2,437 matches
-
casa bântuită în care locuiește Sethe cu fiica ei, și își dă seama de prezența fantomei și de faptul că aceasta pare să fie afro-americană. O acceptă, e normal ca fiecare casă în care trăiește un negru ce a cunoscut sclavia să fie bântuită de stafiile trecutului. Paul D. aproape că o salută, prin felul cum comentează descoperirea în discuția cu Sethe: "You got company?" (în acest context, sensul ar fi de "Cineva îți ține de urât?"). Atitudinea calmă a personajului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cuvântare, Inaugural Address, care, în cazul lui Barack Obama în 2009, a avut ca temă o sintagmă din The Gettysburg Address (a new birth of freedom), dat fiind că se împlineau 200 de ani de la nașterea președintelui ce a abolit sclavia. Alte detalii semnificative în cadrul manifestărilor prilejuite de inaugurarea președintelui Obama au fost sărbătorirea zilei lui Martin Luther King, Jr. (a treia luni din ianuarie), precum și o călătorie cu trenul de la Philadelphia, leagănul Revoluției americane și prima capitală a SUA, la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în deceniul ce urmează, deceniul contraculturii. Astăzi, mulți ar considera că problemele nedreptăților unei societăți rasiste au mai multă pregnanță și relevanță în texte scrise de membri ai grupurilor asuprite, și nu de persoane precum Harriet Beecher Stowe înaintea abolirii sclaviei sau Harper Lee înaintea unor momente remarcabile din perioada Mișcării drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT). O întrebare pe care și-o poate pune oricine azi este dacă Să ucizi o pasăre cântătoare este o simplă carte de epocă sau
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ce combină atât ceea ce s-a întâmplat cu personajele, mai ales Sethe și Paul D., cu cei din jurul lor, pe plantația Sweet Home de unde proveneau, precum și o lungă istorie de violență și exploatare a populației negre ținută mult timp în sclavie. Peste tot și peste toate domnește în mod sinistru spiritul de la adresa Bluestone Road nr. 124, Cincinatti, Ohio, ce poate fi fantoma copilului omorât din dragoste. Fetița pare să se întoarcă și în forma unei misterioase adolescente (Beloved). Această nouă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Elijah Muhammad în persoană. Boxerul, cunoscut și pentru stilul său extravagant de a-și face publicitate, a susținut prin imaginea sa Națiunea Islamului în atenția publică, adăugându-i o tentă mai simpatică. N.O.I. consideră că urmașii negrilor aduși în sclavie în America sunt o națiune, care trebuie să aibă teritoriul și instituțiile sale proprii (o formă de separatism negru). Consideră că mesajul adresat de Dumnezeu (sau Alah) lui Avram (sau Ibrahim) în Geneza, cap. 15 (seminția ta va fi străină
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
boala aveau rolul de a‑l ajuta pe om să‑și vină În fire, să se smerească și Încet‑ Încet să redobândească Paradisul pierdut. Dar pentru că noi oamenii, În general, În ciuda durerii profunde, a bolilor, a imperfecțiunilor, a necazurilor, a sclaviei și a nenorocirilor vieții, nu ne‑am smerit Îndeajuns, Însuși Fiul lui Dumnezeu S‑a smerit pen‑ tru noi și pentru mântuirea noastră, ca prin durerea Sa, să vindece durerea noastră prin jertfa de pe Cruce și să răs‑ tignească durerea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În drumul lui. Era fericit să Își ridice sufletul și ochii trupești către Rai, În timp ce șoptea cuvinte de slavă și de laudă Domnului. Era recunoscător pentru că fusese mântuit de eroarea și Întunecimea idolilor. După moartea părinților, a slobozit pe toți sclavii, iar averea familiei a Împărțit‑o săracilor. Deoarece nu primea plată pentru tratamentele pe care le făcea, este numit „doctor fără de arginți”. Din cauză că era căutat de mulți bolnavi, ceilalți medici din Nicomidia deveniseră invidioși pe el și, fiindcă Îngrijise un
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Alte companii-simbol aparent imbatabile precum Polaroid, IBM, Nortel sau Xerox au ajuns în situația de a-și apăra teritoriul. Standardele sociale și culturale ale mapamondului s-au modificat, după evenimente precum dezmembrarea Uniunii Sovietice, unificarea Germaniei, căderea apartheidului și eradicarea sclaviei. în anumite perioade, toate aceste elemente au reprezentat o normă, iar oamenii care au trăit în acele contexte spațio-temporale nu își puteau imagina viața într-un mod diferit. în prezent, situația este aceeași. Ne este greu să ne imaginăm o
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
