2,120 matches
-
au marcat în continuare opțiunile, precum și stilul de filosofare. Problema scriiturii ca economie și producere axată mai degrabă pe rolul semnificantului, avatarurile barthesiene de surprindere a scriiturii între alte noțiuni ca text, discurs, scriere, sau ale diminuării instituției autorului, incursiunile semiotice ale Juliei Kristeva ce vor contura conceptul de intertextualitate ca "indice al modalității în care un text citește istoria și se inserează în ea", sunt doar câteva exemple ale unor teme care se regăsesc și în lucrările lui Jean Baudrillard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
francez. Într-o primă etapă a criticii marxismului, Baudrillard a orientat analiza către semiologie, în dorința de a dezvolta perspective mai adecvate obiectelor de studiu. Astfel, în Pour une critique de l'économie politique du signe (1972), va utiliza teoria semiotică a lui Saussure în încercarea de a interpreta majoritatea aspectelor vieții sociale în termenii unui sistem de semne. Discursul baudrillardian se alcătuiește acum în funcție de această grilă terminologico-ierarhică ce conține și proiectul general al unei "economii politice a semnului". Un exemplu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
decriptează o tensiune între simbolic și semiotic, tensiune care ar subîntinde întreaga organizare teoretică baudrillardiană, ce se verifică și pentru textura lucrărilor sale mai târzii. Astfel, "matricea de bază a teoriei este articulată pe opoziția dintre culturile simbolice și cele semiotice (sau de simulare). Într-adevăr, scrierile târzii continuă și adâncesc primele eseuri ale lui Baudrillard care se ocupă de această opoziție: pe de o parte, aspectele simbolicului [...], care sunt principiul răului, alteritatea radicală și iluzia radicală; pe de altă parte
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
simbolic este astfel dublată de perspectiva asupra propriului demers al scriiturii și analizei 416, care îi trădează grija asupra dezvoltării propriei teorii (împotriva celor care ar crede că scrie lipsit de orice strategie...). A doua imagine care pune în relație semiotica și simbolicul este aceea a plăcilor tectonice, care au uneori și puncte de tangență, dar, în general, "cele două categorii ale gândirii sunt ireconciliabile. Ele urmează fiecare propriul său curs, fără a se confunda, cel mult alunecă una peste cealaltă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fatalității și a gândirii radicale, care, la fel ca și cele două paradigme, se află la intersecția dintre sens și nonsens, adevăr și minciună, continuitate și discontinuitate. Mike Gane interpretează a doua imagine ca reprezentând distrugerea ordinii simbolice de către ordinea semiotică, deși ideea conform căreia "astăzi realitatea nu este nimic altceva decât apocalipsa simulării"418, ar reinvesti ordinea semiotică cu o putere devastatoare față de celelalte categorii, fie ele și simbolice. De asemenea, ca privire generală asupra perspectivei schimbului simbolic în societățile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sens și nonsens, adevăr și minciună, continuitate și discontinuitate. Mike Gane interpretează a doua imagine ca reprezentând distrugerea ordinii simbolice de către ordinea semiotică, deși ideea conform căreia "astăzi realitatea nu este nimic altceva decât apocalipsa simulării"418, ar reinvesti ordinea semiotică cu o putere devastatoare față de celelalte categorii, fie ele și simbolice. De asemenea, ca privire generală asupra perspectivei schimbului simbolic în societățile contemporane, Baudrillard mărturisește într-un interviu 419 că dacă societățile primitive cunoșteau două niveluri ale procesului de schimb
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Minnesota Press, Minneapolis, 1982. RORTY, Richard, Contingență, ironie și solidaritate, trad. și note de Corina Sorana Ștefanov, Editura All, București, 1988. RORTY, Richard, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, trad. de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000. ROVENȚA-FRUMUȘANI, Daniela, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995. RYBACKI, Karyn C., RYBACKI, Donald J., O introducere în arta argumentării. Pledarea și respingerea argumentelor, trad. de Viorel Murariu, Polirom, Iași, 2004. SANDYWELL, Barry, "Forget Baudrillard?", în Theory, Culture & Society, Sage, London, Thousand Oaks
