88,416 matches
-
se amestecă Biblia, Istoria și marile romane care ne-au marcat formarea intelectuală. Aproape că nu există întîmplare cotidiană care să nu aibă corespondent în unul dintre aceste trei izvoare de înțelepciune aflate în permanentă comunicare și întrepătrundere. Formele se schimbă, culorile se contopesc, apoi se separă,pentru a se contopi din nou în alte combinații neștiute, nimic nu este clar, totul stă sub semnul relativismului și al continuei transformări. Universul lui Constantin Virgil Negoiță este unul imponderabil și evanescent în
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
culturii, sub pretextul eliminării intoleranței, într-o zonă căldicică, unde toată lumea menajează pe cine trebuie, critică pe cine critică toată lumea bună, "rade" și elogiază pe cine e rentabil etc." Sau, luînd-o invers, "orice ideologie, cînd se rigidizează, cînd vrea să schimbe lumea cu orice preț, cînd devine coercitivă, procustiană și obligatorie, certitudine maniheistă, transformîndu-i pe adversarii de idei în monștri periculoși, cînd pierde simțul realității și se blochează în utopie, riscă să piardă omenia". Bine spus, numai că, săgețile doar plutind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
Sau "Credeți că revista Observator cultural l-a întîmpinat cu răutate și cu o ostilitate programatică pe Horia-Roman Patapievici?" Răspunsul e...lămuritor: "Dacă Observator cultural menține această linie după directoratul lui Bogdan Lefter, eu nu înțeleg de ce omul a fost schimbat." La final, discuția revine la Colegiul Noua Europă, "largul" unde mai poți spera să găsești, cum speră, pentru sine, rectorul lui, "frumusețea uitată a vieții". Singura care mai are înțeles...
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
meu a apărut pe panouri de afișaj și în vitrine prin toată țara. Și poliția din San Francisco a primit o fotografie, dar acum erau puține șanse să mai fiu recunoscut după ea. Ca un bandit în toată regula, îmi schimbasem deja înfățișarea. Iar natura îmi perfecționa masca zi de zi. Middlesex începu să se umple din nou de prieteni și de rude. Mătușa Zo și verii mei veneau ca să-i susțină moral pe părinții mei. Într-o zi Peter Tatakis
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
întâlnire pe stradă, o discuție cu prietenii sau de căderea unei dictaturi, de antisemitism sau de 11 septembrie. 9/11 este un poem impresionant, puternic, profund și "greu", deopotrivă politic și uman, un poem cu care poți visa măcar că poți schimba lumea. Andrei Codrescu este poetul cu două limbi (așa cum unii eroi de poveste au mai multe vieți) și o inimă pe măsură, un poet care nu face nici o concesie, care eliberează viața din poezie și poezia din viață, un poet
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
printre scânteuțe volatile și arbori de petrol// iar în camera cealaltă sub cheie/ mările mele se dau de ceasul morții// plâng grohăie ciripesc." (O noapte în Sibiu). O întorsătură de zile mari, la finele celui de-al doilea poem, îi schimbă complet datele, forțând așteptările de lectură, deja constituite, să se modifice și ele. E destul de greu să descoperim vreo hibă într-un ansamblu poetic atât de bine pus la punct, cu precizie de ceasornic elvețian și cu oportune dereglări ale
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
Mircea, pe exact această linie a (co)relației mamă-fiu, e cu adevărat antologic: "acum eram la subsuoara mamei. un cristal/ de sare lampadofor îmi atârna/ la capătul cordonului ombilical/ și mama a spus A/ văzându-mă deodată lângă ea.// surorile schimbau/ priviri cu înțeles/ peste măștile lor de tifon/ când două mâini au redeschis matricea/ născătoarei mele/ și m-au culcat din nou în ea.// un foșnet uscat/ printr-un lan de vergele de sticlă/ se-auzeau mâinile lor cum cos
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
focoase nucleare mai ai, așadar, pentru mine? - Zece. Cât primesc? - Cu prețurile de pe piața mondială actuală, nu-ți pot oferi mai mult de o sută cincizeci de mii, spuse Melmont. - E ridicol! Nici vorbă! Caracterul lui Vanov începuse să se schimbe. Pe zi ce trecea devenea din ce în ce mai american. - Prietene, plutoniul nu mai e o raritate. Spre exemplu, sunt pe cale să cumpăr uzina de la Seascale, care aparține Guvernului Britanic. Acolo se procesează combustibil nuclear, iar eu o cumpăr la mai puțin de
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
