1,161 matches
-
cu un umanitarism fanatic ce nu rămase și fără unele bune urmări. SOFIA NĂDEJDE Ca prozatoare, Sofia Nădejde, urmărită de probleme sociale, caută să împărtășească "din chinurile vieții", trista soartă a copiilor de orfelinat, mizeria, alcoolismul, în fine, înapoierea țărănimii, secerată de boli din ignoranță și superstiție. Scriitoarea e dotată cu umor și cu o expresie caragialiană de dialect moldovan, cu care stenografiază pitoresc dialogul suburban și rural. N. BELDICEANU Un convorbirist vechi, care, fiindcă se învîrtea în medii socialiste, fu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu opinci. Priam își ține sculele, ca fetele de țară zestrea, prin sipete. Prânzurile sunt hoțești, după tipicul Filimon și Hogaș. Tălmăcitorul își adună forțele lexicale acolo unde comparația este mai rurală: Cum pe la țară venind din laturi protivnice argații Seceră brazde prin holda de grâu sau de orz pe pământul Unui bogat moșier și dese poloagele pică; Astfel troienii și aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
forțele lexicale acolo unde comparația este mai rurală: Cum pe la țară venind din laturi protivnice argații Seceră brazde prin holda de grâu sau de orz pe pământul Unui bogat moșier și dese poloagele pică; Astfel troienii și aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă în endecasilabe, are un mers mai natural. Aci autohtonizarea e desăvârșită. Zeii poartă opinci, stau pe scăuieșe, mesele sunt geluite, lavițele învelite cu lăicere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și simple efemere Ce adorm de veci pe-o floare, îngropîndu-se-n petale. Singură în tot cuprinsul, flora stelelor polare Înflorind spontan din ghiolul de argint ca dintr-o seră, Scutură multiple jerbe și coroane funerare Peste flori și peste oameni secerați de mitralieră. Apoi din ce în ce Perpessicius se precizează ca un intimist, scriind direct, cum simte, și luîndu-și ca patron pe Alain Chartier ("En, moy n'est entendement ne sens / D'escrire, fors ainsi comme je sens"). Nu compune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
diversă, servește intențiile demonstrative ale gazetarului: a avea sfadă, a nu-și cunoaște lungul nasului, a-și face mendrele, a-și scoate sufletul din palmă, a (nu) face hatâr, a-și înfierbânta creierii, a umbla ca mâța pe lângă pasat, a secera înainte de a fi semănat, negustorie cu piei de cloșcă, a se primbla d la Ana la Caiafa, a pune cuiva capul în poale, a pune mânile-n sân, a-și arăta văpseaua, a strâmba din nas, a-și spăla mâinile ca
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
deducem din repetatele declarații ale poetului potrivit cărora cauza delictului său nu a fost una sângeroasă)107. Mai rămâne doar a treia categorie de crime împotriva maiestății imperiale, cea mai vastă și mai elastică, și care, tocmai de aceea, a secerat mai multe victime sub diverși împărați: injurii, fie și numai cuvinte, împotriva împăratului. S-ar putea crede cu ușurință că poetul cu verva sa a distrat vreun cerc anti-Augustus pe la spatele acestuia. Dar Ovidiu exclude și o vină de acest
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Mă trage-n jos piciorul meu din glod, Atârnă greu călcâiul meu murdar (Ă) Zăresc o clipă mare peste vreme, Elanuri noi Îmi cântă sub arcuș, E pasul zvelt, sub bucurie geme Și mor guzganii râncezi În culcuș. Ciocan și secere pe inimi cruce, se coace țara nouă, purpurie, Crești mândru semn, Înalt muncitorește, Să-mi fii tu lege dreaptă chezășie”. (Geo DUMITRESCU. - Socialism. În: Flacăra, nr. 16 (68), 23 apr.) „Le-ngheață bogătanilor sângele gros, sângele gros În trupul ros
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de a refuza să-și vândă talentul și cinstea posesorilor sacului cu bani. Marele Bălcescu s-a stins istovit În țări străine. Creangă, Caragiale, Vlahuță - au trăit și au murit În lipsuri. Traian Demetrescu și Ion Păun Pincio au fost secerați de oftică. Mai recent, talente care ar putea să mai fie astăzi prezente În efortul literaturii noastre, au fost strivite de aceiași orânduire. Ne gândim la Alexandru Sahia, G.M. Zamfirescu, Bogdan Amaru și atâția alții. (Ă). Fondurile Literar, Muzical și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aceste „neajunsuri”, la capitolul logistică situația degajată din raportul grădinarului șef era de-a dreptul dramatică. Printre altele, era nevoie, urgent, de achiziționarea următoarelor utilaje: 6 greble, 10 hârlețe, 4 furci, 3 fierăstraie, 10 sape, 2 foarfece de iarbă, 10 secere, 5 sape mici, 1 bardă, 2 coase, 5 stropitori și 2 topoare. În urma acestui raport, pe lângă achizițiile ce au rezolvat o parte din necesarul logisticii Serviciului grădinilor comunale, primăria a încercat să reglementeze și problemele legate de conduita civică sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
