1,560 matches
-
este curățenia (starea de prospețime, obținută după înlăturarea a ceea ce este degradat), iar aceasta presupune cunoașterea propriului corp, respect pentru parteneră, timp dedicat propriei persoane. Secrețiile sunt pe primul loc Când determini un bărbat să recunoască faptul că îi este scârbă de nevasta lui, ajungi la esențial atunci când acesta vorbește despre... secrețiile ei vaginale. Aceste substanțe care sunt produse în combinații cu siguranță folositoare femeii respective sunt ignorate multă vreme de către bărbat. El devine conștient de existența secrețiilor de obicei din
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
băiat. Urăște faptul că o altă fată face dragoste și lasă să se audă. Își pune perna-n cap. Se zvârcolește. A doua zi spune că n-a dormit deloc, s-a simțit foarte rău, o doare burta, îi e scârbă de mâncare și nu mai vrea să stea în locul acela. Mulți, foarte mulți băieți se masturbează auzind sau văzând că se face dragoste. La urma urmei, efectul pseudo-afrodiziac al imaginilor și sunetelor din gama sexuală este arhicunoscut și foarte des
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
în oglindă. Într-o seară de vară, la îndemnurile unui băiat, a sărit pe fereastra casei și, pentru că nu-și permitea să fie văzută la dis cotecă, a stat vreo cinci ore cu el în spatele unor clădiri. Deși îi era scârbă, frică și rușine, a făcut un sex oral stângaci cu acel băiat, pentru a răzbuna anii de teroare părintească, rămânând totuși virgină (avea 23 de ani). Curând, un băiat deosebit s-a ivit în viața ei; l-a prezentat părinților
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ajunși în sat, căci acordul scris nu împiedică nici gura lumii să cleve teas că, nici certurile dintre ei. Re veniți peste alte trei luni în fața instanței, Ispas reclamă vorbele proaste ale soacră-sii care i-au pro vo cat scârbă și refuzul de a mai trăi cu soția lui. La 18 august 1783, de ochii lumii și de gura mitropolitului, cei doi se re îm pa că și își reconfirmă promisiunile. Un boier, de teama dez o noa rei, ascunde
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se supun aranjamentului părinților, după primele luni de viață comună revolta intervine. Dinco lo de ne înțelegerile economice, sentimentele joacă un rol din ce în ce mai important, atunci când se judecă o relație conjugală. Cuvintele folosite pentru a arăta incompatibilitatea afectivă sunt foarte dure: scârbă, urâciune, neunire, scârnă vie, dezgust. Alteori, partenera refuză să-și îndeplinească atribuțiile conjugale ca semn de protest contra unei căsătorii pe care n-a dorit-o și pe care n-o dorește, susținând în fața instanței că nu l-a plăcut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rea-voință. Unii dintre ei chiar vor să se schimbe și se arată de bu nă-credință. Majoritatea însă trec printrei, patru astfel de în cercări de-a lungul mai multor ani, căci dinco lo de neînțelegerile cotidiene, apariția urii și a „scârbei“ nu i mai poate ține împreună pentru nimic în lume. O altă soluție găsită de tribunal o constituie separarea de corp. Ea poate fi văzută ca o prelungire a zapisului de împăcare sau drept o altă formă a aceleiași soluții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un moment dat că inventezi numai ce nu ai), prin însușirea ordinii matematicilor. Continuând aceste apropieri propuse de Vartic, pasaje că acestea: "cum vrei să anulezi tristețea prin tristețe, cum vrei să lupți împotriva ei prin poezie? când ți-e scârba de viață, nu trebuie să recurgi la Baudelaire, ci la un studiu al lui Leibnitz (...)"36 par a fi scrise de Sábato. Cu toate acestea, dacă ar fi să-l caracterizam pe Cioran, am spune: "un mare pesimist", în timp ce, lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
instinctele, refuzând eternitatea și supunerea oarbă. Există o voință de a trăi, dar și o voință de a muri, care trebuie să fie suficient de puternică pentru a duce la actul real. "De ce nu mă sinucid? Fiindcă mie mi-e scârba, atât de moarte, cât și de viață. Sunt un om care ar fi trebuit aruncat undeva, într-un cazan cu flăcări"82. Ispita, tentația este diferența dintre posibilitate și instinctualitate, dintre libertate și datorie morală, este libertatea dusă la limită
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
