1,348 matches
-
apropiat de la Lăzești. Deschiderile de la altar, cioplite în trepte, ca la Albac, Dealul Geoagiului, Brăzești, indică dispariția de aici a unor ancadramente similare celor de la monumentele enumerate. Un rest de troiță , adăpostit lângă peretele de sud, cu un neîntrecut decor sculptat, poate fi luat ca martor pentru măiestria cu care fuseseră împodobite unele elemente de arhitectură ale edificiului. De plan dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală, monumentul comportă, în acoperirea interioară: tavanul drept peste pronaos; boltă semicilindrică, închisă vest și est prin
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
înalță turnul-clopotniță, cu baza pătrată, cu foișor în arcade și fleșă zveltă. Biserica are un acoperiș de șindrilă, cu poală dublă. Pe fațada de vest se mai află un pridvor deschis, cu etaj. Pridvorul are arcade elegante, realizate din arce sculptate, fixate prin cuie de lemn la întâlnirea cu cununa și stâlpii de susținere. Parapetul este realizat din scânduri traforate cu modele de pești și cercuri. Ușa de la intrare are partea de sus arcuită prin decuparea bârnei, ce susține ușorii laterali
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
în jumătatea dinspre pronaos a naosului se putea ajunge chiar din prispă urcând o scară. Intrarea în biserică, datorită importanței sale recunoscute, a fost tratată cu maximă atenție. Ancadramentul ușii, ce era în partea superioară rotunjit avea o frumoasă decorație sculptată: cruci, rozete, motivul frânghiei fiind și el prezent. Se presupune că portalul acestei biserici semăna cu portalul bisericii din Stâna. Corul bisericii a fost refăcut în anul 1923. Peretele dintre naos și pronaos aveau spațiile caracteristice ce permiteau urmărirea slujbei
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
arcadă semicirculară pe fiecare latură, deasupra cărora se ridică sveltul coif, în bază octogonală al edificiului. Naosul dezvoltă o boltă semicilindrică ridicată direct de pe pereții laterali și susținută de un arc cu dublou. Drept cheie de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii fixați pe cosoroabe așezate, de jur-împrejur, pe capetele bârnelor-cunună și ale celor transversale. Decorul sculptat: Biserica a primit decor sculptat
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii fixați pe cosoroabe așezate, de jur-împrejur, pe capetele bârnelor-cunună și ale celor transversale. Decorul sculptat: Biserica a primit decor sculptat prin incizie la nivelul bârnelor ancadramentului de intrare în biserică și la nivelul cheii de boltă. Pictura: Biserica din satul Someșu Rece, a fost frumos și bogat decorată, dar nu de Dimitrie Ispas, cum apare
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii fixați pe cosoroabe așezate, de jur-împrejur, pe capetele bârnelor-cunună și ale celor transversale. Decorul sculptat: Biserica a primit decor sculptat prin incizie la nivelul bârnelor ancadramentului de intrare în biserică și la nivelul cheii de boltă. Pictura: Biserica din satul Someșu Rece, a fost frumos și bogat decorată, dar nu de Dimitrie Ispas, cum apare în mai multe surse. Dimitrie
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
ne determină să presupunem, că inițial a susținut clopotnița, pridvorul fiind adăugat ulterior (poate pe la 1844, an înscris cu vopsea albă pe cadrul ușii de intrare). Bolta naosului este pe plan poligonal, din fâșii curbe, ce pornesc dintr-o rozetă sculptată și pictată (cheie de boltă). Fâșiile de est sunt intersectate de bolta, îngustă, semicilindrică a altarului, racordată, la linia pereților, prin panouri curbe. Tavanul pronaosului ca și suprafețele din naos, ce fac trecerea de la planul poligonal al bolții la cel
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
pe o ramă dreptunghiulară și cu o diagonală, pentru a-i fixa, și care se deschidea într-o parte). Maramureșul a fost, deci, la un moment dat, o enclavă imperială unică, populată cu țărani de viță nobilă. Porțile cu stâlpi sculptați și șindrilă sunt relicva unei organizări sociale care a funcționat până în secolul al XX-lea. În 1977, Francisc Nistor scria următoarele: Construcția, incizarea motivelor și actul de trecere pe sub pragul porții suportau fiecare un ritual aparte, pe baza unor credințe
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
credinței că astfel lemnul va fi aducător de noroc. Sub stâlpul care leagă pragul se puneau „bani, agheasmă și tămâie, ca să nu se apropie ciuma.” Iar pentru apărarea averii și a casei, pe stâlpi se incizau figuri antropomorfe, protectoare. Motivele sculptate aveau substraturi magice (unele), însă decodificarea celor mai frecvente elemente utilizate de meșterii populari ne permit incursiuni într-un univers mitologic, antecreștin: funia, nodurile, rozetele solare - cu variațiile: cerc simplu, cercuri concentrice, soare cu chip omenesc, toate având la origine
Poartă maramureșeană () [Corola-website/Science/314166_a_315495]
-
