2,558 matches
-
proză și în versuri sînt unități grafice care fac parte dintr-o structură mai vastă: planul de text și părțile sale (cap. 6). Pe de altă parte, vom vedea (cap. 5) că între perioadă și planul textului există un nivel secvențial de structurare. 1.3. Exemplu de construcții detașate și de relative Modul de funcționare al unităților sintactice periferice în raport cu nucleul precum "construcțiile detașate" (CD) situate la începutul frazei este un bun mijloc de a exemplifica decupajul unităților textuale minimale. Bernard
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
particular al descrierii mă determină, în paginile care urmează (§ 2), la o revizuire parțială a modelului meu din 1992. Acordînd o importanță mai mare perioadelor, putem rezolva problema ordonărilor propozițiilor descriptive. Acestea din urmă alcătuiesc bucle mai curînd periodice decît secvențiale, destul de tipizate totuși, pentru a fi identificabile ca unități particulare. Spre deosebire de celelalte structuri secvențiale, legăturile dintre propoziții sînt determinate, în descriere, de cîteva relații: calificarea unui întreg, selecția părților acestui întreg, calificarea părților, redenumirea întregului etc. Este dificil de vorbit
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a modelului meu din 1992. Acordînd o importanță mai mare perioadelor, putem rezolva problema ordonărilor propozițiilor descriptive. Acestea din urmă alcătuiesc bucle mai curînd periodice decît secvențiale, destul de tipizate totuși, pentru a fi identificabile ca unități particulare. Spre deosebire de celelalte structuri secvențiale, legăturile dintre propoziții sînt determinate, în descriere, de cîteva relații: calificarea unui întreg, selecția părților acestui întreg, calificarea părților, redenumirea întregului etc. Este dificil de vorbit (așa cum am făcut-o eu în lucrările anterioare) despre macro-propoziții descriptive, cînd, de fapt
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Laurent DANON-BOILEAU: Grammaire de l'intonation, Paris, Ophrys, 1998. 2. Între perioadă și secvență: descrierea Spre deosebire de celelalte tipuri de secvențe, descrierea nu comportă nici o ordine de regrupare a propozițiilor-enunț în macro-propoziții legate între ele. Prin aceasta, ea are o caracteristică secvențială slabă. Din Antichitate pînă în zilele noastre, descrierea a fost denigrată și fărîmițată în sub-categorii: descrieri de persoane, divizate în portret moral (ethopee) și portret fizic (prosopografie), în timp ce portretului care vizează singularul, îi răspunde caracterul care vizează un tip, descrieri
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dă naștere la propoziții descriptive care se regrupează în perioade de întindere variabilă, ordonate de un plan de text. Patru macro-operațiuni regrupează nouă operațiuni descriptive care dau naștere la vreo zece tipuri de propoziții descriptive de bază. Lipsa de ordine secvențială a acestor operațiuni este responsabilă de impresia de anarhie descriptivă. • a. Operațiuni de tematizare Este macro-operațiunea principală, cea care conferă unitate unui segment și care face din el o perioadă atît de tipizată, încît apare ca un fel de secvență
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
explicația și/sau o primește. Faza 2. Nucleul explicativ. Faza 3. Ratificarea: sancțiunea explicației și închiderea secvenței. Faza ratificării corespunde cu ceea ce am spus mai sus despre consensul presupus a fi obținut la sfîrșitul explicației. Ajungem astfel la o structură secvențială de bază în care primul operator [DE CE] introduce prima macro-propoziție obligatorie P.expl.1, iar al doilea [ DEOARECE] aduce a doua macro-propoziție obligatorie P.expl.2. În general, urmează o a treia macro-propoziție de ratificare P.expl.3. Ansamblul este adesea precedat de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sub-genul de discurs. Rolul unui cuprins și uneori al intertitlurilor unui articol sau al capitolelor unui roman este acela de a da spre lectură în mod explicit structura compozițională a unui text dat. Propunerile mele teoretice privitoare la (proto)tipurile secvențiale (Adam 1992) au putut da impresia că orice text era exclusiv guvernat de ordonarea secvențelor. De fapt, textele au o structură suplă, iar importanța planurilor de texte, fixe sau ocazionale, este preponderentă. În măsura în care din împachetarea propozițiilor nu rezultă întotdeauna secvențe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
impresia că orice text era exclusiv guvernat de ordonarea secvențelor. De fapt, textele au o structură suplă, iar importanța planurilor de texte, fixe sau ocazionale, este preponderentă. În măsura în care din împachetarea propozițiilor nu rezultă întotdeauna secvențe complete, putem spune că structurarea secvențială este facultativă, în timp ce factorul unificator al structurii compoziționale este planul de text. 1.1. Planuri fixe Planurile de texte sînt, împreună cu genurile, disponibile în interdiscursul unei formațiuni sociodiscursive. Ele permit construirea (la producere) și reconstruirea (la lectură sau la audiție