începe să deschidă ochii. Fiecare speranța a fiecărui tânăr este noua, din fericire, pentru că durerea "se trăiește în carne proprie". Speranța asta pură nu durează mult, se deteriorează și se transformă într-o cârpa murdară, care se aruncă apoi cu scârba, spune Sábato, dând ca exemplu realitatea dureroasă a faptului că tinerii nu mai vor să aibă copii, "nu există scepticism mai mare, dar, ceea ce este admirabil, este că omul continuă să lupte, în ciuda a toate, si ca, decepționat sau trist
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
la început de Mărțișor. Dar odată, pe când ea se afla cu turmele sale în lunca Trotușului, a venit o ploaie mare, cu fulgere și tunete, mânia lui Dumnezeu, ce mai! și toate oile s-au prăpădit în apa nestăpânită. De scârbă, și Dochia ar fi murit îndata mare acolo în luncă. Și când s-a făcut acolo sat, oamenii, care știau povestea ei, i-au zis Lunca Dochiei”. 18. “Grota Urieșilor” “Mai înainte vreme strămoșii noștri povesteau despre niște oameni care
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în toate orificiile posibile și imposibile din corp", în ciuda diatribei înfiorătoare a aceluia: "Corpul tău e o groapă comună de oferte erotice, de vise înăbușite, de care nu te poți apropia fără mască de oxigen, și chiar și atunci cu scârbă!". Reprezentările literare ale Diavolului antropomorf constituie aproape o subspecie literară de sine stătătoare. Explorarea personalității, a felului de a fi și acționa și a viziunii despre lume a "Îngerului căzut" e o sfidare pe care numeroși scriitori au acceptat-o
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mai grozave, zădărnicind cu totul efortul urcușului duhovnicesc. Iată cum evaluează situația Pitirim, autorul celebrei jalbe (Jalba cuviosului Pitirim), care se plânge exarhului de relele pe care le produce cârciuma din interiorul mănăstirii: Că dacă bărbații când se îmbată pricinuiesc scârbă, fără să aducă sminteală, muierile însă aduc fierbințeală și turburare. Că-și lasă trupul îmbrăcat ca și cum ar fi dezbrăcat, iar când văd vreun călugăr trecând se fac unealta Satanei și-și strâmbă ochii, ca și când ar dori împreunare; și așa râd
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
unor critici de artă precum Tudor Arghezi, care-l punea pe același loc cu Kimon Loghi și Costin Petrescu 320, disociindu-l sanitar de Brâncuși 321, dar și a unor critici profesioniști, precum Constantin Prodan, care-l caracteriza cu o scârbă aproape princiară drept un "sculptor mic și gros de statură în contrast cu sentimentele lui de trubadur, care nu visa decât alegorii ușoare, pe care le executa într-un stil dulce"322. Sculptorul termina secția de sculptură a Școlii de Arte Frumoase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
substituie naturei biologice, sociale ori simplu umane, a eroului de roman obișnuit. Cu toată fața lor pămîntească, cei trei crai sînt numai în al doilea rînd oameni, dar în primul: axe universale. Iar numele plutonian al lui Pirgu e de scîrbă și de spaimă. De aceea, Craii de Curtea-Veche părăsește rafturile cărților pieritoare pentru a se așeza între Scripturi. Nu cunosc meditație mai gravă asupra ticluirii și aventurii Ființei ca această carte de înțelepciune, pe care un act de discreție și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Și de cine? De maicile lor. Pruncul stă în pântecele mamei sale în formă de rugăciune. Mamele să se gândească că întrerup rugăciunea cea mai sfântă, cea mai fragilă și cea mai binevoită de Dumnezeu, cu foarfecele urii și a scârbei lor și scot făptura lui Dumnezeu și o aruncă afară ca pe un lucru neglijabil. Iată ce zice poetul Ioan Alexandru: „Mai bine trimite, Doamne, să cadă casele acestea pe mine decât să mă împreun cu soția mea și pruncul
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
menține învinuirea. Faptele așa cum le știe ea au condus-o la această interpretare și mai ales "muțenia" partenerului de cuplu care n-a ținut cont de determinările pe care le implică această poziție. În alte condiții reacția soțului (Mi-e scârbă când mă gândesc că am o nevastă care poate să mai trăiască cu un om precum tu mă socotești pe mine) ar fi fost justificată, dar așa... 1.5. ... iadul smereniei ... Ana nu e o femeie sofisticată, dar asta nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
p. 14 Doamna Vauquer: (65) [...] toate se potrivesc de minune cu această sală, unde mizeria se prelinge ca igrasia pe pereți, unde s-a cuibărit specula și al cărei aer dospit și înmiresmat e respirat de doamna Vauquer fără nici o scîrbă. Chipu-i rece ca întîia brumă de toamnă, ochii-i împresurați de zbîrcituri, cu expresia lor care trece de la surîsul profesional al dansatoarei la posaca încruntare a cămătarului, pe scurt, întreaga ei făptură ne lămurește asupra pensiunii, după cum pensiunea te