Cărămizile romane ștampilate (probabil cu însemele Legiunii a XIII-a Gemina), de care amintește Adalbert Czerni, drumul roman care probabil n-ar fi trecut pe aici dacă nu era o zonă importantă, cimitirul cu plăci funerare pe care se aflau sculptați lei de care amintesc reprezentanții coloniei artistice de la Stremț, altarele romane închinate zeițelor Diana și Nemesis, care presupuneau preoți și o localitate urbană. Profesorul Samuel Fenichel de la Colegiul Bethlen din Aiud a cercetat o peșteră, a cărei urmă s-a
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
și vest/est în sectorul sudic. Dintre cele mai importante văi, amintim Telița, Casimcea, Sărăturile, Nuntașii și Topolog, Cichirgeaua. Văile sunt înguste, având în partea superioară aspectul de chei, iar pe cursul mijlociu și inferior devin asimetrice, având versantul sudic sculptat, uneori adânc, în șisturile verzi paleozoice ale soclului metamorfic. Podișul Litoralului conține mari cantități de apă freatică, precum și peșteri, printre care cea de la Movile care, fiind izolată de mediul exterior de sute de mii de ani, adăpostește un ecosistem izolat
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
bârnelor de sus, care în punctele de întâlnire formează console masive-aripi-cu crestături paralele și care coboară aproape spre mijlocul lăcașului. Pe latura de sud a bisericii este situată prispa, adăugată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, la care doi stâlpi sculptați au rămas la forma lor originală, ei, ca și prestolul-masa altarului-putând fi atribuiți aceluiași meșter. Decorația picturală a bisericii este și ea deosebită, fiind creația unor cunoscuți zugravi din secolul al XVIII-lea. Îi întâlnim pe zugravii Ioan și Gheorghe
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
se poate aprecia ca datând din secolul XVII. Este așezată la poalele dealului Turn, care oferă o încântătoare priveliște asupra satului. Primele pagini bibliografice i se datorează lui Kelemen Lajos, pagini scrise cu interes și căldură. Acesta a admirat ancadramentul sculptat, sfeșnicul și candelabrul de lemn și s-a entuziasmat în fața decorului pictat, în care află personaje în port popular românesc. Kelemen Lajos ne transmite informația că biserica ar fi fost adus de la Bilac. Dincolo de convingerea că lăcașul a fost construit
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
cei trei pereți exteriori ai pronaosului. Biserica este tencuită în interior (și nu este pictată) ca și în afară. În interior, biserica nu a avut pictură. Pe cele două calote ale naosului are zugrăveală în apă. Catapeteasma este din lemn sculptat și icoana Cinei cea de taină este în stilul picturii italiene. Restul icoanelor din catapeteasmă sunt în pictură post bizantină, lucrate de meșteri zugravi din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Printre obiectele de cult de valoare se mai
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
1824. Biserica mai dispune și de obiecte cu valoare istorică cum sunt jilțul domnesc al primului domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza (trecut în inventarul lăcașului de cult); epitaful cusut în fir în 1880 de schimonahia Eupraxia Vârnav; amvonul sculptat în lemn de la începutul secolului al XIX-lea. Cercetătorul Sorin Iftimi afirmă că acel tron nu era a lui Cuza, acest lucru rezultând din analiza stemei aflate pe acesta. În curtea bisericii se află o troiță de piatră cu inscripția
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
bronz, este pictată de un anonim. Pereții bisericii nu au pictură, locul ei fiind luat de mai multe icoane din lemn. Sistemul de boltire, în strânsă legătură cu concepția spațială a bisericii corabie, pune în valoare tâmpla monumentală din lemn sculptat și aurit, adevărată capodoperă a artei din epoca post-brâncovenească. Biserica nu are decorații în interior-tocmai pentru a pune în evidență catapeteasma sculptată în lemn. În cadrul ansamblului se disting ușile împărătești, pictura icoanelor lucrate în culori vii, bine executate portretistic. Icoana
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
Par.Emilian Păscu secretarul protopopiatului și paroh Vama în cronică parohiala citată a parohiei Prilog. În anul 1994 sub pastoratia preotului Nicolae Breban să pictat biserică în frescă bizantina de pictorul Mustață Gheorghe din Oradea. În 1995sa făcut mobilier nou sculptat și iconostas din stejar. În anul 1996 în 1 septembrie a fost resfințită de P.S. Episcop Iustinian al Maramureșului și Sătmarului înconjurat de 24 preoți slujitori. Din contribuția credincioșilor,prin grijă preotului paroh se întrețineau școlile confesionale care erau conduse
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]
-
m sub nivelul suprafeței solului. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-o tindă joasă, de dimensiuni reduse. Naosul este despărțit de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați înainte de 1880 de un zugrav necunoscut. Pe bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în cele patru colțuri sunt reprezentați cei patru evangheliști. Pe bolta altarului sunt pictate Încoronarea Maicii Domnului și Sf.
