1,504 matches
-
Aici, supravegherea de proximitate furnizează neîncetat informații, grație unei permanente activități de spionare a vecinului, plasat sub tirul unor priviri iscoditoare, informații care leagă și dezleagă prietenii, anulează făgăduieli de căsătorie sau consolidează alte tipuri de contract. Împreună cu Luciano Damiani, scenograful său, Strehler reproduce datele urbanismului venețian, caracterizat prin prezența centrală a unei piațete mărginite de jur-împrejur de case ale căror ferestre reprezintă excelente puncte de observație reciprocă. Strehler surprinde cu finețe rolul atribuit de Goldoni acestei piațete: ea instalează și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
o vor submina, că vor pune bețe în roatele acestei mașinării de control, reputată ca infailibilă. Ei nu se înclină în fața absurdului unei terori explicite. Coprezența impusătc "Coprezența impusă" Dispozitivele de supraveghere imaginate de textul dramatic trebuie transpuse apoi scenic. Scenografii și regizorii formulează ipoteze, iau decizii - și despre toate acestea vom vorbi în cuprinsul cărții de față. Carte ce analizează nu numai supravegherea ca atare, ci și, în egală măsură, modul de a o reprezenta, de a o construi, de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
încheiat între cei doi bărbați, lasă să se înțeleagă că postul de supraveghere (camera lipită de salonaș) rămâne invizibil pentru public, prezența soților semnalându-se doar prin zgomote de baston ori de scaune deplasate brusc. În zilele noastre, dimpotrivă, un scenograf care ar vizualiza coprezența ar reuși să facă mult mai perceptibile efectele acestei supravegheri domestice și să motiveze mai convingător reacțiile soților ultragiați și îngroziți de cele auzite. Spectatorul ar putea astfel asista la prăbușirea finală a lui Adolf, care
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
univers ce se crede închis, invulnerabil. Privirii strecurate „prin gaura cheii” îi succede supraexpunerea facilitată de transparența oglinzilor fără luciu. Această transparență trădătoare, atât de prielnică supravegherii, se obține astăzi prin cele mai felurite mijloace. Grație relației complexe pe care scenografii o instaurează între ecleraj și țesăturile de diferite grosimi, supravegherea ține sub control interioare pe care nimic nu le mai protejează, unde nu mai e nevoie nici să-ți lipești urechea de pereți, nici să asculți în spatele ușii, unde totul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
le mai protejează, unde nu mai e nevoie nici să-ți lipești urechea de pereți, nici să asculți în spatele ușii, unde totul se aude fără efort și chiar și fără o intenție anume. Guy-Claude François, Radu Boruzescu și mulți alți scenografi au privilegiat transparența pentru a sublinia, pe de o parte, fragilitatea interioarelor și, pe de altă parte, pentru a exploata atracția perversă a supravegherii. Să ne mărginim la un singur exemplu: Livada de vișini pusă în scenă de Stéphane Braunschweig
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 4, aprilie 2011. MOCANU, Traian, n. 26 august 1954, Iași. Studii gimnaziale în orașul natal. Liceul de Artă "Octav Băncilă", din Iași (1969-1973), Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din București (promoția 1977). Proiectant (1977-1978), scenograf (1978-1980), profesor (1980-1989), președinte al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Iași (1990-1993), consilier la Inspectoratul pentru cultură Iași (din 1999), director Școala de Arte, Iași (din 2007). Debutează cu versuri în revista "Luceafărul" (1972) și editorial cu La marginea nimicului (1977
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
problema unei democrații pe care femeia începe să o cucerească. Pariziana este în căutarea și aflarea soluției, care trebuie însă mereu inventată. Femeia pariziana este o formă originală de manifestare a modernității, o alegorie a modernității. Femininul francez schițează unele scenografii originale ale modernității. 1.1. Femeia pariziana în imaginarul colectiv și individual Epoca modernă a fost decisivă pentru identitatea Parisului și a Parizienei sub toate aspectele. Pe parcursul secolului al XIX-lea Franța s-a schimbat radical. Pe fundal revoluționar, Imperiul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
généralisée" [Hamon, 1989, p.164] cu o predispoziție pentru spectacular. În sursele de specialitate conceptul de teatralitate se definește că prezența în reprezentare a semnelor care indică specificul teatral [v. Pavis, 1987, p.365; Ubersfeld, 1996A, p.83]. Teoreticianul și scenograful rus Nikolai Evreinov pledează pentru o înțelegere extinsă a conceptului de teatralitate că facultate universală a creării iluziilor și a transformării aparentelor, depășind teatrul propriu-zis148. Proiectul teatrului sau se bazează pe ideea că "în arta contează nu conținutul, ci formă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