acest Paris invadat de lumea a treia, pestriț, cu obsesia lui napoleoneană defunctă, însă rămasă ascunsă în subconștientul franțuz, de popor războinic, retoric, mai des mâncând bătaie, decât biruind... însăși Marsilieza lor crudă, agresivă, șovină, ...ce naiba! textul măcar să-l mai schimbe și ei puțin, măcar verbele instigatoare la atrocități, îmi spun; și din nou mă întorc la Napoleon și la obiectele lui muzeale păstrate la Carnavalet pe care îl revăzui abia ieri, la 1 iulie 2002... Carnavalet, muzeul municipalității. Rue Pavé
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
surprinde în mișcările ușoare, de noctambul odihnit, ale lui Antipa clipele miraculoase ale acestei transformări: " Aprinzi o țigară. Felicia doarme, respirația este calmă, liniștitoare, te așezi în fotoliul Baroni. Este trecut de miezul nopții. În marele cosmos ceva s-a schimbat. Să prinzi esența acestei schimbări, trecerea întunericului spre lumină. Frigul spre căldură, adâncul spre înalt. Să fii întrebat: de ce? Și să nu răspunzi." (p. 216). De unde vine oare liniștea surâzătoare a lui Antipa, de unde aburul veseliei și al nepăsării care
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
atare, în mare taină, doctorul Cihak "a încărcat pistoalele cu niște glonți făcuți dintr-un amalgam de mercur, cari s-au făcut praf la ieșirea din țavă". Astfel, duelul s-a încheiat nedecis, cu ambii dueliști în picioare: "S-au schimbat două părechi de glonți - povestește Radu Rosetti, fiul boierului -, dar fără nici un rezultat și adversarii și-au dat mîna pe teren". Abia după mulți ani, Răducanu Rosetti a aflat de păcăleală, "ceea ce a avut darul să-i pricinuiască un violent
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
autoexilat în Basarabia țaristă. Se pare că populația Basarabiei s-a dublat cu acest prilej, iar cea a Chișinăului a crescut de la 20.000 la 50.000. Deodată, fața orașului ("un sat mare", cum îl definea Pavel Kiseleff) s-a schimbat substanțial. Balurile și "soareurile" se țineau lanț, lăutarii și orchestrele nu mai pridideau cîntînd, iar cîrciumile și saloanele de joc de cărți erau mereu pline de bejenari.19 "Era curioz a videa cineva atunci capitalia Beserabiei - își aduce aminte Costache
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
exponent al curentului. De altfel, regizoarea filmului, Sally Potter declară că nu se consideră feministă. Povestea e cronologic inteligibilă: un tânăr (Orlando) devine, netam nesam, nemuritor. Parcurge astfel mare parte din istoria Angliei, din epoca elizabetană până la cea contemporană. Își schimbă și sexul, devenind femeie în secolul XVIII și se naște în prezent. Tilda Swinton, actrița preferată a lui Greenaway, interpretează rolul principal și când Orlando e bărbat, fără a face vreun efort (de genul barbă falsă) pentru a-și masca
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
chestiuni discutabile sunt de găsit la tot pasul și acestea nu fac decât să încurce și mai mult lucrurile. Unii critici consideră inevitabilă și absolut necesară revizuirea și celebrează dizolvarea instanței critice unice, alții sunt convinși că aceasta nu va schimba semnificativ tabloul valorilor literare și deplâng lipsa unei voci critice recunoscută de toți ceilalți. O parte dintre critici consideră că înainte de 1989 funcționau două canoane: cel oficial, politizat, care s-a prăbușit după revoluție și cel estetic, validat de critici
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
critică (sau două-trei) care să poată lua în considerare joncțiunea între valoarea istorică și receptare, între calitatea obiectivă, criteriile de evaluare și predispozițiile subiective argumentate. Cum, la noi, în 2005, nu există așa ceva, a vorbi despre canonul care s-a schimbat (cine îl face, cine îl susține, cine și-l asumă?) e pură pierdere de vreme." La întrebările din paranteză răspunsurile sunt, în fond, chiar numele prezente în această anchetă. Suma subiectivităților criticilor ar trebui să fie o obiectivitate suficientă. Asta
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
Ioan Es. Pop cu Nicolae Coande la poezie, iar la eseu îi întâlnim vecini pe H.-R. Patapievici și Ileana Mălăncioiu. Relația canon-public este discutată și de Tania Radu care dă peste un paradox extrem de interesant: "În literatură, ceea ce va schimba radical canonul nu vor fi polemicile de revistă, nici chiar cele de catedră, ci reacția publicului cititor și cumpărător. Or, aici, România se găsește în plin paradox. Cine are succes de public astăzi la noi? Au reprezentanții elitei, Ťboierii mințiiť
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