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
majoră în secolul 19, supusă modei acelor vremuri. În elevație, biserica era acoperită în interior cu boltă și în pridvor cu tavan. Structura era ferită de intemperii sub un acoperiș de șiță. Dintre detaliile decorative se remarcă cei doi stâlpi sculptați parțial în torsadă ai pridvorului precum și portalul marcat de o funie în jurul intrării.
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
dreptunghiular, cu absida decroșată poligonală cu cinci laturi. La interior este acoperită cu bolți semicilindrice, intersectate prin timpane înclinate. Elementele arhitectonice care conferă monumentalitate, în pofida pereților tencuiți, sunt pridvorul larg, de pe sud, ca și clopotnița cu foișor, ambele cu stâlpi sculptați. Întreg edificiiul a fost tencuit la interior și la exterior. La 1860 Ioan Cuc, pictor din Lupșa, și Constantin Jurj, pictor din Runc, au zugrăvit naosul și altarul, utilizând motive și elemente decorative ale școlii brâncovenești. Pictura parietală realizată de
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
Isus Hristos, autorul fiind cu probabilitate, Ioan Cuc. Dintre piesele de patrimoniu mai semnalăm, tetrapodul pictat în 1859, cu reprezentarea celor Trei Ierarhi, de Gheorghe Șpan pictor, cu plata lui Vasile Truță din Poșaga de Sus, ca și cele două sfeșnice, sculptate și pictate, în 1862, probabil de Constantin Jurj. În patrimoniul mobil al bisericii se află icoane pe sticlă provenind din centrele Nicula și Făgăraș. Monumentul de la Runc poate fi socotit un epilog al epocii de înflorire a artelor în Munții
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
pe suprafața de racordare cu conturul pereților. Intervențiile pe fațada de vest, anterioare anului 1827, constau în ușoara sa amplificare, prelungirea streșinii cu 1,30 m. Scara de acces la clopotniță, exterioară, după sistemul celor de la case, are stâlpul balustradei sculptat, aidoma celor funerari din zona Sebeș. Interiorul bisericii este decorat cu pictură murală realizată în două etape. Cea mai veche este pictura naosului, datată prin următoarea inscripție plasată deasupra ușii dintre naos și pronaos: "„Zugrăvitu-s-au această biserică în
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
în urma unei furtuni, la care s-a adăugat material lemnos nou, de molid. Construită într-un interval de timp destul de scurt după prăbușirea vechii biserici din "Poderei", noua biserică de lemn din "Secătura Guzului" nu a fost împodobită cu detalii sculptate sau artistice. Mai mare și mai spațioasă decât vechea biserică, noua construcție avea aproximativ 11 m lungime, 5 m lățime, înălțimea pereților era de 2 m. Structura edificiului, podeaua și poditura era prinsă în cuie de lemn din frasin, doar
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
și apoi decorate cu sculpturi. Acest stil este prezent mai ales în miile de temple clădite în perioada renașterii hinduse, aproximativ între 600-1200 d.Hr. Supraetajate, cu turnuri care doreau să imite munții și acoperite cu o mulțime de personaje sculptate, temple ca cele de la Mamallapuran și Ellura reprezintă unele dintre cele mai extraordinare creații ale artei indiene Atât arta budistă cât și cea hindusă au avut influențe și dincolo de hotarele Indiei. Cel mai mare templu hindus construit în Cambodgia între
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
japonez a afectat aproape toate laturile vieții japoneze, de la fastuosul ritual al servirii ceaiului până la cel al aranjării florilor. Gustul japonezilor pentru artizanatul miniatural s-a făcut simțit chiar în articolele de zi cu zi, de exemplu în splendidele "netsuke" sculptate (mici piroane cu care se prindeau diverse obiecte de cercevele). În pictură, japonezii au preferat culorile plate dar izbitoare și contururile ferme, pline de vitalitate. Acestea puteau fi observate pe pergamente și paravane, niște piese de mobilier, printre puținele obiecte
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]