2,609 matches
-
își povestește și propriile „aventuri” sentimentale, mai degrabă ridicole, în ton cu celelalte întâmplări. După o experiență dezagreabilă în mișcarea socialistă, ziaristul Nichita din „romanul” Camioneta verde (1935) intră în „partidul agrarian” și activează intens pentru difuzarea ideologiei acestuia. Electoratul, sedus de promisiuni, îi aduce pe agrarieni la putere, dar ei își văd de propriile afaceri. Deși numai din altruism, Nichita intră în jocul aranjamentelor, cunoscându-i astfel pe mai toți șefii vieții politice, pe care, dezamăgit, dezgustat, îi prezintă sec
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
SION, Gheorghe (18.V.1822, Mamornița - Cernăuți - 1.X.1892, București), memorialist, autor de versuri și teatru, traducător. Sedus de plăsmuirea enormă din acel imaginar Izvod al lui Clănău (Cronica lui Huru), S. a crezut o vreme - până ce mistificarea fu dovedită - în obârșia legendară a neamului său. Era unul din foarte numeroșii copii ai Eufrosinei (n. Schina), fiică de
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
mai puțin izbitoare, ea nu lipsește nici din alte numeroase povestiri prin care scriitorul s-a impus ca un talent viguros. Vechilii scot fără milă femeile bătrâne și bolnave la clacă (În drum spre Hârlău), fetele și nevestele țăranilor sunt seduse de „domnișori” (Păcat boieresc), pe multe moșii muncitorii agricoli se recrutează din rândul dezertorilor și fugarilor, au drept locuințe bordeie și lucrează sub regimul unei exploatări nemiloase (Bordeenii). Disperați de abuzurile autorităților, oamenii își iau câmpii (Emigranți la Brazilia) ori
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
lor originar. Profesor, critic și istoric literar de o solidă formație, sobru și exigent în receptarea actualității literare, distanțat față de „metodologiile” în vogă doar pentru o vreme, S. este un autor echilibrat și riguros, care alege să convingă, nu să seducă. SCRIERI: Camil Petrescu, Iași, 1973; Proza artistică a lui Tudor Arghezi, Iași, 1995. Repere bibliografice: Al. Andriescu, „Camil Petrescu”, CRC, 1973, 29; Liviu Leonte, Virtuțile monografiei universitare, „Flacăra Iașului”, 1973, 8 352; Traian Cantemir, „Camil Petrescu”, ATN, 1973, 10; Al.
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
Slavici. La fel de încordată și bine surprinsă este atmosfera din nuvela Pe Mărgineanca (1912). Logofătul Mărgărit, aparent un bărbat dârz, onest, este în fond viclean, în stare chiar de crimă pentru a parveni. După ce se căsătorește cu sora administratorului Müller, o seduce pe nevasta moșierului Arțăreanu, cu care plănuiește să se însoare, după ce aceasta își va ucide soțul. Dar, cuprinsă de spaimă și remușcare, femeia se sinucide. În alte schițe și nuvele S.-A. înfățișează sugestiv bălțile Dunării și peisajul arid al
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
aceasta să sfârșească prin a se autodizolva. Tehnica de comunicare, sub toate aspectele sale, trebuie să „introducă individul” într-un „univers informațional” pe care acesta să-l folosească selectiv în interesul propriu și conform cu nevoile sale, fără a se lăsa sedus de el. În condițiile lumii moderne și mai ales postmoderne, atenția acțiunii de igienă mintală trebuie centrată pe „formarea personalității” și a identității individului, pe libertatea sa interioară de a lua decizii, pe dezvoltarea creativității și a originalității în conduite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Abel, dușmănit de fratele vitreg. Acesta din urmă nu îl ucide, dar îi provoacă moartea. Scoțându-l din funcție și îndepărtându-l de la moșie, Andrei pune ochii și pe soția lui Mitruț, pe care nu se lasă până nu o seduce. Printr-o întâmplare, Mitruț descoperă adulterul și, sub tensiunea șocului suferit, se aruncă într-o fântână. În dramaturgia lui T. singura piesă rezistentă, comedia Bujoreștii, e neverosimilă în datele ei structurante. Boierului Fotin Bujorescu îi moare feciorul tocmai în ajunul
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
romane sunt la fel de semnificative pentru propria „istorie” a autorului. Sunt cărți în care s-a înfăptuit o sinteză originală, organică și fertilă între tehnicile și viziunea proprii unor formule ale prozei moderne - între care Noul Roman, de care scriitorul fusese sedus în tinerețe - și un patrimoniu extraliterar tributar unei tradiții, vechi și etern, alimentat de propria memorie, dar mai ales de asimilarea - tot prin mijlocirea acelei memorii - a psihismului colectiv al obștii sătești de altădată și a anecdoticii care animă orizontul
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
teză de doctorat, îi apare în 1971. Mai e prezent în „România literară”, unde va susține și rubricile „Mic dicționar” (1990-1997), „Scrisori portugheze” (1997-2003), la „Viața românească”, „Steaua”, „Ramuri”, Convorbiri literare” ș.a. Istoric literar cu vocația paradigmaticului metodologic și teoretician sedus de plasticitatea formelor concrete, Z. își construiește demersul analitic pornind de la formula aparent paradoxală a „stilisticii diacronice”, definită, în prefața volumului Cealaltă față a prozei (1988), drept operația de urmărire a metamorfozelor și evoluției „seriilor literare” nu în succesiune linear-istorică
