3,287 matches
-
plan); structura poate fi concretizată, la acest nivel, într-o succesiune de imagini (pe baza cărora se reconstituie firul basmului Punguța cu doi bani), într-un șir de cuvinte-cheie (cu rol în realizarea unei invitații adresate mamei în vederea participării la serbarea de 8 Martie) etc. tip eseu semistructurat în rezolvarea cărora copiii trebuie să valorifice un număr limitat de elemente indicate de educatoare; de exemplu: • Povestiți o întâmplare de la grădiniță, în care să folosiți trei nume de copii și două cuvinte-culori
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și Pâslaru 2003: 111-117. Exemple în Secrieru 2006. 292 Schaffer 2005: 303. 293 Vezi sugestii pentru activitățile de lectură după imagini atât în activitățile de educare a limbajului, cât și în cadrul altor arii curriculare Educarea limbajului: Familia mea, Copiii la serbare, O faptă bună, De ziua mamei, Jocurile copiilor iarna, La școală, La plimbare, Vine Moș Crăciun, Satul natal, O zi la grădiniță, La culesul fructelor, În excursie, Povestea fulgilor de nea, Întâmplări din vacanță, Povestiri cu început dat etc. (Tudoran-Sabău-Antal
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
o invită pe Luisa la celebrarea zilei ei de nastere (Tidesta, Luisa). Luisa și tatăl ei ies din casă și își salută prietenii, remarcând frumusețea cântecului și splendoarea zilei. Luisa observa că iubitul ei “Carlo“ nu a sosit încă la serbare. Rodolfo spusese tuturor că acesta este numele lui în dorința de a-și ascunde adevărată să identitate. Miller are dubii în ce îl privește pe tânăr, dar Luisa încearcă să-i domolească temerile (Lo vidi, e'l primo palpito). Sătenii
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
totdeauna și se întoarce la Paris. Încercând să-l consoleze (Di Provenza îl măr, îl ), Germont se lovește de dorință aprigă de răzbunare a lui Alfredo. Scenă 2. Saloanele Florei de la Paris. Violetta da curs invitației de a participa la serbarea organizată de Floră și apare însoțită de protectorul ei, Baronul Douphol. Petrecerea este în toi și este pigmentata cu corul și dansul țigăncușelor (Noi siamo zingarelle) împreună cu corul și dansul matadorilor (Di Madride noi siam mattadori). Apare și Alfredo care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cu Elenă. Respingând afecțiunea tatălui său (Mă che? Fuggi îl mio sguardo), el fuge în grabă, implorăndu-și mama din ceruri să se roage pentru el. Scenă 2. O sală din palat. Asistență care participă la bal este încântată de grandoarea serbării (O splendide feste!). O parte din mulțimea care participă la bal poartă mască, printre ei Elenă, Arrigo și Procida. Monforte apare și ia loc în scaunul de onoare după care ordona începerea serbării. Aceasta se deschide cu un balet, (Cele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
participă la bal este încântată de grandoarea serbării (O splendide feste!). O parte din mulțimea care participă la bal poartă mască, printre ei Elenă, Arrigo și Procida. Monforte apare și ia loc în scaunul de onoare după care ordona începerea serbării. Aceasta se deschide cu un balet, (Cele 4 anotimpuri), în care zeul Ianus își face o intrare festivă pentru a prezenta Anul Nou. Dansuri strălucitoare se succed evocând iarnă înghețată, dulceața primăverii, vara leneșa și în sfârșit, printr-o bacanala
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
aibă șef), nici nu știe să piardă, dovadă că n-a venit la cheful de Sfântul Ștefan. "Păi, omul acesta nu-și poate masca invidia, realizând că mai există și un viitor cu numeroase posibilități. Posibilități pe care, nevenind la serbarea viitorului său șef, și le compromite și pe acelea!" Da, dar Robert Flink nu era (și nu este) doar antipatic, ci și foarte tenace. Încruntat mai încruntat ca de obicei încă din ajunul Crăciunului, s-a tot gândit și s-
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a le resemnifica și transgresa În ceva pozitiv, nu poate fi trecut cu vederea. Desigur, e de datoria minoritarilor de a-și construi ocazii de afișare a ceea ce sunt. Dar e mare distanța dintre, de pildă, frumoasele festivaluri sau ospitalierele serbări câmpenești ale rromilor și circul organizat uneori de activiștii gay, prin marșuri sau alte manifestări. Mi se pare cu totul ieșit din comun să facem paradă de viciile noastre. E ca și cum am asista la un marș al celor care mint
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nu uităm că ritualizarea este permisă și necesară În actul educațional. Fără ceremonial, educația ar aluneca În monotonie, plictiseală și oboseală. De bună seamă, vreme de decenii, aceste rituri au fost puternic ideologizate sau politizate (amintiți-vă de perioada comunistă). Serbările școlare, ca elemente ale unui rit necesar, au fost deturnate În ocazii de preamărire a unor țeluri sau personaje ce nu aveau nimic de-a face cu educația... Astfel de prilejuri trebuie convertite În sărbători pentru cei ce se află
