1,195 matches
-
răpit de pirații mărilor și vândut romanilor ca sclav la Callatis. Auzindu-i povestea, Burebista îl primește pe Calopor ca oștean în armata sa. Burebista află de la solii greci Acornion (marele preot de la Dionysopolis) (Alexandru Repan) și Mitran (prinț și sfetnicul regelui Mitridate al VI-lea al Pontului) că romanii vor să ocupe cetățile pontice grecești. În acest scop, generalul roman Pompei l-a trimis pe proconsulul Hibrida (Mircea Anghelescu) al Macedoniei, cu o armată de 10.000 de soldați din
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
neam și de țară Hierpus. Istoricul Ciprian Plăiașu a constatat că în film sunt prezente o serie de elemente care țineau de „Epoca de Aur”: întruniri frecvente (consiliul principilor, consiliul armelor și fortificațiilor, întâlnirea cu diplomații străini Acornion și Mitran - sfetnicul regelui Mithridates al VI-lea Eupator-, întâlnirea lui Magna mater, consiliul de război înainte de conflictele cu boii și tauriscii, consiliul lui Cezar după cucerirea Galiei), ceremoniile (ceremonia încoronării, sărbătoarea lui Dionysos, victoria împotriva romanilor lui Hybrida, victoria împotriva boilor și
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
țara față de suveranii străini. Toate aceste prerogative erau exercitate în limitele datinilor și cu sprijinul și aprobarea sfatului domnesc. Astfel, în hrisoave și tratatele comerciale externe ale lui Mircea sunt precizate numele boierilor consultați, ca și garanție a consultării sfatului. Sfetnicii domnești dețineau cele mai importante poziții în administrație. În timpul lui Mircea, în documente sunt pomenite minim șase și maxim unsprezece dregătorii, apărute cu preponderență sub influență bulgară. Dregătorii îl urmau pe voievod prin țară și îndeplineau funcția de consilieri și
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Școala Frăției Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina și greaca, retorica și poetica. Reîntors în țară, a participat la viața politică mai întâi ca logofăt, apoi spătar. În vremea domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre sfetnicii apropiați ai acestuia, mare spătar, iar din anul 1642, urmând calea părintelui său, a ajuns mare vornic al aceleiași Țări de Jos. A murit în anul 1647 în satul Goești din ținutul Cârligăturii și a fost înmormântat într-o criptă
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
își lua în serios datoria, crezând că face ceea ce era mai bine pentru Franța. Dar îi lipseau încrederea în sine și energia. Doar de el depindea aplicarea reformelor. Având doar 20 de ani, l-a luat pe Maurepas că principal sfetnic ce avea 73 de ani. L-a convins pe Ludovic să se debaraseze de orice ministru care încerca să propună reforme sau să ridice obiecții. După moartea lui Maurepas, Ludovic nu a mai avut nici un consilier principal, dar a rămas
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
născut la 9 decembrie 1891, la Iași, într-o familie aristocratică moldoveană, ai cărei reprezentanți au fost cărbunari, unioniști, socialiști, conservatori: ”Cel mai îndepărtat dar și cel mai ilustru strămoș al meu a fost Logofătul Tăutu, atâtea decenii cel dintâi sfetnic al lui Ștefan cel Mare și al urmașului său Bogdan. Un descendent al marelui logofăt, Ioniță Tăutu - frate cu străbunica mea Marghiolița Tăutu - este autorul constituției cărburnarilor la 1821 (vezi în special lucrările lui Barnoschi). Bunicul mamei mele, clucerul Constantin
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
să-l inițieze pe moștenitor în afacerile tronului, împăratul s-a arătat surprins, declarând că e imposibil ca Witte să nu fi constatat deja, dacă a discutat până atunci cu țareviciul Nicolae, că acesta "este un prost." Mai târziu, când sfetnicul apropiat al tatălui său (și mai târziu și al lui), reacționarul Pabiedonósțiev, a încercat să-l inițieze în detaliile funcționării statului, Nicolae al II-lea s-a lăsat absorbit de scobitul în nas. Pabiedonósțiev considera că Nicolae al II-lea
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
