2,115 matches
-
îți dă voluptăți de vrajă. Totul e atunci să găsești schemele de bază pe care se sprijină structura limbilor, pentru ca apoi, prin mijlocirea lor, să emani puterea sedimentată în etimologia lor. Așa se face că, în ciuda aparenței aride a teoriilor semiotice, imboldul care le hrănește e unul mistagogic: credința că, prin vocabule, te poți iniția în misterul existenței. Nu e spirit pasionat de logică, de filologie sau literatură care să nu fi suferit la un moment de superstiția limbii resimțite ca
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
precizează în prefața volumului că textele au fost concepute în împrejurări diferite, unele fiind întocmite cu prilejul unor întruniri academice, iar altele cu ocazia unor conferințe în fața publicului larg. Că așadar heterogenitatea lor, deși evidentă, are drept numitor comun domeniul semioticii. „Îmi exprim încrederea că acei cititori care nu cultivă interese semiotice vor putea citi aceste scrieri ca pe niște contribuții la o istorie a diferitelor filosofii ale limbajului." (p. 6) Încrederea lui Eco își găsește acoperire în carte, textele avînd
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
diferite, unele fiind întocmite cu prilejul unor întruniri academice, iar altele cu ocazia unor conferințe în fața publicului larg. Că așadar heterogenitatea lor, deși evidentă, are drept numitor comun domeniul semioticii. „Îmi exprim încrederea că acei cititori care nu cultivă interese semiotice vor putea citi aceste scrieri ca pe niște contribuții la o istorie a diferitelor filosofii ale limbajului." (p. 6) Încrederea lui Eco își găsește acoperire în carte, textele avînd calitatea de a fi instructive sub unghiul filozofiei limbii, dar nu
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
cuvîntul. Ceea ce e totuna cu a spune că limba este o unealtă care nu poate desființa nimic. Ideea aceasta e formulată de Eco astfel: „Nu se poate folosi nici o expresie pentru a face să dispară propriul ei conținut. Deoarece o semiotică este, prin definiție, un mecanism de a face să fie prezent în minte, deci un mecanism de a produce acte intenționale." (p. 77). Cuvîntul evocă și creează stihii. Că acea stihie există sau nu în realitate îl privește prea puțin
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
de infirmitatea de a nu putea desființa adevărurile pe care vrea să le îngroape. Ea poate să le ascundă, să le minimalizeze sau să le compromită, dar nu poate să le anuleze. Aici avem de-a face cu o variantă semiotică a legii conservării informației: nimic nu se pierde în univers, căci un eveniment, odată întîmplat, se întipărește undeva. Iar pentru Eco limba e matricea încărcată cu ținerea de minte a întregii omeniri, și cine cercetează limbile află esența omenirii. A
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
Pe de o parte, afilierea la Cercul de Poetică al lui Tudor Vianu a însemnat, pentru Sorin Alexandrescu sau Toma Pavel, dar și pentru Virgil Nemoianu, după cum va recunoaște deschis în Arhipelag interior, o formă de evaziune prin științificitate. Poetica, semiotica sau structuralismul au reprezentat, pentru acești critici, dincolo de mirajul unui limbaj nou, garanția ocolirii principiilor marxist-leniniste în numele unei obiectivități de ordin lingvistic. Ei au preferat coborârii în arena actualității, acolo unde se purta întreaga luptă de eroziune a clișeelor marxist-leniniste
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
W.M.Todd III, Valeriu Cristea și alții. A fost privilegiată valorificarea poeticilor clasice și în special a celor novatoare ale lui V.Vinogradov, L. Grossman, M. Bahtin, a ideilor lui A. Gide sau A.Camus, precum și a descoperirilor structuralismului, semioticii, hermeneuticii și a altor orientări moderne și postmoderne. A prevalat respectul pentru operă, pentru textul artistic, dezvăluirea semnificațiilor estetice polivalente, originale. Și la simpozionul de la Budapesta cele mai consistente contribuții au fost aduse în domeniul poeticii, al interpretării punctuale a
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
deosebite, pentru alții exemplare - i-au asigurat o autoritate și o audiență quasi-nelimitate. - În al doilea rând, cel puțin unul din referatele solicitate de editură înainte de publicarea cărții, cel semnat de Jean-Jacques Nattiez - în anii '70 promotor al structuralismului și semioticii muzicale, ades atacat de confrați în ultimul deceniu dar considerat mereu și de toată lumea ca o personalitate incontestabilă și de primă mărime - a făcut obiectul unor seminarii profesionale presărate de înfruntări. Într-o paranteză imaginară, două observații: 1) Un referat
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
îndepărtez orice ambiguitate, mă grăbesc să spun: nu am semnat angajamente la Securitate, deși aș fi vrut să lucrez în diplomație (cum mi s-a și oferit, cu condiții), deși mi-aș fi dorit să pot participa la congresele de semiotică de la Urbino (cum mi s-a și oferit, cu condiții), deși nici în luna de miere n-am avut un acoperiș propriu deasupra capului și deși am crezut că locul meu ar trebui să fie la Facultatea de Filologie și
