3,720 matches
-
la plăcere, nu râvnește la iubire, Nici măcar la o idee de-a se face înțeles. Câte alte clipe moarte îndrăznesc să reînvie Când eterul nu mai este, cufundându-se-n eter, Vor venii toți lupii zării în bucăți să se sfâșie Și însângerați pe creștet nu vor mai urca pe cer. Printre gânduri colbuite și abstracte fără sens Călătorul frânge luna cu privirea-i obosită Stele plâng cu raze moarte, meteori se-opresc din mers Și privesc cu-mfrigurare la cărarea șerpuită
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
de la Auschvitz), a fost critic, eseist, poet, teoretician literar franco-român de etnie evreiască. In 1936 a publicat în Franța, unde se stabilise încă din 1923, împreună cu Tristan Tzara și Ilarie Voronca, lucrarea intitulată „La concience malheureuse”, în care zugrăvea epoca sfâșiată de conflicte, cangrenată de criză. După concepția sa, omul nu trebuie să rămână închis în chinga nefericirii, deoarece ființa umană este, prin vocație, demiurgică, cu capacitate de autodepășire, cu puterea de a transforma o clipă a suferinței într-un timp
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
joc de icoane” își expugnă fără durere muza”Acesta era B.Fundoianu ca personaj cervantesian cu un destin rimboldian.B.Fundoianu consacră o amplă lucrare ,între cele două războaie mondiale,conștiinței nefericite și a zugrăvit zbuciumul și convulsiile unei epoci sfâșiate de conflict.( Benjamin Fundane,La conscience malheureuse,Paris,1936,p.6.).Epoca sfâșiată de conflict,cangrenată de criză,în substratul social aflându-se lupta”enormă” ce” se angajează între tenebre”,cum subliniază el în cartea amintită mai sus. Poetul și
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
personaj cervantesian cu un destin rimboldian.B.Fundoianu consacră o amplă lucrare ,între cele două războaie mondiale,conștiinței nefericite și a zugrăvit zbuciumul și convulsiile unei epoci sfâșiate de conflict.( Benjamin Fundane,La conscience malheureuse,Paris,1936,p.6.).Epoca sfâșiată de conflict,cangrenată de criză,în substratul social aflându-se lupta”enormă” ce” se angajează între tenebre”,cum subliniază el în cartea amintită mai sus. Poetul și filosoful Fundane care avea să sfârșească tragic în camerele de gazare de la Birkenau
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
s-au rostogolit inerți în gropile pline de apă. Am văzut creieri zburând, strigate, groază muta, totuși indiferență față de glonț. Nu mai pot. Nu mai pot. Mă doare ceva nelămurit în piept, ceva de care nu mă pot desface. Mă sfâșie pe dinlăuntru o hiena. Au murit câțiva oameni. Erau în vârstă toți. Uscați, slabi, iar unul avea o mustață roșie, neobișnuit de mare... Mi se părea că plânge. Un procuror militar, ca scos din cutie, pudrat și pomădat, a citit
ULTIMUL TELEFON de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356514_a_357843]
-
care se revarsă printre stânci până-n valea de lacrimi unde locuiesc oamenii. Cuvântul de la Început care era la Dumnezeu , Dumnezeu fiind Cuvântul, de la naștere și până la Cuvântul din Urmă care tot spre Dumnezeu se îndreaptă. Între aceste repere primordiale, omul, sfâșiat pe crucea de carne, își dă proba propriei mărturisiri de credință în fiecare clipă a existenței. De unde putea porni Cuvântul decât de la Bunavestire ? Câți au fost acei care l-au binevestit, împărați, regi și proroci, apostoli și ucenici, preoți ai
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
minte în așternuturi imens de pânză avea chip de zbor în culoarea pruncului femeie fluture tângui lumina de palid răvășit căzut în cer gol nepotrivit schingiuit de ultimul albastru a îmbătrânit în patul tău de umbre florile cresc rotunde geamăt sfâșie culoare din tinerețea coapsei galbenul mut în formele pârgului îți sărută obrazul cu parfum de nălucă amăgești veșnicia doar pragurile au rămas până la urmă cartea de taină a visurilor tale nu au prins liniștea în palmă înfocat de șoaptă te
GOL ABSOLUT DE NEGRU de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356609_a_357938]
-
lor decât să slujească și să se închine altui dumnezeu decât Dumnezeului lor.” La martirii din primele secole, Dumnezeu nu mai intervine nici măcar atunci când nu mai există nici o scăpare, ci îi lasă să fie arși de vii sau să fie sfâșiați de fiare, sub privirile "fiarelor" din tribune. Una dintre martirele din primele secole a fost arestată și aruncată în închisoare în timp ce era însărcinată. A născut în închisoare, iar gardienii care o auzeau cum țipă în timpul durerilor nașterii i-au spus
O PROBLEMA DE DUMNEZEI de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356591_a_357920]