în picioare și au murit în îmbulzeala iscată la ceremonie. Nicolae a aflat despre catastrofă mai târziu în aceeași zi și a vrut să anuleze festivitățile care urmau, dar a fost convins să nu facă asta de rude și de sfetnici. Mulți au văzut decesele ca pe o prevestire nefastă. Nicolae nu era pregătit suficient să domnească după moartea neașteptată a tatălui său. Logodna sa cu Prințesa Alix s-a făcut doar cu puțină vreme înainte de moartea tatălui său, iar căsătoria
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
de la nobili de rang mai înalt, în special membri ai diverselor ramuri ale Habsburgilor, dinastia de Liechtenstein nu putea îndeplini cerința de bază pentru a obține un loc în dieta imperială, "Reichstagul". Deși câțiva principi de Liechtenstein au slujit ca sfetnici apropiați mai multor domnitori Habsburgi, fără a avea teritorii deținute direct de la tronul imperial, aceștia aveau o putere restrânsă în Sfântul Imperiu Roman. Din acest motiv, familia căuta să obțină pământuri care să poată fi clasificate ca "unmittelbar" („neintermediate”), sau
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
aprilie 1714 și dus cu întreaga familie la Constantinopol, unde a fost torturat pentru a ceda turcilor toată averea sa. a fost executat pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și cu sfetnicul Ianache Văcărescu; la acest deznodământ au contribuit și intrigile familiei Cantacuzino. Pentru felul cum au murit, cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, care i-a canonizat sub numele de "Sfinții Mucenici Brâncoveni" în 1992. Descendența domnului a fost asigurată
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
ar fi în Belgia catedrala din Anvers. Primele catedrale gotice au apărut în inima Franței, pe domeniul regal. Cea dintâi este biserică abațială de la Saint-Denis din Paris, înălțată în deceniile 4-5 ale secolului al XII-lea, sub îndrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui Ludovic al VI-lea. Au urmat, între 1150 si 1250, patru catedrale celebre ale goticului francez. Prima este Notre-Dame de Paris, în a doua jumătate a veacului al XII-lea, cu cinci nave si o fațadă admirabilă.Întregul ansamblu
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
Iosephus a fost învestit rabin la 13 ani (vârsta de majorat la evrei), a ajuns comandant militar în Marea Revoltă a Evreilor la 16 ani, prizonier la romani și sclav la 30, a fost eliberat și promovat la rangul de sfetnic imperial roman la 33 de ani. Opera sa este estimată a fi un important document-sursă al istoriei Iudeei din primul secol al erei creștine. După primirea funcției imperiale, poporul său l-a considerat trădător, întrucât devenise colaborator, propagandist și negociator
Iosephus Flavius () [Corola-website/Science/319223_a_320552]
-
al lui Iosephus, l-a eliberat (la finele anului 69, după ce a fost încoronat) l-a chemat la Roma (71) unde i-a acordat favoruri, cetățenia romană, o indemnizație, o casă într-un cartier rezidențial și l-a folosit ca sfetnic în anturajul imperial. Ca recunoștință, sau ca lingușire, Iosef Ben Matityahu Hacohen și-a preluat numele ocrotitorului: Titus Iosephus Flavius. Sub protecția flavienilor Iosephus și-a scris operele cunoscute, principalele scrieri istorice necreștine despre cel de al II-lea Templu
Iosephus Flavius () [Corola-website/Science/319223_a_320552]
-
de repede. Când gărzile, găsind că stă prea mult, veniră să vadă mai de aproape ce era, prizonierul ajunsese departe. El reuși să ajungă la Haliciu și ademeni așa de bine pe Iaroslav, încât acesta făcu din el tovarășul și sfetnicul lui preferat: nemaiputându-se lipsi de tovărășia lui, își împărțea cu el casa și masa. Pentru împărat era oarecare primejdie să lase la ruși, mai ales ăn momentul în care reîncepea războiul cu Ungaria, un adversar așa de temut, care
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
mai plauzibile și să-și justifice cât mai bine rebeliunea. Declarând buna-credință a intențiilor sale, amintind chiar jurământul pe care-l făcuse odinioară lui Manuel, el spunea că n-are alt scop decât să libereze pe tânărul împărat din mâinile sfetnicilor săi detestabili. În fața unui guvern incapabil, susținut de străini, el se prezenta de altfel ca singurul om cu grijă față de interesele imperiului, ca singurul "prieten al romanilor", ca singurul, de asemenea, care prin vârsta și experiența afacerilor, ar fi putut