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ibidem, p. 189. 259 James Paul Gee, An Introduction to Discourse Analysis. Theory and Method, second edition, Routledge, New York, London, 2005 (1999), p. 2. 260 A se vedea O. Ducrot și J.-M. Schaeffer, op. cit., p. 348. 261 Daniela Rovența-Frumușani, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București, 1995, p. 247. 262 Paul A. Bové, "Discourse", în Frank Lentricchia, Thomas McLaughlin (eds.), Critical Terms for Literary Study, p. 54. Aceste interogații sunt ilustrative pentru reconstrucția analizei discursului pe care o propune poststructuralismul; Paul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Tot despre o lărgire a înțelegerii discursului se referă într-o anumită parte a studiului său și Jan Blommaert (Discourse. A Critical Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2005), atunci când afirmă că "discursul [...] are în vedere toate formele de activitate umană semiotică producătoare de sens, văzute în legătură cu modele sociale, culturale și istorice și dezvoltări ale utilizărilor. Discursul este unul dintre numele posibile pe care îl putem da" (p. 3). În această înțelegere, important rămâne contextul în interiorul căruia ceva capătă semnificație și se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
accentuată prin anii 1960 nu s-a modificat prin recunoașterea noilor metafizici, unele promovate de gânditori de origine română stabiliți în Occident. Ecouri timide în țară au fost totuși. Fiindcă noua metafizică promovează și intercomunicările demersurilor ontologiei moderne cu logica, semiotica și cu antropologia filosofică, la noi au apărut cel puțin trimiteri bibliografice. Peste hotare, noua metafizică a susținut-o Ștefan Lupașcu (1900-1988), care o menționase și în scrierea Experiența microfizică..., publicată inițial în România, până către finalul activității. Matila Ghyka
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
s-au înmulțit lucrările de filosofia științelor omului. Deși se spunea că marxismul a revoluționat gândirea despre societate, cele mai multe noutăți au venit tot din Vest. Antropologia structurală, Sociologia concretă, Econometria, Cibernetica cu ramuri în științele omului, Logica modernă, Logica științei, Semiotica, Managementul, Marketingul, Psihologia socială și Psihosociologia cu teoriile și tehnicile lor, mai recentele tehnici ale comunicării și multe alte "operaționalizări" ale unor vechi concepte filosofice, erau traduse din spațiul cultural occidental european și nord-american. După informațiile noastre, încă nu s-
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de secol. Așa cum se susține și în (37 a și b). Căci științele moderne ale naturii practică structuralismul nu de la scolastici, ci poate de la antici încoace. Cu oarecare aproximație, hermeneutica structuralismului trimite la metalogică și metamatematică. Se ajunge așa în preajma semioticii, care are corespondențe informațional-calculatorii și tehnologice, respectiv, ne întâlnim și cu o etică a valorilor și virtuților morale, definitorii pentru lumile oamenilor de astăzi, de la cele mai "primitive" care se conservă prin tot mai rarele rezervații la cele mai "expandate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în comentariul său la textul aflat aici în discuție, importanța problemei reprezentării în demersul critic al lui Benjamin: atât din punct de vedere al criticii limbajului, cât și a sistemului politic. Reprezentarea este cea care, deopotrivă, este mediatoare, „tehnică, utilitară, semiotică, infor mativă“. În sistemul dreptului, violența divină, ne-reprezen tativă, joacă rolul exteriorității radicale, a deciziei suverane; de fapt, ea face posibilă tocmai decizia ca atare, de neconceput între limitele istoriei căzute. Derrida conchide: „întreaga decida bilitate, în schimb, se situează
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
către autodefinire identitară. De asemenea, în vreme ce carnavalul medieval crea, potrivit lui Bahtin, un spațiu utopic de libertate, cel american, potrivit lui McGowan, este distopic, prin înregistrarea continuă a diferențelor de clasă, rasă și normalitate 221. Abordarea lui McGowan se bazează pe teoria semiotică a lui Eco referitoare la carnaval ca distopie 222. Carnavalul american din secolul al XIX-lea reprezenta cultura americană în diversele ei forme de manifestare. În primul rând, existau târgurile interna-ționale, spații de explozie identitară pentru un viitor utopic, loc
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Seidman • Curs de mediologie generală, Régis Debray • Darurile Zeiței Amaterasu, Roxana Ghiță, Cătălin Ghiță • Fundamentele culturale ale lumii occidentale, Jean-Louis Bodinier, Jean Breteau • Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru • Modele culturale comparate, Gheorghe Drăgan • Rațiune și cultură, Ernest Gellner • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența Frumușani • Studii irlandeze, Codruț Constantinescu În curs de apariție Artă, cultură și gastronomie, Phyllis Pray Bober LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției SINTEZE ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str.
