7,371 matches
-
aceste fenomene a relațiilor dintre ele, ceea ce va face el, dar ca lege generală de această dată. Înaintarea temporală, mișcarea dinspre voința organică spre cea reflectată se armonizează și cu trecerea dinspre simplu spre complex. Având la un pol individul, scala complexității include progresiv familia, gospodăria, zona, regiunea, orașul (aici apare o distincție semnificativă deși neexplicitată între orașul "mic" și cel "mare") și, în fine, țara. Ceea ce Tönnies numește ființa socială apare aici doar de la un anumit nivel de complexitate a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
utilizării acestei proceduri ca instrument politic al declanșării alegerilor anticipate, cum, bunăoară se întâmplă în Marea Britanie, unde partidul aflat la guvernare convoacă alegerile anticipate când apreciează că este momentul optim. Dar în sistemul politic britanic, datele sunt altele. Pe o scală a gradului de dificultate a dizolvării Parlamentului, exceptând cazul SUA128, cel mai aproape de situația constituțională a României se poate plasa Germania, în timp ce Franța și Italia s-ar situa la polul opus. În Germania, legea fundamentală prevede că: "Dacă o propunere
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
nivel ridicat de educație tânăr Localizare locuiește în regiunile sudice (Dobrogea, Muntenia, Oltenia). locuiește în Banat Sursa datelor: Sandu, 2003. Notă: Tabelul prezintă sintetic rezultatele unui model de regresie multiplă în care variabila dependentă este satisfacția față de democrația din România (scală de cinci trepte) iar predictorii sunt variabilele menționate în tabel. Interesantă pentru conturarea imaginii pe care românii o au despre democrație este și o cercetare realizată cu instrumentele psihologiei sociale în Banat, vizând reprezentările sociale ale tinerilor asupra democrației. Rezultatele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vestul țării, democrația înseamnă libertate, libertate de exprimare, drepturi și bunăstare. Același studiu arată o asociere între democrație și disciplină și o dificultate a subiecților de a plasa democrația de partea unuia din polii colectiv-individual, răspunsurile aici plasându-se la mijlocul scalei (Predescu, 2002) O altă analiză, de data asta a suportului pentru democrație, este realizată de Mălina Voicu (2004), comparativ pentru țările Europei Centrale și de Est. Autoarea arată că suportul social pentru democrație scade de la vest la est, în Europa
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
chiar cu costuri ridicate*; * orientări postmoderne (valorizarea dezvoltării personale, accentuarea consumului, accentuarea laturii hedoniste a vieții)*. 3.2.1 Tradiționalism-modernitate În ce privește atitudinea față de schimbare (datele de mai jos provin din baza de date European Values Survey, 1999), surprinsă pe o scală de 10 trepte (Oamenii ar trebui să fie mai precauți înainte de a face schimbări importante / Niciodată nu vei realiza ceva important în viață dacă nu reacționezi cu îndrăzneală), datele sunt conform așteptărilor: ruralul este mult mai precaut la schimbare decât
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
viitor. Cele două atitudini pot fi evaluate satisfăcător prin întrebarea " Cum credeți că veți trăi peste un an?", prezentă în Barometrele de Opinie Publică. Astfel varianta BOP octombrie 200415 arată că răspunsurile tind să se concentreze spre extrema optimistă a scalei utilizate (media fiind 3,66, unde 1 reprezintă "mult mai prost", iar 5 reprezintă "mult mai bine"). 28,1% din subiecții din rural optează pentru "mult mai bine" și "bine", 21,1% pentru "prost" și "mult mai prost" și 32
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
atât în ceea ce privește viața socială, cât și în privința participării la mișcări sociale și apartenența în asociații (Voicu, 2005: 190). În ce privește fatalismul (credința în predestinare ca opusă liberului arbitru), prelucrarea întrebării din EVS pe această temă (întrebare ce presupune autoplasarea pe o scală de zece trepte, în care 1 reprezintă "Nu am control deloc asupra propriei mele vieți", iar 10 reprezintă "Am libertate deplină"), prelucrarea acesteia deci, a relevat o medie de 6,58, altfel spus o înclinație spre polul liberului arbitru, diferența
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
familia e mai importantă decât munca. De asemenea, 73,3% din subiecți consideră adulterul ca nefiind niciodată acceptabil. 42,3% au aceeași părere despre divorț (aici opiniile sunt nuanțate, fiind relativ mulți subiecți 15,8% ce se plasează pe mijlocul scalei). Regiunile cu opinii mai favorabile acestor noi modele familiale, deci regiunile mai moderne din acest punct de vedere sunt Crișana-Maramureș (copilul poate crește și fără ambii părinți), Oltenia (căsătoria este demodată), și Dobrogea și București Ilfov (femeile pot crește copii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