Un trecut care nu trece by Vasile Popovici () [Corola-journal/Journalistic/7146_a_8471]
-
care le distinge în spațiul generației. Cum sînt definite aceste cîmpuri, este altă poveste. Definițiile respective sînt valabile în măsura în care nu sînt valabile; mai limpede: se poate să fie adevărat că prin apariția lui Nichita Stănescu apare pentru poezie o "conștiința semiotica", ca Marin Sorescu se înscrie în "genul ironic și parodic", ca Mircea Ivănescu e "primul experimentalist programatic din această generație" ș.a.m.d., dar la fel de bine se poate spune și că Nichita Stănescu este un "experimentalist programatic", ca la Mircea
Încă o antologie by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/18164_a_19489]
-
înscrie în "genul ironic și parodic", ca Mircea Ivănescu e "primul experimentalist programatic din această generație" ș.a.m.d., dar la fel de bine se poate spune și că Nichita Stănescu este un "experimentalist programatic", ca la Mircea Ivănescu întîlnim o "conștiința semiotica" și că ambii se înscriu în "genul ironic și parodic". Aceste formule sînt prea vagi pentru a descrie direcții dominante, amestecul lor întîlnindu-se, în proporții și concentrații diferite, la majoritatea poeților din această generație de 33 de ani, ba chiar
Încă o antologie by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/18164_a_19489]
-
discuția teoriei literaturii cu... sine însăși. Privind fie și numai secolul al XX-lea, constatăm că jocul conceptelor pe panoplia menționatei relații operă/autor s-a desfășurat, complementar sau în opoziție, sub semnul tuturor direcțiilor metodologiilor susținute de structuralism și semiotică, de existențialism și fenomenologie, de hermeneutică, psihologie și psihanaliză, de sociologie și informațional, alimentînd apoi psihanaliza textului, teoria personajului, teoria receptării, teoria imaginarului, naratologia etc. Au apărut, în consecință, dublete conceptuale contrastative sau doar paralele, înglobante sau limitative, modelatoare sau
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
Berlin, pe aleile parcului din Charlottenburg sau în muzeul egiptean al profesorului Carl Richard Lepsius" (Patraș, p. 11, coloana 4). Sau, reluând în alt context: "...și Iulian Costache șși Ilina Gregoriț duce mai departe moștenirea lui Gherea, trecută însă prin semiotică, prin estetica receptării și prin alte câteva filtre hermeneutice... Cât privește meciul dintre Maiorescu și Gherea, Iulian Costache preferă să rămână imparțial și să asculte de... Caragiale, martorul poate cel mai lucid al epocii sale. Or, în paginile evocatoare despre
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
povesti multe, căci multe au fost și aventurile noastre editoriale comune, dicționarele, antologiile, seriile de cărți la care am lucrat cot la cot, înconjurați și de alți colegi, prieteni, învățăcei... Obsedat de limbaj, de text, de funcționarea și proliferarea rețelelor semiotice, George a exersat și o gamă întreagă de stilistici ale tenacității (sau... „l-au scris” ele pe el?!). Toate cărțile, toate paginile lui au fost parte din marele efort de ansamblu, din autoconstrucția despre care vorbesc; însă mă gîndesc acum
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
nu, așa cum îndeobște se spune, îmbrăcând-o). Nu se dădea în vânt după un impresionism plin de gratuități narcisiste, dar nu îi menaja nici pe tinerii comentatori seduși de jargoanele scientiste ale momentului, îndeosebi, la vremea aceea, de cel al semioticii. Cerea deopotrivă, cu tact pedagogic, rigoare în demonstrație și eleganță în conducerea acesteia. Altfel stau lucrurile în ceea ce privește textul adăugat noii ediții (intitulat Din nou despre dicțiunea ideilor sau despre natural, artificial și autentic - în scris și în viață). Diferența de
Semnal de alarmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6164_a_7489]
-
o parte din mister după ce i-am citit consistenta antologie de texte publicistice Avataruri de tranziție. Cele mai multe dintre ele au apărut în decursul anilor în "Cotidianul", dar și în alte ziare și reviste. Este limpede că textele publicistice, nu analizele semiotice sau studiile despre avangardă ori postmodernism i-au adus lui Marin Mincu reputația de personaj greu de frecventat. Într-o lume fundamentală ipocrită, a rețelelor de interese și a grupurilor de prestigiu, Marin Mincu - la fel ca și Alexandru George
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
am aflat că trădătorii sînt, îndeobște, inși cu un intelect foarte sofisticat, plasați în noduri centrale ale societății, avizi și capabili să obțină puterea. Și că, în fiecare din noi e un potențial trădător. Cine s-ar fi gîndit... Analiza semiotică pe care o face Traian D. Stănciulescu trădării e interesantă, o spun fără ironie, numai că nu are mai nimic de-a face cu volumul în sine. Domnul Stănciulescu e un bun scriitor (excepție făcînd acel tic nesuferit, "multiplu"), dar