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a susținut, ei dorind să fac un lucru serios: medicina. Filologia a fost o modalitate prin care am compensat imposibilitatea de a studia ceea ce aș fi dorit. În anul al III-lea am ales ca temă pentru lucrarea de diplomă semiotica filmului. După terminarea facultății, ajuns în Germania, am constatat că mi-am pierdut o posibilitate de articulare, limba română, limba maternă. Chiar dacă știam foarte bine limba germană, făcând liceul german din Timișoara, niciodată nu m-am simțit acasă în această
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
a mea mai scârțâia pe vremea aceea. Am căutat o altă modalitate de expresie și așa am început să lucrez în televiziune. Cum ați intrat în această industrie, pentru că nu aveați nicio calificare, în afară de filologie? Aveam lucrarea de diplomă, pe semiotica filmului, dar care nu interesa pe absolut nimeni. Eram în 1990. Am început chiar de jos, într-un fel programatic: mi-am spus că trebuie să învăț tot ce se poate învăța. Așa că am sunat la toate studiourile din zona
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
în același timp, o depășește pentru că se constituie ca loc (topos) al filosofiei văzută ca ontologie fundamentală, gândire esențială despre ființă (Noica 1998; Heidegger 2003). Depășire a limitelor logicului, metalogicul este, totodată, deschidere câtre ființă și sens, câtre filosofie și semiotică, logos și ethos, ordine și libertate, gândire și credință. Dar, unde ar putea fi plasat ideologicul în dinamica ipostazelor gândirii? Există o formă specifică a gândirii ideologice care ar putea pătrunde printre straturile protologic, logic și metalogic ale gândirii umane
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Tot timpul m-am simțit un intelectual român" Plecat din România din 1970, Sorin Alexandrescu este, fără doar și poate, un intelectual de talie europeană. Îl recomandă, printre altele, statutul de profesor universitar la Amsterdam, mult citatele sale lucrări de semiotică, eseistică și teorie literară, dar și o modestie aproape nelalocul ei pentru un om cu o astfel de biografie. Deloc intimidat de posibilele reacții ale regimului comunist, Sorin Alexan-drescu a desfășurat o vie activitate în diaspora, impunându-se repede ca
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
etapele reprezentării simbolice ale realului "diferit" (între un eveniment și lectura scrisorii oficiale care îl relatează, de exemplu) în spectacolul "trăit în direct", ea privilegiază comuniunea și senzația "la cald" asupra informației și reflectarea ei "la rece" și suprimă ruptura semiotică legată de distanța diferența dintre real și înregistrarea sau reprezentarea sa"4. Pătrunderea mass-media în viața religioasă în general este un fapt concret de care atât organizațiile religioase, cât și mass-media americană, atât de amalgamată datorita celor 6000 de organizații
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag. • Procese interpersonale, Ștefan Boncu, 280 pag. • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus, 236 pag. • Romancieri interbelici, Livia Iacob, 180 pag. • Să înțelegem jurnalismul, John Wilson, 330 pag. • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag. • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu, 320 pag. • Sociologie generală, Mircea Agabrian, 340 pag. • Sociologia educației, Dumitru Popovici, 292 pag. • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan, 152 pag. • Strategiile resurselor umane
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
își propune să scoată la lumină elemente inedite din mecanismul complicat al procesului de creație. Ani la rând cercetarea onomasticii literare ca disciplină lingvistică a beneficiat doar de datele pe care le oferă ramurile lingvisticii, adăugând aici semantica, stilistica, poetica, semiotica. Ea a devenit, însă, de curând, un domeniu al cărei obiect de cercetare poate fi abordat și din perspectiva geografului, istoricului, etnologului, psihologului, sociologului, antropologului sau criticului literar care înțelege că "numele propriu se metamorfozează în semne de intuire, identificare
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a limbii române pt. studenții străini), Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 264 pag., 183.000 lei • Româna de bazăvol. 2 Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 304 pag., 144.000 lei • Să înțelegem jurnalismul, John Wilson, 330 pag., 228.000 lei • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 131.000 lei • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu, 320 pag., 222.000 lei • Sociologie generală, Mircea Agabrian, 340 pag., 210.000 lei 322.000 lei • Sociologia educației, Dumitru Popovici, 292 pag., 203.000
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de la o stare de fericire la una de nefericire, sau de la una de nefericire la alta de fericire". Acest exemplu, ales de către Aristotel, corespunde noțiunii de inversiune a conținuturilor, care va reprezenta pentru mult timp cheia definiției povestirii dată de semiotica narativă a lui Greimas. Plecând de la această opoziție între conținutul inversat (un subiect de stare [S] este în relație de disjuncție față de un anumit obiect de valoare: O) și conținut aliniat (subiectul de stare este, la sfârșitul povestirii, în relație
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
secvenței apoi în momentul t + n sfârșitul secvenței. Se dă formula situațiilor inițială și finală care reunește primele trei componente (A, B și C), subliniind relațiile dintre ele, fără o implicare necesară a inversiunii conținuturilor, postulate mult prea tendențios de către semiotica narativă: Situația inițială: [S este/ face/ are sau nu are X, X' etc. în t] Situația finală:[S este/ face/ are sau nu are Y, Y' etc. în t + n] (D). Un proces: "Acolo unde nu există integrare în unitatea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]