legate de familie (ludoșenii de data aceasta sunt mai tradiționaliști, preferând o familie mare, pe când cei din Tălmăcel preferă mai degrabă o familie mică); Chestionarul a măsurat de asemenea tradiționalismul / modernitatea locuitorilor printr-o serie de afirmații plasate pe o scală în cinci trepte. Graficul 3.5 arată mediile rezultate pentru cele zece afirmații. Se observă din nou cifre apropiate pentru cele două sate, arătând tendințe similare. Există și o serie de diferențe, care sunt semnificative pentru: intoleranța religioasă cei din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
membrii comunității se identifică cu aceasta, cu cultura ei și cu oamenii din ea, este dată de măsura în care oamenii simt atașament, apropiere sufleteasca și mândrie față de comunitate și oameni. Variabilele utilizate în această analiză (toate construite pe o scală în cinci trepte) sunt vizibile în Anexa 5, punctul 1, și ele vizează sentimentele față de satul din care face parte respondentul (apropiere sufletească, mândrie, indiferență, rușine, atașament, dorință de implicare), identificare cu regiunea (apropiere sufletească de Transilvania) și cu națiunea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
spre deosebire de tineri, care se simt mai puțin apropiați, mai indiferenți, sau simt chiar rușine față de satul lor. Din punct de vedere ocupațional și educațional, se remarcă cei fără studii și șomerii, care se plasează de asemenea la extremele negative ale scalelor (indiferență, rușine, lipsă de atașament pentru sat). Luând în considerare ca variabilă independentă etnia, rromii au și ei o atitudine similară, ceea ce denotă deficitul de integrare în comunitate. Probabil datorită marginalizării și stigmatizării lor, ei au dificultăți în a avea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rromilor, după identitatea de român urmează desigur ca importanță cea de rrom. Interesant este și faptul că rromii din Transilvania sunt mai atașați de identitatea lor regională decât cei din alte regiuni. Schimbând perspectiva de abordare și plasându-ne la scala Europei, o comparație între țările Europei în ce privește determinarea cărei identități este prioritară (cea locală, regională, națională, europeană sau mondială), arată că la prima alegere majoritatea locuitorilor Europei se identifică în mod preponderent cu localitatea în care locuiesc, urmând apoi țara
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
6.7.1. Histogramele din meniul FREQUENCIES / 215 6.7.2. Grafice tip bară din meniul FREQUENCIES / 216 6.7.3. Grafice din meniul Explore / 218 6.7.4. Grafice din meniul GRAPHS / 219 6.8. Analiza datelor măsurate pe scală nominală / 222 6.9. Analiza datelor măsurate pe scală ordinală / 225 6.10. Analiza datelor măsurate pe scală de interval sau raport / 227 Capitolul 7. ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7.1.1
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
7.2. Grafice tip bară din meniul FREQUENCIES / 216 6.7.3. Grafice din meniul Explore / 218 6.7.4. Grafice din meniul GRAPHS / 219 6.8. Analiza datelor măsurate pe scală nominală / 222 6.9. Analiza datelor măsurate pe scală ordinală / 225 6.10. Analiza datelor măsurate pe scală de interval sau raport / 227 Capitolul 7. ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7.1.1. Grafice cu două variabile / 231 7.1.2 Tabele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
6.7.3. Grafice din meniul Explore / 218 6.7.4. Grafice din meniul GRAPHS / 219 6.8. Analiza datelor măsurate pe scală nominală / 222 6.9. Analiza datelor măsurate pe scală ordinală / 225 6.10. Analiza datelor măsurate pe scală de interval sau raport / 227 Capitolul 7. ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7.1.1. Grafice cu două variabile / 231 7.1.2 Tabele de contingență pentru variabile nominale și ordinale / 234 7
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
la nivel fiecărui grup. Figura nr. 1.2: Distribuția după sex a persoanelor din trei județe (procente) x= sex M, F y = ponderea bărbaților în populația localității de la 0% la 100%. y = (0, 100) adică măsurarea se face pe o scală metrică. Aparent lucrurile sunt în ordine. Dar n-am vorbit nimic despre volumele populației investigate. Ce s-ar întâmpla dacă la nivelul județului Brașov de pildă populația ar fi de 600.000 de persoane iar la nivelul județului Covasna de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vizat, nu obiectul în sine iar rezultatul măsurării este măsura care este exprimată printr-un număr care arată câte unități de măsură exprimă intensitatea respectivei caracteristici. Este destul de clar că exprimarea opiniilor și a altor stări subiective se face utilizând scale de tip calitativ, așa că este vorba de măsurare. Când numărăm subiecții care sunt caracterizați de un anumit