siècle. Un "cas" pour l'esthétique de la réception, 2000]. Pariziana sare din această schemă, impunându-se pe scena pariziana. Viziunea lumii că teatru permite să pătrundem în ceea ce este latent, ascuns dincolo de aparente. Parisul este un teatrum mundi, scena și scenograf al lumii moderne, unde se joacă multiple reprezentări. El etalează în spectacol evenimente, monumente, persoane și obiecte. Parisul este un oraș cosmopolit în permanență mișcare, "en permanente exposition", după cum postulează Philippe Hamon în studiul fundamental Expositions. Littérature et architecture au
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
spectacolul pe care îl oferă ne-a condus la ideea că întreaga existența a Parizienei înseamnă teatru în sine, ca Pariziana este un "spectacol total" în care ea apare în diverse ipostaze, cum ar fi cele de autor, regizor, actor, scenograf, tehnician și chiar public. Ea îndrăznește să atace o dogmă fundamentală a epocii, cea a supunerii. Dacă, tradițional, pentru femei nu există o altă morală decât morală tăcerii, Pariziana refuză să se limiteze la rolul ornamental recunoscut de societate, ea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cotidianului imobil. Reprezentarea Parizienei se bazează pe un ansamblu de roluri pe care ea le cumulează. Prin imaginație, dar și prin simțul cotidianului, femeia pariziana din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea "inventează" propriul destin, devenind autor, regizor, scenograf și actrița pe scena politică, privată și intimă. Pariziana ilustrează împlinirea principiului teatralității într-o singură persoană femeia-spectacol. Faptul că personajul Parizienei captează și captivează vine din capacitatea să de a oferi spectacol. Pasiunea scenei și a înscenării conferă Parizienei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
decât mașinile, s-au înscris într-o competiție frenetică pentru a oferi noii orânduiri un nou cinema, care s-o servească pe deplin. Veniți din direcții profesionale cât se poate de diferite - Vertov cochetase cu cariera de medic, Kuleșov era scenograf de teatru, Eisenstein avea pregătire de inginer, pe lângă cea de om de teatru, Pudovkin putea să devină om de știință, Dovjenko, învățător -, ei nu s- au mulțumit să transcrie pe peliculă programul Partidului Comunist, au insistat asupra formei. „Dacă luăm
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
consideră că "în teatru se confruntă: 1. locutorii absenți (extraspectaculari): autor cititor = regizor; 2. locutorii prezenți (intraspectaculari): actori public; 3. locutorii fictivi (intrascenici): personajele" (Bodiștean, 2009, p. 188); în ecuația comunicării teatrale, se disting: în etapa ante-spectacol relația "regizor subiect scenograf" și relația "actor subiect regizor", iar în etapa spectacolului relația "actor subiect public" (Brook, 1997, p. 93); într-o interpretare mai nuanțată, i se subsumează comunicării teatrale atât "comunicarea exterioară, vizibilă, corporală", cât și "comunicarea interioară, invizibilă, sufletească" (Stanislavski, 1951
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
aici mai mult, mai definitoriu și mai concludent decât spusese în rândurile avare destinate lui Victor Ion Popa în a sa „Istorie a literaturii române contemporane”: „Ca un prodigios uomo universale, Victor Ion Popa a fost: publicist, desenator, dramaturg, regizor, scenograf, profesor de conservator, arhitect urbanistic, aviator. O excelentă dotare, care s-a finalizat fecund în toate compartimentele.” Se poate schița, mai jos, un portret al lui Victor Ion Popa care desigur are darul să uimească: Victor Ion Popa nu era
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
Izbînda, Vremea, sunt remarcate și prețuite. Totuși pentru Victor Ion Popa, principala preocupare rămâne teatrul, căruia îi consacră toate forțele și talentul său. În scurt timp devine o personalitate marcantă a teatrului românesc, atât prin activitatea sa de director, regizor, scenograf cît și prin cea de autor dramatic. În meseria sa, pe care o cunoaște în toate compartimentele sale, se dovedește inegalabil și inventiv. În cabinetul său directorial, ca și pe scenă, în calitate de regizor sau scenograf, deosebit de înzestrat, lucrează titanic, până la
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
activitatea sa de director, regizor, scenograf cît și prin cea de autor dramatic. În meseria sa, pe care o cunoaște în toate compartimentele sale, se dovedește inegalabil și inventiv. În cabinetul său directorial, ca și pe scenă, în calitate de regizor sau scenograf, deosebit de înzestrat, lucrează titanic, până la epuizare. Acea „fragilă statuetă” cum spunea E. Lovinescu se dovedea infragibilă. Victor Ion Popa sporește dramaturgia română cu cîteva piese remarcabile: “Ciuta”; “Tache, Ianche și Cadîr”; “Mușcata din fereastră”; “Act familiar”. G. Călinescu a ținut
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
pentru funcțiile de specialitate din unitățile teatrale, muzicale și de cinematografie ─────────────────���───────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Funcția Nivelul Salariul de bază - lei crt. studiilor ─────────────────────── minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1 Regizor artistic, dirijor, solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor, pictor scenograf, consultant artistic, coregraf, concert-maestru*), artist instrumentist I; S gradul IA 5.991.000 12.203.000 gradul I 4.193.000 10.769.000 gradul ÎI 4.121.000 8.019.000 gradul III 4.049.000 7.186.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164802_a_166131]
