1,572 matches
-
7,57, în personalul București Pitești, în gara București Basarab, păi tu știi ce vrabie am văzut? cu alb, să mor eu! Marica ăsta, Rodna Veche București Nord, la Lujeru faci? spre exemplu, tu cît iei? ia du-te la sapă, să vezi cum e! ai fost tare la copii, mai faci? la patru căni mai pui o cană-n plus, la trei căni mai pui o cană! nu-i vorba, o făceam și în tuci, parc-o văd pe mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
l-ar duce pînă în superstiția cultură lirismul vorbei iuți, oricum l-a furat regina nordică Eminescu, ce rămîne sună a gol, Mogoșani val cu ridicarea pămîntului la semnificație, Cojocaru turla de tablă dezghinată la încheietură, Găești buruiană luată cu sapa din betonul peronului, rictus, cap înfundat pe gît, malul necontenit, cum ziceai că te cheamă? Franzela, Graziela Franzela, aia a lu' Florin, cu care s-a-nsurat! mă duc la o pronunțare la Pitești, porumbele negre, turle de tablă toate bisericile, asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a românilor, alcătuită din următoarele titluri: Elemente de Istoria Romaniloru pentru Classile primarie al lui A.T. Laurian (1862) [1859], Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România al lui I. Heliade Rădulescu (1861), Istoria națională pentru poporŭ saŭ Némul, Sapa, Arma, Casa și Mintea Românilor prin tóte timpurile și locurile al lui R.G. Melidon (1876), Istoria romănă: pentru scólele primare de ambe-sexe (1889) și Istoria romanilor cu narațiuni, întrebări și resumate (1896), ambele redactate de G.G. Tocilescu. Setul de manuale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
negat românilor aspirații imperialiste: "pentru a se ține cu tótă inima de legea creștinéscă, [Românii] s-aŭ lepădat de orĭ ce gând de cucerire asupra altor némuri și aŭ întrebuințat tăriea lor de suflet pentru a-și tine țéra numaĭ cu sapa, creștinând frățeșce pe toțĭ barbariĭ" (Melidon, 1876, p. 84). Impotența militară este sublimată în virtute spirituală. O oarecare persistență o dobândește și tema sacrificială a martirajului românesc întru credință, care se prezintă într-o dublă ipostază. Într-o primă concretizare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Seminariului. 1869. Heliade Rădulescu, Ion. Elemente de Historia românilor sau Dacia și România. Bucuresci: Typographia Statului. 1870. Laurian, August Treboniu. Elemente de istoria romaniloru: pentru classile primarie. Bucuresci: Imprimeria Statului. 1876. Melidon, Georgiu Radu. Istoria națională pentru poporŭ saŭ Némul, sapa, arma, casa și mintea Românilor prin tóte timpurile și locurile. Bucurescĭ: Din stabilimentul în artele grafice Socecŭ, Sander & Teclu. 1889. Tocilescu, Grigore G. Istoria romănă: pentru scólele primare de ambe-sexe. Bucuresci: Imprimeria Statului. 1890. Xenopol, Alexandru D. Istoria românilor: pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost și consecințe negative. Apoi urbanizarea, care la el suna așa: "lichidarea diferenței sat-oraș". S. B.: În loc să modernizeze satele, au transformat orașele în niște adunări de țărani neurbanizați. Au apărut orașe la țară. Ei locuiau la bloc și coborau cu sapa ca să se ducă pe ogor. D. T.: De ce a făcut Ceaușescu acest împrumut? A fost sfătuit de economiști. El nu a greșit când a făcut acest împrumut, deoarece atunci băncile mondiale aprobau țărilor slab dezvoltate și în curs de dezvoltare
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
eu, copil extrem de inteligent, eram pătruns pînă în măduva oaselor de justețea acestei lozinci. Ba, chiar aș îndrăzni să spun că pînă dincolo de măduva oaselor. Tata a fost chiabur și în doi timpi și trei mișcări a fost adus la sapă de lemn. Eu, pe la șapte ani, invidiam calicii satului care aveau o văcuță, deci și lapte și fasolele erau utilizate cu mult mai rar decît în familia noastră. În plus, consideram că ei erau poporul și noi... dușmanii. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o admira cum mînuiește tractorul. Dar pe copii cine îi va crește? întreabă altul. Femeile vor face copii și unele se vor ocupa doar cu creșterea lor... Cum adică? Fiecare va avea o muncă de făcut. Unele tractoriste, altele cu sapa, altele vor crește copii. Colectiv, adică toți au misiunile lor. Dar, Anica, părinții vor să aibă copilul lîngă ei. Care părinți? Oamenii nu se vor mai însura. Dar cum? La colectiv, n-am spus? Adică... se vor iubi așa... care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-mă... Scena celor doi oameni cu gîtul tăiat este imaginată de cei trei și au frisoane. Dacă ăsta, care vine spre noi, n-ar fi nebun, atunci ar merge ca toți oamenii... Este nebun sigur. Da' o să-l pălesc cu sapa în cap, de o să-l las lat, se îmbărbătează Dumitru. Dar nebunii sînt ageri și o să te prindă de sapă... Doamne ferește! Te pisează după aceea... Noi trei și el unul... S-o crezi tu, eu o rup la fugă. Dumitru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spre noi, n-ar fi nebun, atunci ar merge ca toți oamenii... Este nebun sigur. Da' o să-l pălesc cu sapa în cap, de o să-l las lat, se îmbărbătează Dumitru. Dar nebunii sînt ageri și o să te prindă de sapă... Doamne ferește! Te pisează după aceea... Noi trei și el unul... S-o crezi tu, eu o rup la fugă. Dumitru chibzuiește dacă drumul nebunului are direcția înspre ei. Ajunge la concluzia că, deși merge în zigzag, se apropie deosebit de periculos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe numele meu. Dar cui l-am dat? Pe numele mamei. Și nu era mama proprietarul? Era pe naiba! Au sărit bogătanii și mi l-au luat. Deci nu eu l-am furat? Ba da. Dumneavoastră m-ați lăsat la sapă de lemn... Oamenii sînt nedumeriți de această discuție. Ionuț chiar se răstește la mine: Hoților, mi-ați furat și casa și grădina. Încerc stîngaci să protestez. Eu, eu v-am furat ceva? Da, toți m-ați furat. Cu judecători și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
niciodată n-am mai văzut-o de atunci. Unde ai văzut-o? Aici. Și nu s-a deplasat un pic? Ba da, pînă aici. Aaa, a arătat direcția. Du mata o dreaptă prin aceste puncte și măsoară 13 m, apoi sapă. Chiar, ce chestie. Nu mi-ar fi dat prin gînd! Ne despărțim. Eu calm și señor Lázaro sub presiune. Peste o lună ne reîntîlnim. Era cam deprimat. Ei? Nimic. Dar, señor Lázaro, poate erau "picioare" nu metri. Ochii i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
după cum din gura ei a aflat, a muncit de a crescut copii, cărându-i de multe ori în covățică pe spinare, acoperindu-i cu o năframă ca să fie protejați de intemperii, și de soare, dacă ardea prea puternic, alături având sapa, secerea sau alte scule cu care trebuia să muncească pământul, singura sursă de venit ce o aveau țăranii, după ce-și dădeau obligațiile boierești, dacă nu aveau pământ suficient. Apoi veneau și obligațiile față de statul român. Mihăiță citea și recitea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
predă rudelor de la Blăgești (Vasile Grigoraș și Apostu Păvănescu) și care cuprindea următoarele: - hamuri pentru cai din curele (ham dublu); - o șea din piele și pâslă; - 1 plug; - 3 butoaie pentru vin și murături; - cereale: porumb, grâu, 600 kg; - 2 sape, hârleți, lopeți, seceri; - 1 beschie; - 1 toaipă; - lanțuri de macara; - ceaun pentru săpun;lanțuri subțiri, lanț pentru opritoare; - 1 vacă cu vițel; - 1 vacă gestantă; - 1 vițel mare;caii lipsesc deoarece au fost luați la rechiziție pentru armată; - 30 de
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
face cu mâna Gândești că-i buna, bătrâna, Când îi tină, lunecă, Când îi praf se nchiedică. Dacă-aș fi făcut-o ieu Ți-aș fi tras-o la ghilău. Da-o făcut-o maică-sa, I dat una cu sapa Șî i-o strămbat schinarea. * Busuioc crescut în iarbă, Urâtu-i badiu cu barbă, Gura-i pute, barba-mpunge, De urât îmi poate-ajunge ! * Mândra-i albă ca de domn Și se leagănă de somn. Mândra-i albă ca o floare, Doarme