roți și schelet din lemn, carpentum, care a dat cuvîntul "șarpantă". Dar tehnicile agricole erau cele mai vestite: practica îngrășării pămîntului cu soluție de var la edueni și la pictoni, a îngrășării pămîntului cu marnă în nord, calitatea uneltelor precum secera cea mare, secerătoarea trevililor și a remilor, vallus-ul, cu dinți metalici în partea din față pentru a tăia spicele, tras de un animal. Marca Romei: cadastru și vilă. Satele galice sînt supuse într-adevăr unei remodelări profunde după cucerire. Primul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vrednic, de a cărui zilnică și voioasă trudă atîrna soarta unei alte familii - lăsîndu-l pe bătrînul fierar, mai mult decît nefolositor acum, să-și aștepte sorocul, pînă ce hidosul putregai al vieții îl va face să fie mai ușor de secerat. La ce bun să povestim totul? Loviturile de ciocan deveneau din ce în ce mai rare în pivniță și se auzeau din zi în zi mai stins; nevasta ședea înghețată la fereastră, cu ochii lipsiți de lacrimi, privind fețele plînse ale copiilor; foalele se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și ctitoria Teatrului, deși efemeră sau tocmai de aceea are nevoie de sânge pentru a trăi măcar o clipă, o oră, trei ore. Nu poți înțelege acest lucru fără să te încerce teama. [...] În timpul spectacolului, un actor cade pe scenă, secerat de propria tensiune (accident cu urmări recuperabile(. Bufnitura trupului viu pe scândura scenei... Pauză... Și Alexa Visarion intră în scenă și, cu textul în mână, joacă trei roluri: al regizorului, al actorului și al personajului (Trigorin). Alexa Visarion, care în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de la Moscova, că delegației (române) i-a fost prezentat un spectacol omagial în care și-a dat concursul și aspirantul la conservatorul Ceaikovski, Iliescu; fiți liniștiți, Constantin Iliescu, nu Ion, aspirantul nostru de-acum, iar colectivul uzinei Serp i molot (secera și ciocanul, cred) a înmînat fiecărui membru al delegației dîmbovițene cîte un exemplar din ziarul de uzină Martenovka. Imaginați-vă ce emoții pe capul lor. Mai dedesubt, în subsolul aceleiași pagini, la rubrica Sfîrșit de an în țările capitaliste, sînt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
loc: cheiul... Bahluiului. - mersul masculinizat al fetelor, atît de departe de cel glorificat pînă și-n Eneida; băieții efeminați; gesturile lor, însă, scenariul lor erotic, pe stradă, e-atît de parșiv-ambiguu, încît nu mă bag... - mastodonții de pe Universitate, cu ciocane și seceri: nu-i prea vede nimeni de pe trotuar, dar mastodonții există, ei sînt acolo și se pare că nimeni nu e-n stare să-i dea jos; poate un cutremur..., dar la precedentul au căzut statuile vechi și frumoase, originalele, ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de aceea trebuie să determine la elev o mobilizare pentru înlăturarea faptelor negative din comportamentul lor. În pilda sus menționată, stăpânul dezaprobă atitudinea slugii care a îngropat talantul primit pentru a lucra cu el: „Slugă vicleană și leneșă, știai că secer unde n-am semănat și adun de unde n-am împrăștiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, și eu venind aș fi luat ce este al meu cu dobândă. Luați deci de la el talantul și dați
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nu aflăm milă. Căci nici noi nu Ți-am auzit cuvintele. Nici n-am arătat milă aproapelui. Că cei ce am urât înțelepciunea și n-am ales frica de Tine, nici n-am voit să ținem seama de sfaturile Tale, secerăm roadele cuvenite ale semințelor noastre și suntem plini de nebunia noastră. Ne-a orbit amăgirea vieții și n-am cunoscut tainele lui Dumnezeu, nici n-am nădăjduit într-o plată a evlaviei. De aceea am fost părăsiți pe cărările fărădelegii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în PSB, vol. 17, Editura IBMBOR, București, 1986, p. 529, 530. footnote