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
împărat, Nodul Pământului, vrăjitoarea Cârja, și în piese (categoric nereprezentabile) se petrec, în virtutea unor farmece, întâmplări miraculoase. În primul poem flăcăul Leandru, tăietor de lemne, asumându-și rolul de Făt-Frumos, omoară vrăjitoarea cu al cărei concurs tiranul încearcă să o seducă pe iubita lui credincioasă, Mene, o modestă țesătoare. Aceasta, după ce Marao fusese prefăcut de vrăjitoare în șarpe și înainte ca ea să îi redea înfățișarea omenească. Redevin, în schimb, oameni Măgarul, anterior fiu de împărat, și pisica, în care se
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
abandonarea lor aproape fără nici un fel de scrupule. Studiul lor continuă însă să fie necesar, mai ales în țările în care s-au declanșat reforme de învățământ și reforme curriculare. Teoriile și modelele tradiționale ale modernității n-au dispărut, putând seduce încă ușor pe neofiții care s-au antrenat în procese de reformă școlară fără a le cunoaște exhaustiv și suficient de profund încât să le sesizeze racilele. Este motivul esențial pentru care le expunem, sintetic, în continuare. Înaintea prezentării celor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
strictă, impusă de logica praxiologică a acțiunii eficiente. Eficientismul tylerian nu este dictat doar de rațiuni economice, iar modelul nu este un simplu business plan, ci o construcție științifică autentică. Simplitatea și funcționarea facilă a lui Tyler Rationale i-a sedus atât pe teoreticienii, cât și pe practicienii curriculumului, care au crezut că s-a câștigat, în acest fel, un instrument infailibil pentru a dezvolta, construi și optimiza, repede și sigur, curricula moderne, eficiente în orice condiții sociale și educaționale. S-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
II. evaluarea inițială - pentru stabilirea „nivelului de competență”; III. instruirea efectivă; IV. evaluarea-diagnostic - sinonimă cu „evaluarea formativă” sau „evaluarea de progres”; V. prescripțiile - menite să adapteze tratamentul pedagogic la situațiile educaționale întâlnite prin „repetiții”, „ajustări” și „îmbogățiri” ale conținuturilor învățării. Seduși de acest model (și în special fascinați de termenul competență), designerii Noului Curriculum românesc au crezut că îl pot combina cu modelul curricular bazat pe taxonomia lui Bloom pentru a obține o sinteză superioară. Acest amestec s-a dovedit însă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Identificarea „semizeilor curriculumului” nu a fost nici pledoarie pro domo, nici stupidă preamărire, ci căutarea disperată a fundamentelor infailibile, pe care eforturile „științifice” ale raționaliștilor și empiriștilor, precum Bloom și Gagné, nu le puteau oferi. Desigur, puțini s-au lăsat seduși de supoziția că „garanții” pot fi considerați marii profesori de la Columbia, Chicago, Harvard sau Ohio. De aceea cercetările au mutat accentul de pe trecut pe viitor. În anii ’70, teoria curriculumului a fost invadată de futuriști. Mai toți priveau nu spre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care este reînviat mitul „marelui complot de subjugare economică și politică a lumii”, ci și talentului aparte al autorului de a însăila cu pricepere fapte disparate, conferindu-le, pe ansamblu, o uimitoare verosimilitate, o aparență de „realitate obiectivă” ce a sedus mulți consumatori de „cultură de masă”. Totuși, nu este vorba decât despre un policier conceput ingenios. Kah susține că educația globală nu este decât o componentă a marii conspirații de instaurare a „noii ordini mondiale”. Cartea sa dezvăluie conspiratorii angajați
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dezvoltarea studiilor de marketing, reclama și creditele avantajoase sunt doar câteva tehnici de sporire a cererii. Vânzătorul nu mai este destinat să întârzie vânzarea, ci s-o grăbească. El nu mai „fugărește” clientul prin figura sa acră, apatică, ci îl seduce prin politețe și solicitudine. Din când în când, îi acordă reduceri de preț, îi oferă trei unități de marfă la prețul de două sau îi face un mic cadou doar pentru că a intrat în magazin. Vânzătorul nu numai că nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Liviu Antonesei să nu se impacienteze, am spus prin asociere, a nu se uita că propaganda nu ne-a cucerit mai întâi mințile, ci inimile. Masa populară, fiind de genul feminin, iubește „bărbații puternici” și nu poate fi stăpânită decât sedusă de și cu autoritate, iar Napoleon obișnuia să spună: „Nu am decât o pasiune și o amantă: Franța”. Așadar, o descriere detaliată a relației de apropiere dintre caracterele noastre „impregnate de comunism” s-ar putea folosi de termeni sinonimi descrierii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un mare accent