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
douăzeci de familii sărmane de muncitori și funcționari, și, urcînd scara ale cărei trepte murdare, cu bucăți de hîrtie împrăștiate, mucuri de țigară și resturi de zarzavat, le lumina cu chibrituri de ceară fu cuprins de un sentiment groaznic de scîrbă și de nerăbdare să scape de acolo, să locuiască și el într-o casă curată, așternută cu covoare, ca oamenii avuți. Un miros greu de mîncare, de hazna și de mizerie omenească, un miros stătut de murdărie și de ziduri
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
trebuit să renunțe la izmene; și, deoarece, copleșit de pudoare și de rușine, îi părea rău mai mult de izmene decât de celelalte haine, și-a mânjit izmenele cu balegă de boi și cu alte mizerii, astfel încât ciobanii, cuprinși de scârbă, nu le mai luau. Și după ce au îndurat și alte ofense, s-au întors în Italia. 7. Despre frații care au trecut prin Spania, pot spune că cinci au primit cununa martiriului. Dacă însă acești frați au fost trimiși de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
plecați în vizită la o familie, Deleanu. Victor a descuiat beciul cu niște chei, nu știu cum și a scos o sticlă de vin vechi, prăfuită, de culoare închisă, dar după cum am aflat imediat, vinul era de culoare roză și dulce. De scârbă pentru insuccesul nostru în ale dansului și presați de iubirea noastră așa zisă neîmpărtășită, ne-am dus în fundul grădinii, sub un nuc și acolo, prima dată în viața noastră, am băut din licoarea lui Bachus. Aveam atunci cred, paisprezece ani
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de jale. Mai dăunăzi, vreo două sute din acești păduchi de pe la mai multe vămi au fost arestați pentru treizeci de zile, urmând să fie judecați și băgați în pușcării. Peste o lună erau liberi. Și atunci spuneți, să nu te apuce scârba? Medicii, majoritatea lor nu vorbesc și nu-și amintesc niciodată că atunci când și-au început meseria depusese un jurământ al lui Hipocrate; ei îl întreabă pe bolnavul în stare gravă (că nimeni nu se duce la doctor de florile mărului
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ușa cerului, a luminii celei adevărate. O zice Isaia la al noulea cap: «Celor ce locuiesc în locul și umbra morții, lumina îi va lumina pe ei». Și de vreme ce aici, după adormirea cea firească se întoarce iară omul la osteneli, la scârbe, la supărări, la patimi, acolo, după adormirea cea de pe urmă, pe care o numim noi a morții, trece din scârbă la bucurie, din stricăciune întru nestricăciune, din orașul lacrimilor la locul veseliei, din tulburarea vieții la adăpostirea cea lină a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lumina îi va lumina pe ei». Și de vreme ce aici, după adormirea cea firească se întoarce iară omul la osteneli, la scârbe, la supărări, la patimi, acolo, după adormirea cea de pe urmă, pe care o numim noi a morții, trece din scârbă la bucurie, din stricăciune întru nestricăciune, din orașul lacrimilor la locul veseliei, din tulburarea vieții la adăpostirea cea lină a mântuirii, din patimile Egiptului în pământul cel fericit al făgăduinței, din robia lumii la mântuirea cerului, din petrecania omenească, în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
moartă: fără vărsături, fără diaree și fără fenomene de crampe. În fiecare caz de holeră, se știe, de altfel, că factorul psihic joacă un rol enorm cu prilejul acestor epidemii. Ca dovadă că frica e în stare să învingă chiar scârba cea mai urâtă poate servi următorul exemplu: într-un sat dunărean (Rasu), câțiva țărani au dezgropat în secret primele victime ale holerei, câteva zile după înmormîntarea acestora; le-au scos hainele deja în parte putrezite și s-au îmbrăcat în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
-s picioarele înlănțuite și gura mută. Căldura asta mă face să-mi pierd mințile, deșertul țipă jur-împrejur sub lumina neîndurătoare, iar de el, de celălalt, de dumnezeul milei, căruia e deajuns să-i rostesc numele pentru a mă cutremura de scârbă, mă lepăd, căci acum îl cunosc. El visa și voia să mintă, i-au tăiat limba pentru ca să nu-i mai înșele pe oameni cu cuvântul lui, i-au bătut cuie până și în cap, în sărmanul lui cap, sărmanul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]