atribut se poate ajunge din nou la măsurare. Putem conchide că sondajul de opinie politică este atât o metodă cantitativă cât și calitativă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1. Definiții ale măsurării * N. R. CAMPBELL (1920 în Elemente de fizică) = "proces de atribuire de numere calităților reprezentative". * B. RUSSEL (1938 în Principiile matematice) = "metoda de stabilire a corespondenței calitative unei mărimi cu orice număr". * S. S. STEVENS (1946 în Teoria scalelor de măsurat 5) = "operația de atribuire a unui număr obiectelor sau calităților acestora conform unei reguli." În concluzie, se poate spune că măsurarea reprezintă "procedura prin care obiectelor li se atașează numere, în funcție de starea unei însușiri a lor, conform unor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
am atribuit cifra 1 atributului de masculin și cifra 2 atributului de feminin, nu înseamnă că se acordă o importanță mai mare bărbaților. Se putea atribui cifra 2 atributului de masculin și 1 atributului de feminin. Alte variabile măsurate pe scală nominală: mediul de rezidență (urban/rural), ocupația (manager/director, întreprinzător/lucrător pe cont propriu, angajat cu studii medii, angajat cu studii superioare, muncitori calificați, muncitori necalificați, șomeri, casnică, pensionar, elev/student, agricultori), intenția de a vota (da/nu), marca de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pe cont propriu, angajat cu studii medii, angajat cu studii superioare, muncitori calificați, muncitori necalificați, șomeri, casnică, pensionar, elev/student, agricultori), intenția de a vota (da/nu), marca de bere preferată (Ciucaș, Ursus, Bergenbier, altele) etc. Utilizând acest tip de scală se poate realiza ușor operația de numărare a unităților din fiecare categorie și de determinare a frecvențelor. Stabilirea claselor și a frecvenței în interiorul fiecărei clase se pot face în funcție de o singură caracteristică, rezultând colecții sau serii unidimensionale, sau în funcție de mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
volumul populației investigate de 1000 de subiecți. Tabelul nr. 2.1: Studiul relației dintre intenția de vot și mediul de rezidență Mediul de rezidență Urban Rural Intenția de vot Votează 500 200 Nu votează 200 100 Nivelul de măsurare ordinal Scalele ordinale au câteva corespondențe între mărimea numerelor și intensitatea calității reprezentate de numere. O scală ordinală comună este poziția într-o ierarhie. Știm că persoana care a ajuns prima (poziția 1) a fost mai rapidă decât persoana care a ajuns
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de vot și mediul de rezidență Mediul de rezidență Urban Rural Intenția de vot Votează 500 200 Nu votează 200 100 Nivelul de măsurare ordinal Scalele ordinale au câteva corespondențe între mărimea numerelor și intensitatea calității reprezentate de numere. O scală ordinală comună este poziția într-o ierarhie. Știm că persoana care a ajuns prima (poziția 1) a fost mai rapidă decât persoana care a ajuns a doua (poziția 2) care la rândul ei a fost mai rapidă decât persoana care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
număr) dar ele trebuie atribuite în ordine. Nu putem atribui: 1. foarte mulțumit, 4. mulțumit, 2. nici nemulțumit nici mulțumit, 2. nemulțumit și 1. foarte nemulțumit, deoarece, chiar dacă cifrele sunt niște simboluri ele nu exprimă o relație de ordine. Exemplu. Scale utilizate pe tema atitudinii elevilor față de aprecierea școlară. Pentru întrebarea "Te rugăm să precizezi în ce măsură crezi că ar trebui ca profesorii să ia în considerare, la acordarea notelor, următoarele calități ale răspunsurilor elevilor" se poate folosi următoarea scală de intensitate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ordine. Exemplu. Scale utilizate pe tema atitudinii elevilor față de aprecierea școlară. Pentru întrebarea "Te rugăm să precizezi în ce măsură crezi că ar trebui ca profesorii să ia în considerare, la acordarea notelor, următoarele calități ale răspunsurilor elevilor" se poate folosi următoarea scală de intensitate: Foarte mult Mult Puțin Foarte puțin Deloc 1. Reproducerea exactă a cunoștințelor după manual sau notițe. 5 4 3 2 1 2. Înțelegerea cunoștințelor și expunerea logică a acestora. 5 4 3 2 1 3. Prezentarea originală, personală
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
5 4 3 2 1 4. Depășirea manualului prin citirea unor studii, articole, cărți. 5 4 3 2 1 Pentru întrebarea " Atunci când ești ascultat și ai greutăți în expunerea cunoștințelor, care este comportarea profesorilor față de tine" se poate folosi următoarea scală cronologică: Niciodată Uneori Deseori Întotdeauna 1. Îmi lasă timp de gândire 1 2 3 4 2. Îmi pun întrebări ajutătoare 1 2 3 4 3. Pune un elev să mă ajute 1 2 3 4 4. Mă încurcă și mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]