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 481. footnote>. „Sângele martirilor sămânța creștinilor” O lectură mai atentă a unor scrieri bisericești din primele secole ne strecoară în suflet sângele martirilor este convingerea m secerați de voi ne facem și mai numeroși; sămânța (martirilor - n.n.) este chiar sângele creștinilor! Mulți filosofi la voi îndeamnă să îndurați durerea și moartea, precum și Cicero în Tusculane, Seneca în Simple întâmplări, apoi Diogene, Pyrrhon, Calinic; și totuși, prin cuvintele
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
oamenii. Și dacă mor atît de ușor, cum de nu mă impresionează mai mult moartea acelora pe care i-am cunoscut și mi-au fost dragi. Au murit atîția, atîția. Oameni În toată firea, copii, femei, pe toți i-a secerat moartea fără cruțare. Veștile acestea le-am auzit, m-au durut, dar totuși m-am bucurat de soarele care strălucea, de lumina care lumina Djurinul atît de negru În alte zile. Am să fac o listă cu cei de care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mult în trecutul rural al Charlottei. Nu, eu reținusem mai ales vizita la tinerii din sat. Se dusese chiar în seara aceea și îi găsise prinși într-o discuție metafizică: voiau să afle ce fel de moarte l-ar fi secerat pe cel care ar fi îndrăznit să se ducă fix la miezul nopții într-un cimitir. Zâmbind, Charlotte se declarase în stare să înfrunte toate forțele supranaturale, în noaptea aceea, în mijlocul mormintelor. Distracțiile erau rare. Tinerii, sperând în taină vreun
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
simplu bobârnac... - Mai ales nu te atinge de amăruie... Nu a început să bea. Totuși, avertismentele surorii lui s-au dovedit justificate prostește. În februarie, în timpul ultimelor geruri ale iernii, cele mai năprasnice, a căzut pe o stradă înzăpezită, seara, secerat de un stop cardiac. Milițienii care aveau să-l găsească în zăpadă l-au luat, desigur, drept un bețiv și l-au dus la dezalcoolizare. Abia a doua zi dimineață aveau să-și dea seama de greșeală... Din nou, viața
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cetei lua un corn de vacă și parcurgea ulițele, sunând din el la toate răscrucile - sunetele ascuțite se auzeau până foarte departe. Ceata se aduna la o răscruce. Toți veneau Înarmați cu lucruri care putea face cât mai mult zgomot: secere, cratițe de alamă, trompete, lanțuri, fiare vechi, clești de sobă, tobe, cornuri de vacă. În zilele frumoase se puteau face câteva tururi și se strângeau câteva sute de oameni. Acest charivari plasat În satele din centrul Franței are rolul de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
măsura capacității de invenție mimetică a stilului lui Caragiale și a talentului său de a caracteriza în maniera idilico-sentimentală specifică sămănătorismului: Fata mamii Ilinchii era bălană, plăviță, cu părul galben-auriu ca spicul grâului copt, răscopt, tocmai cum e bun de secerat, cum e pâinea a bună de mâncat și-i place puiului golaș de pitpalac să-l ciugulească și să-l înghită pe nemestecate în gușa lui îmbrăcată în puf bogat, moale și dulce. Smărăndița mamii Ilinchii era tânără ca o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de către Institutul de Geologie al Academiei Române și Theodor Văscăuțeanu a mai avut fericirea atunci când a primit volumul să vadă în acest eveniment recunoașterea valorii sale. A murit tânăr, la vârsta de 37 de ani, la 18 septembrie 1933, la Iași, secerat de o boală necruțătoare, după o lungă și grea suferință, tocmai când ajunsese la deplina maturitate științifică și când specialiștii așteptau de la dânsul noi lucrări valoroase. La moartea sa, profesorul Ion Simionescu scria: „Tineri care să se sacrifice pentru cercetări
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de ani s-au petrecut evenimente tulburătoare ca năvălirile barbare, marile epidemii, cutremure devastatoare urmate de foamete, dar și instaurarea unei noi credințe, a creștinismului. Amenințarea cu moartea determinată de epidemiile ce au avut loc în primele trei secole, care secerau mii de vieți indiferent de vârstă și condiție socială, starea de prostrație ce a caracterizat omenirea în această perioadă, a lăsat curs liber tuturor credințelor și superstițiilor slăbind încrederea în medici. în această perioadă se constată o înflorire a magiei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]