contra celui care a nenorocit țara e posibil să rămână în fruntea partidului și după 2007. Toate aceste lucruri se întâmplă pentru că PSD-ul, asemeni PCR-ului sau altui partid cu veleități dictatoriale, nu poate fi reformat. El poate fi schimbat doar în mod violent, dar pentru asta trebuie să cadă - chiar la modul propriu - câteva capete. Dintre cele, numeroase, aflate la îndemînă, al lui Iliescu ar fi cel mai convenabil. Ar trebui să aflăm, însă, dacă Geoană a ajuns unde
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
cărora le-au trecut mai mulți ani de pomenire decît vîrsta lor cînd au murit, pentru părinți, nici ei maturi, pentru autori și pentru personaje. Legătura dintre răvășeala din viața unui fiu nedorit și clinii de hîrtie care-și tot schimbă locul, dezorganizînd cu bună știință textul o fac cele două dedicații, pe două romane despărțite de doi ani: "aștern gîndurile mele pe țărîna și ciolanele tale, tată, pentru că astăzi ești orb și mut și surd și neînțelegător. Fiul tău." și
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
el întorcându-se către Miriam-Lieba. Helena mai era un copil când am plecat eu de acasă. Acum e o adevărată domnișoară. Și foarte frumoasă. Nici una dintre voi să nu scoată o vorbă despre apariția mea aici. Tonul vocii i se schimbă și, ducându-și mâna la gât, adaugă: Dacă dau de mine, mă spânzură. -Doamne-Dumnezeule, chiar tu ești, strigă Helena. Da, îmi amintesc de tine. în tulburarea ei, Helena se agăță cu putere de Miriam-Lieba. își pierdură amândouă echilibrul și se
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
la întinderile din jur, ținându-și capul sus, cum fac vânătorii când își urmăresc prada. - Vă cunoașteți de mult? - o întrebă Lucian pe Miriam-Lieba. - De-abia din vara asta. Contesa Helena a fost la nunta surorii mele. - Așa? Cum se schimbă lucrurile! Nu cu mult timp în urmă, așa ceva n-ar fi fost cu putință. Tatăl meu i-a simpatizat întotdeauna pe evrei, dar alți moșieri își băteau jos de ei și chiar își asmuțeau câinii asupra lor. La baluri, evreii
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
Ne ducem la Lemberg și apoi la Paris. Acolo o să ne căsătorim. Miriam-Lieba se uită în jur, înfricoșată că s-ar putea ivi cineva de-al casei. - Le-ai spus părinților tăi? - N-am vorbit cu nimeni. - Trebuie să mă schimb, spuse ea, fără a ști exact ce crede. Lucian îi dădu drumul mâinii. Era mai înalt decât ea și mai și stătea pe o ridicătură de pământ. Ea simțea că se sufocă și mii de ace îi înțepau țeasta. O
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
greșeală prin anii '90 și ceva de un copil care căuta rîme pe lîngă castrul roman, atracția orășelului, fac repede senzație. În cîrligele vii, bune pentru dat la mreană, se prind, unii după alții, polițiști, magistrați militari, legiști, arheologi. Toți schimbă săpăturile la fortificațiile strămoșilor pe alt subiect de cercetat, speculat, bîrfit cu patimă provincială, ruginită de-atîta monotonie. În istorisirile așa-zicînd clasice de gen, bunăoară, la întîmplare, Cad zidurile (romanul lui Babs H.Deal, nu al Cellei Serghi...), un singur schelet
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
prin permanenta raportare la film. Căci ficțiunea are atributele normalității, iar viața e frumoasă dacă ai o lentilă colorată. Vrăjitoarea Samantha din cunoscutul serial american îl fascinează tocmai pentru puterea de a modifica realitatea, o realitate căreia nu-i poți schimba canalul și ale cărei scene "nu se pot filma din nou și regizorii sunt alții". Ajuns în lumea liberă, copilul va avea însă un reper solid, va fi dintr-o bucată ca John Wayne și se va purta cu femeile
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
repetarea formulei. Este de găsit în rândul elitei adevărate, printre cei care suferă iubirea de semeni; și poate nici că există vreo elită adevărată, poate că, esențial, nu există decât elitele neadevărate, neadevărate prin însuși modul lor de manifestare. Să schimbăm mai bine acest nume de elite adevărate cu acela de oameni care iubesc sau pur și simplu cu acela de iubitori. 2) Muzica are o păstoriță mai înaltă, de dincolo de noi - o grație, o muză: Euterpe. Puțin mai importă cine
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
Nica sub formă de filigran pe prospera pauperitate națională î au aflat mai târziu, tot de la tv, că situația e nițeluș mai complicată. Astfel, experți în inginerie genetică, au concluzionat că noul sistem socio-politic și administrativ din patria noastră, a schimbat structura genei generatoare de români-poeți dacă nu cumva chiar a căpiat-o. Acest fenomen s-ar datora î după cum a reieșit dintr-o intervenție televizată a unui analist genetician î anticorpilor produși de existența noastră îngrămădită austero-procustian în guvernamentalul coș
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]