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
apodictică și grandilocventă, când de o facilă sentimentalitate, filonul dramatic se pierde printre figuri istorice reale și personaje legendare: Dochia și Traian, Decebal și Bicilis, dinastia Flaviilor, Iuvenalis ș.a. Epoca romană este reconstituită de A. cu detalii erudite: palate, temple, serbări cu aer triumfal și orgiastic, mișcare continuă de patricieni, sclavi, războinici ș.a. Personaje mai conturate sunt Domițian, figură de tiran decadent, crud și extravagant, și Dochia, al cărei fond demonic se va accentua în „fantezia dramatică” Meșterul Manole. Traducerea în
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
exceselor și a transgresiunilor normelor sociale și, odată cu acestea, dialectica inversiunilor simbolice care dau sens acestor acte aparent haotice și antisociale. Goethe subliniază Înainte de toate caracterul popular al acestei sărbători, inițiativa poporului În celebrarea ei: „Carnavalul din Roma este o serbare care, la drept vorbiind, nu este dată poporului, ci pe care poporul și-o dă sieși”. De aceea, poporul nu se simte cu această ocazie ca unul ce a primit un dar și trebuie să-l accepte cu venerație și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pune În evidență existența lor și de a revendica mai multă legitimitate. Pentru multe asemenea grupuri această intrare În spațiul public nu era de la sine Înțeleasă. Ele erau excluse de la celebrările oficiale și nu aveau voie să ia parte la serbări și parade decât ca obiecte decorative, exotice, alegorice. Astfel, ele deveneau conștiente de obstacolele pe care trebuiau să le depășească și de importanța câștigului de care ar beneficia dacă ar obține o asemenea permisiune. Paradele amintite au un caracter contestatar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În partea a doua se stăruie asupra înființării Academiei, a alegerii ca membri a marilor cărturari din toate provinciile locuite de români, asupra marilor inițiative cărturărești și a participării la acțiunile pentru înfăptuirea unității naționale, precum Pronunciamentul de la Blaj (1868), Serbarea de la Putna (1871), mișcarea memorandistă (1882, 1887-1895), asupra acțiunilor de valorificare a moștenirii clasice (prima ediție a operelor lui D. Cantemir, tipărirea Istoriei românilor supt Mihai Vodă Viteazul de Nicolae Bălcescu, a operelor complete ale lui Miron Costin). Scrisă de
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
puternic, fiind încurajat de includerea sa printre teritoriile controlate de Licinius (308-324), care, între 320-324, a sprijinit cultele tradiționale (păgâne). Inscripțiile dezvăluie atașamentul pe care simpli credincioși și comunități întregi îl aveau față de zeități. Dintr-un act mitraic aflăm despre serbarea Saturnaliilor, în Scythia, la începutul secolului al IV-lea, iar trupele romane, la 322-323, îl cinsteau pe Deus Sanctus Sol, zeu mitraic. Actele funerare din Scythia erau prezente și ele, expresie a forței păgânismului, teme, idei, credințe, cutume. În primul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
credință n-a presupus o dramatică dezrădăcinare a vechilor zei, ci păstrarea păgânismului popular, cu unele adaptări la creștinism. Religia păgână populară românească își are originile în preistorie: Caloianul, păpușa de lut îngropată, jertfa cocoșilor albi dați preotului la înmormântare, serbarea naturii cu copii îmbrăcați în verde, jocul ritual în jurul focului sunt rămășițele acestui cult popular păgân. Această religie populară și numai ea, insistă Panaitescu, a aflat-o creștinismul la ivirea sa în Dacia. La noi, "nu au fost temple dărâmate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și câteva proze scurte, „icoane” și „priveliști fugare”, interesante fiind îndeosebi impresiile de călătorie în Basarabia și în Transilvania. Excelente pagini memorialistice conținea și Coupo Santo, inclus de autor în Puncte cardinale în haos, în care se relata participarea la serbările felibrilor. Pe de altă parte, prilejuri diferite i-au impus scriitorului și îndrumătorului cultural și politic rememorarea unor episoade biografice. Un ciclu de articole detalia astfel istoria ziarului „Calendarul”, în intenția de a proba opiniei publice nevinovăția directorului său. La
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
unui talent de o stranie insuficiență” (Poezia lui Tudor Arghezi, 788/ 1927). Eliade își exprimă de asemenea dezaprobarea față de versurile lui Ion Minulescu, „afectate, superficiale, de o dubioasă originalitate, lipsite de emoție, distractive ca niște zurgălăi, colorate ca lampioanele de la serbările populare”. Urmează alte articole ale sale împotriva lui Paul Zarifopol, pe care îl găsește „posac, bănuitor, îmbătrânit și fardat”, a lui Mihail Dragomirescu, numit „duhovnic al țapilor” (Un nedreptățit: D. Mihail...), o diatribă împotriva lui Camil Petrescu (Tot despre „Noua