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Sau: Intrarăm, prin crucile și mormintele ninse, lângă o galbenă groapă săpată din nou, astfel încât din fundul ei ieșea încă un ușure abur din căldura pământului, pe când bulgării prinsese brumă. Cioclul își răzimase bărbia unei fețe adânci și posomorâte pe sapa cea lată și plină de lut, luna trecea ca un vis prin norii palizi și reci, preotul cânta un "Pomenește, Doamne...", iar bătrânul tată își descoperise capul 111. Când trece în vis, biserica suferă modificări esențiale, dobândind alte proporții, alt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în martie 1941: "Nici dracu' nu-i poate împăca pe toți, darămite eu..." * "P e vremea când tăiam butuci / Să ne-ncălzim, să facem cina / Și căram apă cu găleata / Nu cumpăram nimic de-a gata / Știam să mânuiesc și sapa / Și-l citeam și pe Shakespeare / Cum de-aveam timp? Acum mă mir. / Pe vremea când umblam pe jos / Totul mi se părea frumos / Și n-aveam timp de tânguit..." ș.a.m.d. E-un text polemico-nostalgic care circulă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de dimineață și până noaptea, cu atât mai mult va fi necesară mâine când miile de asistați sociali din mai fiecare casă, cei care așteaptă poștașul cu cupoanele să le înmâneze plata votului primit, dar nu ies pe dealuri cu sapa să muncească ogoarele lăsate pârloagă, chiar acestora și altora le va fi și mai utilă întreprinderea. Îmbătrânirea populației României, ca și prelungirea vârstei de ieșire la pensie, dar mai ales depărtarea descendenților de bătrâni sunt realități care înseamnă programe de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
dar nu- mi mai permit să repet, ei muncesc ca robii să întrețină tot așa cum au muncit părinții împreună cu ei, care nu țineau cont de rangul care-l aveau. Mergeau la muncă, și acum ei fac la fel, merg cu sapa-n spate, mai ales că acum nu mai găsesc oameni la muncă. Ei fac absolut totul, este foarte adevărat, situația-i de invidiat, dar munca este a lor cu adevărat cinstită, curată, muncită și avută numai și numai de ei
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
la mormânt Să scrie pe ea, cine sunt! Fă-mă toamnă iar copil Să duc vite la păscut; Și să cânt cum cântam eu, Cum striga omul din deal, Cântă neică, cântă mult, Să ne treacă de urât, Că de sapă-am terminat De mâncat noi n-am mâncat Am stat și te-am ascultat. Mai cântă și tu Ioane Să ne mai treacă de foame. Cântați și voi dragi copii, Cântați frumos și-nvățați, Ce-am cântat noi nu uitați
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
castel de apă. Cine m-a pus, dracu’ m-a pus... Când am ajuns În fața casei a apărut dinspre grădină o femeie În halat albastru. Îi alunecase basmaua de pe claia de păr cărunt și Înfoiat, În timp ce alunga câinii cu o sapă, și figura ei nu prevestea nimic bun. A trebuit s-o Întreb de patru ori de Andrei ca să se dumirească. — Ce-ai cu el? rupse Într-un târziu. — El m-a chemat. Sunt frate-său. În secunda următoare mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
El m-a chemat. Sunt frate-său. În secunda următoare mi-am dat seama că n-ar fi trebuit s-o mint. Orice i-aș fi spus nu m-ar fi crezut, după cum o arăta mutra aia ponosită, și ținea sapa ca și cum ar fi fost gata să-mi dea cu ea În cap dacă mai făceam un pas În teritoriul ei. El mi-a spus să-l caut aici, am mai zis, și uite că În sfârșit se Înduplecă să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-mi dea cu ea În cap dacă mai făceam un pas În teritoriul ei. El mi-a spus să-l caut aici, am mai zis, și uite că În sfârșit se Înduplecă să-mi dea liber arătându-mi cu coada sapei spre hangarul din spatele casei. Chiar mă așteaptă Andrei al meu. De alaltăieri n-o fi contenit să mă aștepte lungit pe băncuța asta trasă lângă un godin pântecos. — Bine c-ai venit, Relule. Foarte bine ai făcut c-ai venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-i muncească iarăși pe nimica și pe chestia asta iar s-au luat la ceartă, care cui să-i ia gâtu’ și până la urmă Laur l-a lăsat În plata lui și dus a fost. A fost la sârbi la sapă, pentru cinșpe mărci pe zi, un mare chin și-o mare amărală, da’ tot era mai bine decât oriunde În țara asta de rahat. Acolo s-a Împrietenit cu Neli și cu frate-său. Ei sunt de prin Făgăraș, Încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
din nou la sârbi, pentru cinșpe mărci, de dimineașă până se Întunecă. Păi bineînțeles că nu merită. N-a știut el cum merge sezonu’ prin părțile astea, că de dimineață până la prânz Îți iei tot atâta fără să dai la sapă. Numai de-ar ține Dumnezeu vremea bună până-n septembrie Încolo, vere, până atuncea ne Îmbrăcăm toți trei și punem și câte o jumătate de milion deoparte. Păi Neli e de nădejde, vere, peste tot pe unde-am fost m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]