-
PATRENERI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă uit la tine, iubito, că noi Rivali sau parteneri, suntem doar doi, Istoria nu-ncepe și nici nu se termină Cu cel care sfâșie voalul de verbină, Și nu mă mai toca, picior peste picior, Punându-ți întrebarea cât sunt de răbdător, Că nici o Mona Lisă dreptate n-o să-ți deie La câtă alergie mai face prin muzee, Privește cum lumina ne cade-n
RIVALI SAU PATRENERI de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356630_a_357959]
-
și cearceafurile care arătau jalnic. Pe urmă, toată ziua eram în livadă, în vârful pomilor; ba, când adunam frunze de dud pentru viermii de mătase, ba, după fructe și de fiecare dată îmi agățam rochia în crengile pomilor și se sfâșia. Când dudele se coceau, mâncam pe săturate, că se treceau repede. Aveam buzele și limba colorată de la dudele negre. - Bunico, da' nu le spălai mai ‘nainte să le mănânci? Tati și mami îmi spală fructele înainte de a le mânca, și
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
am constatat un lucru uluitor. La Moscova și în avionul până în Kirghizia, apoi în orașul acela Frunze, toți acei sovietici erau de acord cu punctul meu de vedere. Când ne-am adunat la masă și am ținut comunicarea, să mă sfâșie. M-au făcut pulbere. Revanșist, trădător, revizionist, antisovietic...tot ce-ți puteai imagina. Și mă uitam la ai noștri, care nu erau oricine, Ion Ioniță, Dan Berindei - el avea o situație specială, nu era cel mai indicat - Ștefan Ștefănescu... Oamenii
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
și dintr-o dată oastea întreagă îngenunchează. Zece mii de soldați stau acum cu fața în genunchi și se se roagă la mama lor care i-a condamnat la moarte. Doar unul singur, unul din zece mii, își ia inima-n dinți, o sfâșie, se înăbușă, după care tușește de trei ori scurt: o dată la răsărit, o dată la apus și a treia oară drept în sus. Privi parcă pentru ultima oară cerul deschis, văzu și el ceata de îngeri care alerga pe cer în
FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORÂREA GENERALULUI DE PE ZID ŞI PIERDEREA LUI ÎN MULŢIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355105_a_356434]
-
un moment dat, m-au simțit niște câini. În apropierea șoselei era una sau mai multe stâni staționate. Mi s-a făcut inima cât puricele. Nu aveam nici o apărare. Câinii veneau în goană în urma mea. Cred că m-ar fi sfâșiat dacă mă ajungeau. Am sărit pe bicicletă și am pornit-o înnebunit de frică. Parcă și bicicleta simțea frica mea. Deși drumul începuse să urce, bicicleta mea alerga ca niciodată. Auzeam în urmă ghearele câinilor cum se loveau de asfalt
CHEMAREA MÂNĂSTRII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355221_a_356550]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎN TĂCERE NAȘTE LUMINA Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 601 din 23 august 2012 Toate Articolele Autorului n-am să mai strig în numele... n-am să mă bat cu pumnii în piept nu-mi voi sfâșia hainelede pe trupul drept de culoare am să pășesc în vârful picioarelor printre ierburi verzi de cântec voi îmbrățișa râzând din toată inima viața o simt o văd o aud cum trăiește din toți rărunchii la apus mă voi înălța
ÎN TĂCERE NAŞTE LUMINA de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355259_a_356588]
-
în zare Cu sclipiri de dimineață Semn că viața este, încă, Răstignita fiind în viață Și, cuprinsă în ea însăși Viața e o sărbătoare - Floarea-si cerne în petale Setea ei de-a fi doar floare INCERTITUDINE Mă simt cîteodată sfîșiat De-o incertitudine atît de amar Că mă întreb cum de n-oi fi murit Strivit și amăgit a cîtă oară Mă simțeam cîteodată atît de fericit Încît mă întreb cum de nu am murit Inundat de fericirea aia amară
INTR-O ZI CU SOARE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355555_a_356884]
-
Și a căror mireasmă , culoare , perfecțiune tu nu poți sa le-o descoperi Unii oameni se nasc cu inima uscată , nu au nici o vină Dar cum poți să-i recunoști pănă când inima lor nu va încerca să ți-o sfâșie pe a ta Până când nu vor semăna fără să le pese, fără să o stie, în trupul tău durerea. Sunt oameni care mimează viața și care niciodată nu vor simți sublimul unei iubiri. De aceea n-am să-ți vorbesc
POATE ÎNTR-O ZI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355612_a_356941]
-
în ultimul pătrar; unul din colțuri se agățase ciudat și părea gata, gata să cadă peste umbrele caselor. Un nor zdrențuit se învârtea în jurul ei necontenit ... nu făcea zgomot, nu lăsa urme vizibile în cotlonul acela de cer întunecat și sfâșia satelitul după toane; se prognoza o noapte senină și călduroasă! Stelele pâlpâind plăpânde ieșiseră în partea cealaltă a universului când s-au adunat câțiva amici la sediul cumpărat de societatea comercială în care era băgat ca șef, unul dintre ei