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
sunt emblematice, cu unele nuanțe, și pentru poezia lui C.: „Viață intensă, clocotitoare, energie, iubire de realitate și de lumină”, după cum versul final din poemul ce dă titlul volumului Preludii în zori (1928) îi definește universul și starea lirică: „Nestinsă serbare-i ființa-mi și sufletul viața își cântă”. Versurile lui C. sunt ale unui macedonskian din a doua fază, a zborului perihelic, însă fără pandantul poeziei „sociale” din prima etapă a autorului Nopților, față de care lirismul ascensional reprezintă un liman
COLORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286333_a_287662]
-
comentat, absentând din prim-planul hărților întocmite de panoramele critice, se numără printre cei mai originali poeți ai iubirii din literatura noastră postbelică. În ultimele cărți, trăirea ec-statică îmbrățișează întregul orizont al eului: o poezie a miracolului vieții, celebrat de „serbările sacre / ale caisului, laurul lamurii, roua dalbă”, și a sufletului plutind ca-ntr-un vis perpetuu în „imperiul ardorii”. Cea de-a treia temă fundamentală e arheologia eului năzuind la resuscitarea prin vers a unei întregi tradiții dispărute istoricește: părinții
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
definitiv. Dindărătul imageriei ceremonioase și muzicale se înalță - în întreaga poezie a lui C. - un aer elegiac și o atracție către zonele eterice ale sensibilității: un macedonskian „perihelic”, trecut prin amurgurile lui Mateiu I. Caragiale. SCRIERI: Curtea Veche, București, 1974; Serbări, București, 1975; Duminica pe drumuri, București, 1977; Bacovii, București, 1982; Cartea cu dragoste, București, 1985; Urmările, București, 1987; Cronică de memorii, pref. Nicolae Oprea, Pitești, 1998. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977), 166; Ulici, Prima verba, II, 70-73; Constantin Hârlav
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
valorificarea literaturii române vechi, moderne și contemporane, aducându-se în atenția cititorilor pagini din cronicari, texte inedite din secolul trecut și din literatura actuală: Labiș inedit (2/1972), Zaharia Stancu inedit (5/1976), Un articol necunoscut al lui Eminescu despre serbarea de la Putna (11/1977, 1/1978), Un eminescolog ignorat (6/1978), M. Codreanu - scrieri inedite (7/1978), Titu Maiorescu (2/1980), G. Topîrceanu (3/1980), T. Arghezi (5/1978). În numărul 5 din 1978, la o anchetă despre personalitatea unei
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
Ceahor, Corneliu Miclu, Flamen. B. a versificat, într-o manieră facilă, motive lirice comune sau aspecte întâmplătoare ale vieții individuale și sociale. O notă aparte face ultima sa poezie, Baccanal tracic, în care izbutește să sugereze atmosfera tensionată a unei serbări ritualice printr-o descriere sincopată, în ritm primitiv, și printr-o cromatică stranie. Feeria în versuri Făt-Frumos în grădina Sfintei Vineri (1903) a reținut atenția prin aerul de puritate și de gingășie al acestei compoziții mai degrabă ludice, imaginată într-
BERARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285702_a_287031]
-
Decorul interior pare unul de după apocalipsă: totul stă sub semnul morții biruitoare, ființe și lucruri suferind, în egală măsură, destrămarea și nimicirea materiei. Regele singur, despre care nu se poate spune dacă este un supraviețuitor sau o nălucă, oficiază la serbarea halucinantă a propriei sale nunți. Tehnica vizualizării fantasticului este utilizată de B., într-o gamă de mare mobilitate a imaginației, și în Wilhelm Temerarul, duce de Brabant, Țara depărtărilor, Teodot nebunul, Păcatul fratelui Beatus, Insula vrăjitoarelor. SCRIERI: Hanul roșu, Sighișoara
BENES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285697_a_287026]
-
-ați Vulturul de aur în pământul negru Și sânt al Daciei vechi... Victoria voastră Din ce în ce mai mari puteri îmi dă! O, zimbru al Moldovei, capul crunt În noapte[a]-istoriei îl ridici cu fală Și-nfricoșat îl scuturi. Vie! Vie! Este serbare, domnii mei, serbare! Victoria dentîi după cădere, Ziua dentîi după adânca noapte. Azi oastea noastră a învins iazigii... Astăzi amicii, mâne însași ea! Ieri cine mă știa?... Cine știa Că-mi trece-n minte ca să-mi pun genunchiul Pe fruntea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aur în pământul negru Și sânt al Daciei vechi... Victoria voastră Din ce în ce mai mari puteri îmi dă! O, zimbru al Moldovei, capul crunt În noapte[a]-istoriei îl ridici cu fală Și-nfricoșat îl scuturi. Vie! Vie! Este serbare, domnii mei, serbare! Victoria dentîi după cădere, Ziua dentîi după adânca noapte. Azi oastea noastră a învins iazigii... Astăzi amicii, mâne însași ea! Ieri cine mă știa?... Cine știa Că-mi trece-n minte ca să-mi pun genunchiul Pe fruntea-ngrozitoarei * armii - pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]