pe cuvinte, cuvântul îmbolnăvește și tot cuvântul vindecă, însă nu putem analiza sentimentele și gândurile în formă lingvistică punându-le sub microscop sau separate de persoana care le exprimă. O dată exprimate, cuvintele capătă o existență aparte, a seduce înseamnă a transpune o persoană din universul rațional în cel al imaginației, al construcțiilor de idei, imagini și amintiri care declanșează trăirile unor sentimente puternice. Cuvântul are prin efectele sale polivalente un caracter magic și, parafrazând, putem spune nu numai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din realitatea mahmură, fără ritm, fără rimă/ mai erau doar trei lopeți de aruncat/ târziu/ când visele ne îmbrâncesc, ne pocnesc oasele/ mâinile mele îndelung m-au pipăit, urlând singuratice” (din cuvântul tău rostit în pustiu, 3). În Poeme de sedus realitatea (2000), materia poetică se concentrează, spațiul poemului se condensează, dar peisajul rămâne tot al apocalipsei: „Orizont tumefiat în care mucegaiul sapă noi răvașe. seară cu/ dinți ce rupe din maluri bucăți reci, indiferente. fiecare trecere/ ne naște mai goi
POP-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
var. urechea din creier în care urlă în fiecare noapte moarteA”. Amestecul de visceralitate și simbolism, metaforismul excesiv, imaginarul (auto)distrugerii caracterizează aceste, în fond, parabole ale morții cotidiene. SCRIERI: Pedale de hârtie, Cluj-Napoca, 1994; PoemeșinimiC, Cluj-Napoca, 1996; Poeme de sedus realitatea, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Florin Lazăr, „Pedale de hîrtie”, ECH, 1995, 6-9; Andrei Grigor, Sau poet sau nimic, L, 1996, 38; Gheorghe Mocuța, Un onirist insolit, „Arca”, 1996, 10-12; Bucur Demetrian, Spre un orizont al viziunii, R, 1996, 10-12
POP-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
sufletește. Dar lumea de după război, deși cu mari elanuri naționale, ambiții și realizări, nu mai are pentru Radu Comșa nici un preț, mai ales pe fundalul înstrăinării iubitei și al incomunicării erotice, ceea ce culminează cu sinuciderea protagonistului. De altfel, Întunecare a sedus cu deosebire ca roman al acestei ratări sentimentale, profilat pe ecranul primului război mondial, care nu ocupă prim-planul, ci este intermediat, ca la Tolstoi în Război și pace, printr-o dramă credibilă, care iradiază un pacifism manifest. Optica umanitaristă
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
decorativ, îmbinând indiscreția și rafinamentul. „Subiectul” pieselor sale lirice este luxul, strălucirea mondenă, amintind creația târzie a lui Charles Baudelaire, dandysmul, preocuparea obsesivă pentru exterioritate, femeia ca „obiect” prețios, asemenea artei. Poezia capătă uneori vagi, retorice elanuri constructiviste, R. fiind sedus mai degrabă de aspectul pictural, pitoresc al agitației din porturi, fabrici, șantiere. El pare să ocolească orice popas reflexiv, orice angajare sentimentală și, în general, se cantonează în orizontul ideilor comune, ca atunci când compune o imprecație la adresa idolului Aur. Limbajul
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
Petru Cercel, „poet, trubadur, elegant, boem”, să pună în conflict scenic inerția tradiției autohtone cu dinamismul civilizației occidentale, al cărei fiu adoptiv domnitorul era. Conflictul nu mută însă cu totul accentul în zona ideilor nobile, fiindcă autorul este, până la capăt, sedus de soluțiile literare „sentimentale”, înlocuind în chip fals intriga ucigașă prin duelul cavaleresc. Privit în întregul său, scrisul lui R. se situează în zona literaturii „alexandrine”, a maximei dexterități prozodice, nedepășind prin nimic modelele, altfel ușor de recunoscut. Popularitatea în
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
o permanentă expansiune, generată de procesele de „convergență” și „precipitare” fenomenologică, e textura eterică și învăluitoare, lingvistică și ideologică în aceeași măsură, a unei strategii (postmoderne) de tip carismatic. Dacă romanele Ion sau Răscoala ale lui Rebreanu conving, cele camilpetresciene seduc. Celălalt aspect, mai dificil de izolat analitic, al „fluxului de autenticitate”, vădește consistența difuză și ocurența enigmatică ale unei pulsații fascinatorii. Prețuindu-se, înainte de toate, ca intelectual, P. își proiectează, încă de pe băncile Universității, evoluția gândirii conform unei scheme ordonatoare
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
un emblematic Zbor peste ape. Existența lui M. a fost prea scurtă ca să îi îngăduie o afirmare pe măsura talentului. La douăzeci și șase de ani, când își încheie, discret, drumul printre oameni, era o personalitate lirică destul de bine conturată. Sedus de „mirajul cântecului”, purta în el „misterios ecou” „de dincolo de timp și noi”. Reușise în numai câțiva ani să se desprindă de sub tutela maeștrilor săi - Eminescu, Goga, Aron Cotruș, Bacovia și mai cu seamă Lucian Blaga -, făcând sesizabilă în poeme
MOLDOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288230_a_289559]