pornografia. "Noi suntem zice Basarab Nicolescu cei care am ucis Erosul acestei lumi, favorizând dezvoltarea deșănțată a masculinității lumii noastre. Erosul a fost înlocuit cu mascarada erotică, nunta feminității și masculinității cu o eliberare sexuală ce are toate caracteristicile unei sclavii (în măsura în care ființele umane devin anexele propriului sex), iar iubirea, înlocuită cu supravegherea atentă pentru apărarea teritoriilor"340. În arta și literatura postmodernistă există o invazie de limbaj pornografic de cea mai joasă speță. Revista focșăneană Oglinda literară are o rubrică
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nu numai slugă, pentru ceilalți membri ai familiei. Acesta a fost un exemplu tipic de înrobire a femeii, în familie. Situația s-ar putea îmbunătăți, dacă societatea ar contribui mai mult la creșterea și educarea tuturor copiilor, eliberând femeia din sclavia maternității și a menajului. Împerecherea ar trebui făcută în mod responsabil, față de femeie și față de copilul rezultat, pentru a nu se mai afla copii abandonați sau aruncați, vii sau omorâți. Am prezentat distrugerea actuală a femeii ca fiind o formă
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
pasiv, lipsit de motivații nu a fost niciodat] plauzibil]. Exagerarea a avut un interes moral puternic - și anume respingerea anumitor idei periculoase despre chiar ceea ce înseamn] inclinații înn]scute, idei folosite pentru a justifica instituții că r]zboiul, rasismul și sclavia. Ins] acestea erau reprezent]ri ideologice eronate ale moștenirii umane. S-a dovedit a fi mult mai ușor s] fie atacate pe terenul lor propriu decât a se susțin] cu mari dificult]ți o tez] atât de neconving]toare cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
voi!”, diferențele existau. Cet]tenii erau diferiți de sclavi, cei pribegi de str]inii rezidenți, precum și b]rbații de femei. Societatea își manifestă grijă pentru orfani, v]duve și pentru cei aflați în pribegie (Deut. 10.18-19). Evreii ajunși în sclavie erau eliberați dup] șase ani și tratați cu generozitate (Deut. 15.12-18). C]s]toriile cu str]inii erau interzise (Deut. 7.3-4; Neem. 13.23-27). Inegalit]țile sociale și politice erau acceptate. Etică familiei sublinia importanța liniei masculine. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale, cu excepția divorțului, si toate atribuirile legate de doctrine politice sunt eronate”. Nu se pronunț] cu privire la r]zboi, pedeapsa capital], jocuri de noroc, justiție, administrarea legii, împ]rțirea bunurilor, socialism, uniformizarea veniturilor, egalitatea sexelor, discriminarea rasial], egalitatea șanselor, tiranie, libertate, sclavie, autodeterminare sau contracepție. A fi pentru oricare dintre acestea sau împotriva lor nu implic] o atitudine creștin] în condițiile în care prin „creștin” se înțelege ceea ce Iisus învăț] în evangheliile sinoptice”. Exist] p]reri potrivit c]rora versetul din Predică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
influențeze politică public]. În aceast] situație, Sfanțul Apostol Pavel adopt] o poziție favorabil] fâț] de Imperiul Român p]gân, al c]rui cet]țean era mândru s] fie și c]ruia era îndrept]țiț s]-i fie recunosc]tor. Abolirea sclaviei nu ocup] un loc în analiza să, deși el indic] modul în care creștinii pot transcende structurile acesteia (vezi Epistola c]tre Filimon). Pe scurt, în virtutea credinței sale în Împ]r]ția lui Hristos, el a oferit oamenilor ap]sați
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spus pentru oricare alt] societate, ci c] sunt atat de impresionați de nevoia de a ap]ra bazele vieții civilizate încât uit] s] ia în considerare cât de civilizat] este de fapt viața. Platon, de exemplu, nu pune la îndoial] sclavia, în timp ce Aristotel o justific] în modul cel mai întreb]tor. El nu riposteaz] nici împotriva poziției subordonate a femeilor în societatea greac] (cu exceptia, în cazul lui Platon, a existenței unor baze pragmatice: unele femei sunt într-adev]r excepționale, așa c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajut] pe cei slabi. Convențiile rezultate vor acorda drepturi unor categorii de variate, dar, de vreme ce aceste drepturi depind de puterea de negociere, contractualismul hobbesian nu consider] c] indivizii posed] un statut sau drepturi morale inerente. Într-adev]r, din aceast] perspectiv], sclavia sau crimă sunt permise, deoarece „atunci cand diferențele personale sunt suficient de mari”, cei puternici vor avea capacitatea de a-i „elimina” pe cei slabi, de a le lua posesiunile stabilind astfel „o înțelegere asem]n]toare sclaviei” (Buchanan, 1975, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din aceast] perspectiv], sclavia sau crimă sunt permise, deoarece „atunci cand diferențele personale sunt suficient de mari”, cei puternici vor avea capacitatea de a-i „elimina” pe cei slabi, de a le lua posesiunile stabilind astfel „o înțelegere asem]n]toare sclaviei” (Buchanan, 1975, pp. 55-60). Aceasta este mai mult decât o posibilitate abstract]. Diferențele personale sunt chiar atat de covârșitoare în cazul creaturilor umane f]r] ap]rare sau cu deficiențe, ca, de exemplu, copiii și cei cu handicapuri congenitale, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