-
pentru funcțiile de specialitate din unitățile teatrale, muzicale și de cinematografie ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Nivelul Salariul de bază crt. Funcția studiilor - lei - ────────────────────── minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1. Regizor artistic, dirijor, solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor, pictor scenograf, consultant artistic, coregraf, concertmaistru*), artist instrumentist I; S gradul I 2.900.000 7.450.000 gradul ÎI 2.850.000 5.547.000 gradul III 2.800.000 4.970.000 gradul IV 2.750.000 4.389.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165356_a_166685]
-
pentru funcțiile de specialitate din unitățile teatrale, muzicale și de cinematografie ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Funcția Nivelul Salariul de bază -lei- crt. studiilor ---------------------- minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1 Regizor artistic, dirijor, solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor, pictor scenograf, consultant artistic, coregraf, concertmaistru*), artist instrumentist I; S gradul I 3.161.000 8.121.000 gradul ÎI 3.107.000 6.047.000 gradul III 3.052.000 5.418.000 gradul IV 2.998.000 4.785.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165356_a_166685]
-
pentru funcțiile de specialitate din unitățile teatrale, muzicale și de cinematografie ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Nivelul Salariul de bază crt. Funcția studiilor - lei - ────────────────────── minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1. Regizor artistic, dirijor, solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor, pictor scenograf, consultant artistic, coregraf, concertmaistru*), artist instrumentist I; S gradul I 2.900.000 7.450.000 gradul ÎI 2.850.000 5.547.000 gradul III 2.800.000 4.970.000 gradul IV 2.750.000 4.389.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165359_a_166688]
-
pentru funcțiile de specialitate din unitățile teatrale, muzicale și de cinematografie ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Funcția Nivelul Salariul de bază -lei- crt. studiilor ---------------------- �� minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1 Regizor artistic, dirijor, solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor, pictor scenograf, consultant artistic, coregraf, concertmaistru*), artist instrumentist I; S gradul I A 4.517.000 9.202.000 gradul I 3.161.000 8.121.000 gradul ÎI 3.107.000 6.047.000 gradul III 3.052.000 5.418
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165359_a_166688]
-
pentru funcțiile de specialitate din unitățile teatrale, muzicale și de cinematografie ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Nivelul Salariul de bază crt. Funcția studiilor - lei - ────────────────────── minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1. Regizor artistic, dirijor, solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor, pictor scenograf, consultant artistic, coregraf, concertmaistru*), artist instrumentist I; S gradul I 2.900.000 7.450.000 gradul ÎI 2.850.000 5.547.000 gradul III 2.800.000 4.970.000 gradul IV 2.750.000 4.389.000
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165357_a_166686]
-
pentru funcțiile de specialitate din unitățile teatrale, muzicale și de cinematografie ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Funcția Nivelul Salariul de bază -lei- crt. studiilor ---------------------- minim maxim a) Funcții de execuție pe grade profesionale 1 Regizor artistic, dirijor, solist (vocal, balet, concertist, instrumentist), actor, pictor scenograf, consultant artistic, coregraf, concertmaistru*), artist instrumentist I; S gradul I A 4.517.000 9.202.000 gradul I 3.161.000 8.121.000 gradul ÎI 3.107.000 6.047.000 gradul III 3.052.000 5.418
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165357_a_166686]
-
cercetare științifică stagiar S 1,997 172 Asistent I M 2,044 3,382 173 Asistent ÎI M 1,997 3,064 174 Asistent III M 1,949 2,699 175 Asistent stagiar M 1,911 176 Regizor artistic, pictor, scenograf, coregraf, consultant artistic I S 2,836 5,668 177 Regizor artistic, pictor, scenograf, coregraf, consultant artistic ÎI S 2,694 5,132 178 Regizor artistic, pictor, scenograf, coregraf, consultant artistic III S 2,381 4,753 179 Regizor artistic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173837_a_175166]
-
173 Asistent ÎI M 1,997 3,064 174 Asistent III M 1,949 2,699 175 Asistent stagiar M 1,911 176 Regizor artistic, pictor, scenograf, coregraf, consultant artistic I S 2,836 5,668 177 Regizor artistic, pictor, scenograf, coregraf, consultant artistic ÎI S 2,694 5,132 178 Regizor artistic, pictor, scenograf, coregraf, consultant artistic III S 2,381 4,753 179 Regizor artistic, pictor, scenograf, coregraf, consultant artistic IV S 2,163 4,179 180 Regizor artistic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173837_a_175166]