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
Fochi este adevărat. După cum, tot atît de adevărată este deschiderea spre studii de ultimă oră, manifestînd interes față de cîștigurile științei contemporane din studiile lui Nicolae Constantinescu, Reflexe în folclorul românesc, cu perspectiva asupra antropologiei structurale, sau orientarea spre structuralism și semiotică a lui Radu Niculescu, în Metoda structurală în etnologie. Poate părea greu de crezut că o asemenea cercetare densă să fie și provocatoare, să trăiască prin chiar dorința cititorului de a participa la viața sa. Un exemplu. Am descoperit o
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
rețeaua de semne textuale, te adîncești într-un spațiu al obscurității (simbolice), unde translucidul oferă un spectru al posibilităților hermeneutice multiple. Nu vreau să teoretizez excesiv asupra acestui fapt - familiar, cred, oricui a încercat, măcar o dată, să-și asume arhitectura semiotică a unui text literar. A făcut-o, convingător, Derrida în eseul Fors și mă voi ocupa de respectivul construct teroretic la momentul oportun. Ceea ce vreau să supun, deocamdată, atenției cititorului ("lecturii" lui, altfel spus) este un studiu de caz din
Povestiri din criptă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7672_a_8997]
-
vastei bibliografii de specialitate din Europa sau S.U.A. Dar acest tip de monografie informativă sau de istorie a muzicii reprezintă doar primul instrument în cercetarea muzicologică, la fel ca și enciclopediile muzicale importante. Mai departe, demersurile specializate în analiză, estetică, semiotică, stilistică muzicală (ș.a.m.d.) se lasă (și ele) încă așteptate, poate nu din vreo lipsă a potențialului creator, cât mai ales din nesiguranța unei finalități editoriale. Cine s-ar încumeta, bunăoară, să traducă textele dificile ale lui Adorno, fără
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
poeziei proletcultiste se poate deduce și din obiecțiile pe care critica de întîmpinare le face cărților epocii. Pornind de la premisa că poezia agitatorică este o formă a retoricii și o „știință a persuasiunii”, profesorul Negrici îi definește specificitatea prin intermediul teoriilor semiotice și comunicaționale. În felul acesta poezia se transformă într-o sui-generis relație de comunicare între un emitent și un destinatar. Destinatarul poeziei nu mai este însă cititorul cultivat, „pervertit de modelele burgheze”, ci, dimpotrivă, țăranii semianalfabeți, muncitorii cu o educație
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
Gheorghe Grigurcu Unul din capitolele cele mai incitante ale cărții pe care Alexandru Mușina o consacră chestiunilor poeziei este cel privitor la postmodernism. „Termen-șoc“, „termen-emblemă“, în suita altora similare precum structuralismul, semiotica, textualismul, postmodernismul a stîrnit la rîndu-i valuri în spațiul literar indigen, chiar dacă, precum și în cazurile precedente, a făcut act de prezență la noi cu o oarecare întîrziere față de Occident. „Important e că avem și noi termenii noștri, în jurul cărora să
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
ca și el, împreună cu care așteaptă ogoirea răului din lume, spre a atinge libertatea, ca în analogia încurajtă în economia reprezentării, între dezbrăcarea și despărțirea definitivă a lui Ariel de Caliban. Totuși, reflectând mai adânc la semnele simbolice și factorii semiotici presărați în acest spectacol, descoperim o paradigmă subversivă la adresa Instanței sau Instituției ecumenic-atotputernice întruchipată în ficțiunea scenică de persoana lui Prospero. Sub mantia sa subtil concepută în două culori, umanul Prospero are o bluză de Pierrot, de Arlechin proaspăt cosmetizat
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
pe axa temporală, desele schimbări de perspectivă și promovarea succesivă a celor trei persoane gramaticale la statutul de narator principal), intervențiile metatextuale ale vocii narative, comentariile critice la adresa textului care tocmai se scrie, dezvoltarea epică, la nivelul textului, a teoriilor semiotice și structuraliste, intertextualitatea, sînt elemente de identificare a literaturii optzeciste care se regăsesc cu asupra de măsură în romanul Gerda. Prima întrebare legată de un asemenea roman este dacă el trebuie privit ca un monument arhitectonic, din perspectiva rafinamentului cu
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
ar fi, ca procedeu, perfect exsanguu și, în consecință, inadecvat unei cărți în care sângele țâșnește de peste tot.) De fapt, Mușina are ce are cu orice tip de discurs care s-ar putea preta oficializării. Așa se explică șarja la adresa semioticii (sunt delicioase paginile care transcriu prelegerile lui Florin Angelescu Dragolea, dedicate, fără excepție, lui Proust) sau, la celălalt capăt al spectrului, hiperbola marotelor privind insuportabila ușurătate a studenților de azi (Bubu și Lulu fiind două splendide fantoșe modelate pe tiparul
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]