handicapuri congenitale, care nu într], în consecinț], în „zona moralei”. Am menționat mai devreme c] acest tip de abordare accept] viziunea contractualist] clasic] a egalit]ții de la natur]. Ce fel de egalitate promoveaz] ins] o teorie preg]țiț] s] accepte sclavia celor lipsiți de ap]rare? Deoarece teoria nu recunoaște nici un statut moral inerent, orice egalitate a drepturilor între indivizi presupune egalitatea lor fizic]. Hobbesienii pretind c], de vreme ce indivizii sunt egali în ceea ce privește abilit]țile și vulnerabilit]țile fizice (abilit]ți egale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este posibil. Astfel, curajul înseamn] înfruntarea anumitor riscuri în scopul realiz]rii unui ideal, nu neap]rât cel corect. Mulți ar fi de p]rere c] ofițerul lupta pentru un ideal greșit deoarece în statele confederative continuă s] se mențin] sclavia. R]spunsul lui Socrate, ipotetic vorbind, ar fi fost acela c] ofițerul nu era curajos în adev]râtul sens al cuvântului. Dar, din nefericire, Socrate nu ar fi putut afirmă în realitate așa ceva, tocmai pentru c] toți mării filosofi ai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi fost acela c] ofițerul nu era curajos în adev]râtul sens al cuvântului. Dar, din nefericire, Socrate nu ar fi putut afirmă în realitate așa ceva, tocmai pentru c] toți mării filosofi ai Antichit]ții erau de p]rere c] sclavia era un fapt firesc și corect. Virtuțile aristocratice din acele timpuri depindeau în mare m]sur] de organizarea societ]ții (a polis-urilor sau orașelor grecești). Vechii greci erau conduși de un principiu greșit privind relațiile interumane, iar din aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
generalii lui Himmler ar fi trebuit s] ia mai mult în seam] sentimentele proprii. O doctrin] moral] care doar explic] aceast] problem] ca fiind o eroare cognitiv] (Huck ar fi trebuit s] dep]șeasc] gândirea vremii și s] observe c] sclavia constituia un r]u pentru omenire), nu se adreseaz] subiectului tratat de c]tre Bennett. Bennett comenteaz] și teoria teologului american Jonathan Edwards, care afirmă c] sufletele ajunse în rai privesc spre suferințele celor condamnați la iad („observarea chinurilor celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de culoare, Frederick Douglass (apud Melden, 1974)... ...omul care a fost victima unei nedrept]ți este cel care va cere dreptate... omul LOVIT este cel care SE VA PLÂNGE cu glas tare - si... cel care a îndurat crudă suferinț] a sclaviei este omul care va pleda în favoarea Libert]ții. Faptul c] drepturile au nuanțe legale și păr a duce cu ele m]car câteva implicații potrivit c]rora folosirea forței este justificat] prin faptul c] asigur] aceste drepturi, are o leg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perspectiva moral] a societ]ții. Și cei care sunt gata de a fi cunoscuți pentru c] au credințe morale în dezacord cu majoritatea semenilor lor manifest] curaj moral. De exemplu, în Statele Unite, acum dou] sute de ani, oricine se împotrivea sclaviei, fie și numai într-o conversație întâmpl]toare, manifestă curaj moral, dat fiind climatul moral al epocii. F]r] îndoial], un aboliționist manifestă și mai mult curaj. Dar atunci curajul nu este o chestiune de tipul „totul sau nimic”. Diferența
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reprezint] un exemplu de societate liberal] egalitar], care, cu marile ei avantaje în sistemul de s]n]țațe, pare s] plaseze importantă vieții în vârful valorilor. Pe de alt] parte, Germania nazist] este una dintre puținele instituții din istoria modern] (sclavia american], Rusia stalinist] și apartheid-ul ar fi altele) care sunt considerate f]r] echivoc instituții profund negative. Dac] ar fi s] lu]m literalmente teoria lui Kohlberg, atunci etapele inițiale ale dezvolt]rii morale nu au nimic de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Kohlberg, poate fi evidențiat faptul c] teoria lui permite ca si indivizii aflați în Etapa 6 s] aib] judec]ți morale diferite cu privire la probleme morale de important] fundamental], din moment ce el recunoaște c]: „Socrate era mai permisiv decât Lincoln în privința sclaviei, si Lincoln era mai permisiv decât King” (1983, p. 129). Într-adev]r, Kohlberg scrie c] „este mai ușor s] evoluezi pan] la Etapa 6 în America modern] decât în secolul al V-lea în Atena sau în secolul I în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]