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a stabilit progresiv odată cu apariția prozei, pînă să devină din ce în ce mai structurantă și mai semnificativă (Dionne 1999). Într-un caz de figură aproape ideal, un text poate adopta un plan de text subliniat de segmentarea tipografică ce corespunde, pe deasupra, cu structura secvențială. Este cazul acestei fabule narative din Mici poeme în proză de Baudelaire 122: T81 DEZNĂDEJDEA BĂTRÎNEI Mica bătrîna zbîrcită se simți nespus de bucuroasă văzînd pe acest drăgălaș copil pe care fiecare îl răsfăța, căruia totă lumea dorea să-i
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
omogenitatea perioadei care acoperă versurile 999-1006 este dată de mărcile interogativ-exclamative (De cîte ori și Ce...), în timp ce omogenitatea perioadei 1007-1014 rezidă în verbele modale centrate asupra subiectului enunțării (a se frămînta, a i se părea, a se teme). 2. Structurarea secvențială Din combinațiile mai multor secvențe rezultă două tipuri de fapte: • Combinații de secvențe fie identice (de același tip), fie diferite (cazul cel mai frecvent). • În funcție de anumite modalități, un mod de compoziție apare ca dominant. Textul este atunci mai curînd narativ
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
altă formă de proces, s-a repezit ca un turbat la bietul Miel, în codrul depărtat s-a dus cu el și l-a mîncat. (Trad. Aurel Tita, Ed. Tineretului, 1972: 31-32) Astfel, genurile poveștii și fabulei sînt narative (tip secvențial narativ de inserție) în timp ce genurile epistolare (cu sub-genurile: corespondență personală, administrativă, curierul cititorilor în presă etc.), interviul și teatrul pot fi considerate genuri conversaționale (tip secvențial-cadru dialogal de inserție), iar ghidul turistic ca gen cu dominantă descriptivă (tip secvențial-cadru descriptiv
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu sub-genurile: corespondență personală, administrativă, curierul cititorilor în presă etc.), interviul și teatrul pot fi considerate genuri conversaționale (tip secvențial-cadru dialogal de inserție), iar ghidul turistic ca gen cu dominantă descriptivă (tip secvențial-cadru descriptiv de inserție). Aceste fapte de dominantă secvențială sînt legate de genurile și sub-genurile discursului care fixează relațiile ierarhice mișcătoare și mereu gata să se modifice. A spune că un text poate avea o dominantă de un tip sau altul nu are nimic de-a face cu ipoteza
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a existenței tipurilor de texte. Există numeroase genuri care au dominante preferențiale, asta-i tot ce putem și trebuie să afirmăm, în virtutea extremei eterogeneități constitutive a textelor autentice. Mult prea ambițioasele tipologii de texte au trecut pe lîngă complexitatea ordonărilor secvențiale, neglijîndu-i importanța în favoarea a ceea ce era un simplu efect de dominantă. 2.3. Organizarea compozițională a textelor Structura compozițională globală este ordonată de un plan de text și în general poate fi caracterizată în termeni de dominantă secvențială. Structurarea secvențială
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
complexitatea ordonărilor secvențiale, neglijîndu-i importanța în favoarea a ceea ce era un simplu efect de dominantă. 2.3. Organizarea compozițională a textelor Structura compozițională globală este ordonată de un plan de text și în general poate fi caracterizată în termeni de dominantă secvențială. Structurarea secvențială organizează mai ales părțile sau sub-părțile. A. Planuri de texte (baza de compoziție) Guvernate (mai mult sau mai puțin) sau nu de genurile discursive A1. Planuri fixe (proprii unui gen dat) A2. Planuri ocazionale (proprii unui text unic
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
secvențiale, neglijîndu-i importanța în favoarea a ceea ce era un simplu efect de dominantă. 2.3. Organizarea compozițională a textelor Structura compozițională globală este ordonată de un plan de text și în general poate fi caracterizată în termeni de dominantă secvențială. Structurarea secvențială organizează mai ales părțile sau sub-părțile. A. Planuri de texte (baza de compoziție) Guvernate (mai mult sau mai puțin) sau nu de genurile discursive A1. Planuri fixe (proprii unui gen dat) A2. Planuri ocazionale (proprii unui text unic) B. Structurare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
organizează mai ales părțile sau sub-părțile. A. Planuri de texte (baza de compoziție) Guvernate (mai mult sau mai puțin) sau nu de genurile discursive A1. Planuri fixe (proprii unui gen dat) A2. Planuri ocazionale (proprii unui text unic) B. Structurare secvențială (complementară) B1. Tipuri de secvențe la baza ordonării • Ordonare unisecvențială (cea mai simplă și cea mai rară) • Ordonare plurisecvențială: - Omogenă (un singur tip de secvențe combinate) - Heterogenă (amestec de secvențe diferite) B2. Combinații de secvențe • Secvențe coordonate (succesiune) • Secvențe alternative
