poetice: asonanțe năstrușnice („voce”-„rocii”, „ramuri”-„armuri”, „sticlă”-„spilcă”, „sănii” -„sânii”, „cere-i”-„tăcerii”, „roz”-„orz”, „foamei”-„oameni” ș.a.), aritmii stridente (mai ales în Incantații, 1931), versuri greoaie, lutoase, sfărâmicioase. Cu toate acestea, definitorii pentru poezia lui V. nu sunt infirmitățile, ci reușitele. Adesea, asocieri deconcertante devin imagini de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
în Incantații, 1931), versuri greoaie, lutoase, sfărâmicioase. Cu toate acestea, definitorii pentru poezia lui V. nu sunt infirmitățile, ci reușitele. Adesea, asocieri deconcertante devin imagini de o rară, unele de o neegalată frumusețe: „gândul tău alunecă peste mine ca o sanie peste zăpezi”, „liniștea zumzăie în noi ca o albină”, „pleoapa mea de tine se umple ca o ceașcă”, „ce frumoase instrumente de muzică sunt peștii/în acest glas străveziu ca un acvariu”, „laptele clatină o cădelniță de-arome”, „au adormit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
George Cristea, român stabilit în Suedia, autorul lucrării "Regi și diplomați suedezi în spațiul românesc", publicată în România, în anul 2007, la Cluj-Napoca, de către Academia Română, Centrul de studii Transilvane, la pag. 58 a mai adăugat unul, Pulcă (în suedeză "pulka" sanie laponă); cunoscutul cântăreț de operetă Ion Dacian se numea, în realitate, Ion Pulca 20. În timpul acreditării mele în Suedia (1990-1994), Ambasada a publicat un buletin de presă în limba română adresat diasporei, pe baza unor informații primite din țară și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Propunătorul ține un cerc la înălțimea de 0,5 m. Elevii, organizați în șir, vor păși și vor trece „prin cerc”. Se pot organiza și întreceri între grupe. SĂNIUȚELE Copii sunt organizați în echipe egale. Doi câte doi vor conduce sania până la un anume reper, apoi o vor trage la punctul de pornire. Următorii doi se urcă pe sanie și demarează la vale. Jocul continuă până când una din echipe a terminat, fiind declarată învingătoare. PÂRTIA Elevii sunt împărțiți în două grupe
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
trece „prin cerc”. Se pot organiza și întreceri între grupe. SĂNIUȚELE Copii sunt organizați în echipe egale. Doi câte doi vor conduce sania până la un anume reper, apoi o vor trage la punctul de pornire. Următorii doi se urcă pe sanie și demarează la vale. Jocul continuă până când una din echipe a terminat, fiind declarată învingătoare. PÂRTIA Elevii sunt împărțiți în două grupe echivalente. La comanda START !, elevii pornesc în șir indian pe o pârtie de zăpadă, greoaie. Ajung în vârful
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
o pârtie de zăpadă, greoaie. Ajung în vârful pârtiei, ocolesc obstacolul și se întorc în vale. Câștigă grupa care a terminat prima. POARTA Copiii sunt distribuiți în două echipe egale. La comanda START!, fiecare din primii elevi se urcă pe sanie în picioare, ia cârma, pornește la vale, trecând pe sub o „poartă”. După aceea, ia sania, urcă și predă ștafeta următorului partener. Câștigă echipa care a terminat prima. MÂINILE SUNT RECI? După o bătaie cu bulgări de zăpadă, nu se pun
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
vale. Câștigă grupa care a terminat prima. POARTA Copiii sunt distribuiți în două echipe egale. La comanda START!, fiecare din primii elevi se urcă pe sanie în picioare, ia cârma, pornește la vale, trecând pe sub o „poartă”. După aceea, ia sania, urcă și predă ștafeta următorului partener. Câștigă echipa care a terminat prima. MÂINILE SUNT RECI? După o bătaie cu bulgări de zăpadă, nu se pun imediat mănușile. Mâinile trebuie mai întâi bine frecate până se înroșesc, după care se spală
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]