PRIVATIZAREA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355627_a_356956]
-
joc de icoane” își expugnă fără durere muza”Acesta era B.Fundoianu ca personaj cervantesian cu un destin rimboldian.B.Fundoianu consacră o amplă lucrare ,între cele două războaie mondiale,conștiinței nefericite și a zugrăvit zbuciumul și convulsiile unei epoci sfâșiate de conflict.( Benjamin Fundane,La conscience malheureuse,Paris,1936,p.6.).Epoca sfâșiată de conflict,cangrenată de criză,în substratul social aflându-se lupta”enormă” ce” se angajează între tenebre”,cum subliniază el în cartea amintită mai sus. Poetul și
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
personaj cervantesian cu un destin rimboldian.B.Fundoianu consacră o amplă lucrare ,între cele două războaie mondiale,conștiinței nefericite și a zugrăvit zbuciumul și convulsiile unei epoci sfâșiate de conflict.( Benjamin Fundane,La conscience malheureuse,Paris,1936,p.6.).Epoca sfâșiată de conflict,cangrenată de criză,în substratul social aflându-se lupta”enormă” ce” se angajează între tenebre”,cum subliniază el în cartea amintită mai sus. Poetul și filosoful Fundane care avea să sfârșească tragic în camerele de gazare de la Birkenau
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
care luneca o buburuza În timp ce eu te pătrundeam pervers SONETE DISPERATE 28/11/2009 01:02 Riom 1 Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă Se prăbușesc din ceruri că fiarele-nsetate Să sfîșie pămîntul și vîntul cum ne bate Lovindu-ne privirea cu lovituri de spadă ? Acum e clipă aia măreață, hai la lupta Dă-mi merele, frumoaso, arată-ți coapsă dulce, Să nu lăsăm zăpadă cea pură să ne spurce - Și luna
SONETE ANGUASATE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355660_a_356989]
-
s-a revặrsat din unghiuri, Din linii verticale și fặrặ rotunjimi, Care ne trag din umbrặ catifelate junghiuri Ferite de ispite cu drepte-mprejmuiri. Cu dogme, ilustrații pierdute într-o garặ Īn care n-a oprit vreodatặ nici un tren. Sirenă ne sfîșie amurgul că o fiarặ Greu de închis în miezul anostului catren. Poem BAROC TREI Cînd noaptea se crapặ-ntr-o stea că o parặ Lirismul bezmetic ține loc de breloc Și-nghesuita-n ramă acelui gînd de fiarặ, Aud cum nesfîrșirea îmi
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
greu - Pe-același drum, iubito, ce ne-a trecut prin gînd, Momindu-ne cu clipe de voluptăți mereu TU NU AUZI CUM FULGII DE ZĂPADĂ Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă Se prăbușesc din ceruri că fiarele-nsetate Să sfîșie pămîntul și vîntul cum ne bate Lovindu-ne privirea cu lovituri de spadă ? Acum e clipă aia măreață, hai la lupta Dă-mi merele, frumoaso, arată-ți coapsă dulce, Să nu lăsăm zăpadă cea pură să ne spurce - Și luna
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
s-a revặrsat din unghiuri, Din linii verticale și fặrặ rotunjimi, Care ne trag din umbrặ catifelate junghiuri Ferite de ispite cu drepte-mprejmuiri. Cu dogme, ilustrații pierdute într-o garặ Īn care n-a oprit vreodatặ nici un tren. Sirenă ne sfîșie amurgul că o fiarặ Greu de închis în miezul anostului catren. POEM BAROC TREI Cînd noaptea se crapặ-ntr-o stea că o parặ Lirismul bezmetic ține loc de breloc Și-nghesuită-n ramă acelui gînd de fiarặ, Aud cum nesfîrșirea îmi
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
future galben orb Taci, ascultă cum ne privește Dumnezeu (un înger ne sculptează din lumina). TĂCEREA Împrejmuita de o lume care urlă Cuvinte care zgârie pereții inimii M-am închis în inima unei bătăi de aripi Privită de ochi care sfâșie și ultima fărâma de lumină M-am adăpostit la umbră unei șoapte Atinsă de suflul urletelor, zguduită de gânduri care scrijelesc pudismul trupului mut M-aș închis în zvâcnetul unui fulger Strivita de zgomotul pașilor grăbiți ai muritorilor Schingiuita de
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
topesc zburând în gând Spre raza-ți dulce de iubire. Aș vrea să merg pe-al tău drum Tu ești lumina-n depărtare Ce se preface-n praf și scrum Când noapte se scufundă-n mare. Tristețe-adâncă, de morminte Mă sfâșie când nu mai ești Și simt în trupul meu cum curge Sângele alb cu mii de clești... Luându-mi inima cu-asalt Dragostea ta mă doare-n vine, M-aș vindeca dacă-aș putea Să fiu... mereu- mereu cu tine
CĂUTÂND ŢARA FERICIRII DEPLINE (POEME) de DIANA OLARU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346152_a_347481]