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3. Structura compozițională a textului Textul nostru se prezintă ca o suită de 36 de propoziții [e] segmentate în 12 fraze tipografice [P] împărțite în două paragrafe. Regruparea acestor propoziții creează două tipuri de împachetări: regrupări periodice și o regrupare secvențială. 3.1. Structura narativă a primului paragraf Primul paragraf se prezintă ca o secvență narativă completă. O exemplară Intrare-prefață Pn0 introduce un cadru mediativ care se va întinde pînă la finalul povestirii: P1 [e1]. Ivirea perfectului simplu [perfect anterior în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe povestire, vezi Adam 1994: 255-271 8. 110Pentru un studiu sistematic al planurilor de texte ale anumitor genuri, trimit la Adam 2001 și, în legătură cu genurile epistolare, la Adam 1998. 1 11 2 212Pentru o analiză detaliată a structurării periodice și secvențiale a acestui poem, vezi Adam 2002: 8-11. 3 13 4 514 5 15 1 216Vom adopta mai departe abrevierile următoare: PS = perfect simplu, PA = "trecut anterior", IMP = imperfect, MCP = mai mult ca perfect, PR = prezent, PC = perfect compus, PsC = perfect
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
apar la fel într-un jurământ din secolul al XVIII-lea și într-un vodevil din secolul al XIX-lea. Într-un text există, prin excelență, două modalități de a articula aceste tipuri de secvențe: inserarea de secvență și dominanta secvențială, ca să reluăm termenii lui J.-M. Adam. (a) În cazul unei inserări de secvență, avem de-a face cu o relație elementară de includere a unui tip de secvență într-un altul: un dialog în povestire, o descriere în argumentație
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
joacă un rol demarcativ care subliniază și limita inserției, dar o și atenuează, legitimând-o (secvența narativă are dreptul să facă o pauză și să lase loc contemplării descriptive doar pentru că personajul este obosit și se oprește). (b) O dată cu dominanta secvențială, avem de-a face cu o relație mai complexă, cu un fel de amestec de secvențe. Să analizăm acest fragment de Victor Hugo: Imaginați-vă [...] străzi, străzi întregi unde întâlnești la fiecare pas spectacole de genul acesta, unde peste tot
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Este vorba de o secvență descriptivă organizată (strada, curtea, casa, camera, patul...) care apare strâns legată de o secvență de tip instrucțional (o serie de acte de făcut: "Imaginați-vă"..., "imaginați-vă"...). În acest caz, putem vorbi de o "dominantă secvențială", deoarece secvența instrucțională domină descrierea. În schimb, scurta secvență de dialog între femeie și enunțător este inserată în această secvență descriptiv-instrucțională. Cât privește finalul primului paragraf ("Nu am rămas [...] o agonie"), el nu se citește ca inserție de secvență, ci
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
permite apariția vocativelor ("mult iubitul meu Jacques"), a injoncțiunilor ("iartă-mi"), a deicticelor raportate la situația de enunțare ("timpuri" verbale, "scrisoarea aceasta"...). O analiză mai atentă arată că secvența instrucțională maschează, de fapt, o secvență narativă potrivit principiului de "dominantă secvențială": seria de indicații date cititorului permite o narațiune indirectă. Pe scurt, este vorba despre introducerea secvenței conversaționale în secvența instrucțională (care, la rândul ei, domină secvența narativă) și despre introducerea secvenței instrucționale în secvența narativă, ca ultimă însumare. ▪ 7.5
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
etic, 67 deictic, 55 deictic spațial, 57 deictic temporal, 57 demonstrativ, 333, 337 densă (funcționare ~), 266 descriere, 149, 312 descriere definită, 320 desemnator rigid, 320 direct (discurs ~), 204, 205 direct liber (discurs ~), 217 discretă (funcționare ~), 266 discurs narativizat, 209 dominantă secvențială, 290 dumneavoastră, 61 "discurs" (vs "povestire"), 106 E empatie, 322 endoforă, 315 enunț (vs enunțare), 47 enunțare vs enunț, 47 enunțător, 48 "enunțător" (vs "locutor"), 180 epitet, 276 epitet de natură, 276 eterogenitate (~ textuală), 290 ethos, 175 evaluativ (adjectiv~), 257
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
specifice a adevărului sub dictatură, ca și asupra miturilor puse în circulație pentru a sprijini discursul totalitar 52. Limpeziri însemnate în definirea ținutei ancilare a istoriografiei sub regimul comunist s-au produs mai cu seamă după abolirea acestuia, prin analize secvențiale 53, dar și în cîteva abordări mai ample 54, cea mai cuprinzătoare fiind Istorie și mit în conștiința românească de Lucian Boia, sinteză menită a stimula o lectură cri-tică a trecutului național 55. Nu se poate insista acum asupra acestor
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sub influența fluctuațiilor estrogenilor și progesteronului. Explorarea ovulației se practică în situații de infertilitate sau pentru detectarea ovulației în scopul aplicării unei metode naturale de contracepție (tabelul 44) și exploatează modificările fiziologice produse la nivelul diferiților receptori genitali sub acțiunea secvențială a estrogenilor și progesteronului în cursul unui ciclu ovarian (fig. 53). Temperatura bazală se determină oral sau rectal, dimineața, la aceeași oră, înainte ca femeia să coboare din pat. Temperatura bazală este minimă imediat înainte de ovulație datorită nivelului crescut de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]