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
lui Tartuffe, un hoț religios, un vagabond înainte de a fi ajutat de Orgon. Tartuffe pretinde că este pios și că vorbește cu autoritatea divină, și Doamna Pernelle și fiul ei nu mai iau nicio decizie înainte de a-l întreba pe sfetnicul lor. Restul familiei și regele lor nu sunt păcăliți de șireteniile lui Tartuffe și îl detesta. Mizele se măresc când Orgon anunță că îl va însura pe Tartuffe cu fața lui Mariane(deja logodita cu Valer). Mariane este desigur foarte
Tartuffe () [Corola-website/Science/315677_a_317006]
-
Ansamblul Mănăstirii Coșula a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare BT-II-a-A-01959 și fiind alcătuit din următoarele 7 obiective: Mănăstirea Coșula a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaș, sfetnicul domnitorului Petru Rareș, pe malul stâng al râului Miletin. Ea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldovenești. Biserica a fost pictată în frescă în perioada 1537-1538. Deasupra ușii pronaosului se află o pisanie cu următoarea inscripție în limba slavonă
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Ansamblul Mănăstirii Teodoreni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: În anul 1472, pe locul unde se află astăzi , sfetnicul Bunea a construit o biserică din lemn, aici aducându-le la porunca lui Ștefan cel Mare pe domnița Maria și fiica ei, Maria Voichița, de la curtea lui Radu cel Frumos. Biserica a fost ulterior arsă de turci. Pe locul acestei
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
în ebraică Ghivat Napoleon). După două luni de asediu (martie-mai) Napoleon a fost nevoit să renunțe în fața turcilor ajutați de marinării britanici conduși de amiralul Șir William Sidney Smith, de rivalul francez Antoine de Filippo și de luptători aduși de sfetnicul evreu Hâim Farhi. Djazzar pasă a fost urmat de adjunctul său Suleiman pasă, care a condus orașul până ce a murit în 1819. Sfetnicul și omul de afaceri evreu Hâim Farhi care servise și pe Djazzar pasă, s-a străduit să
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
de amiralul Șir William Sidney Smith, de rivalul francez Antoine de Filippo și de luptători aduși de sfetnicul evreu Hâim Farhi. Djazzar pasă a fost urmat de adjunctul său Suleiman pasă, care a condus orașul până ce a murit în 1819. Sfetnicul și omul de afaceri evreu Hâim Farhi care servise și pe Djazzar pasă, s-a străduit să obțină prin daruri la Înaltă Poartă, numirea în fruntea orașului a lui Abdallah pasă, fiu al lui Ali pasă, care fusese adjunctul pașalei
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
a unui calcul exact. Mai mult ca sigur, au contribuit ambele împrejurări, atât curajul nesocotit al cavalerilor, cât și justa apreciere de către ei a situației politice din Imperiu și din capitala lui. Dogele de 94 de ani, Enrico Dandolo, principalul sfetnic al lui Bonifaciu de Montferat și cel mai activ adept al măsurilor radicale față de principalul concurent pe plan comercial al Republicii Veneția, cum era Bizanțul pe atunci, își dădea seama că sentimentele patriotice ale romeilor istoviți de criză slăbiseră considerabil
Alexios al V-lea Ducas Murtzuphlos () [Corola-website/Science/316646_a_317975]
-
Duce, dar puterea lui a fost limitată; a fost contestat de Tautvilas, care nu renunțase la revendicarea asupra tronului. Tautvilas a fost și el asasinat de către Treniota dar, după doar un an, în 1264, Treniota a fost ucis de către foștii sfetnici ai lui Mindaugas. Fiul lui Mindaugas, Vaišvilkas, împreună cu cumnatul acestuia, Shvarn din Volînia, a preluat controlul în Lituania. Daumantas a fost nevoit să se refugieze în Pskov, a fost botezat Timofei, a condus cu succes din 1266-1299 și a fost
Istoria Lituaniei (1219–1295) () [Corola-website/Science/320528_a_321857]
-
unor istorici, satul Dolheștii Mari a fost întemeiat la începutul secolului al XIV-lea. Într-un act din 6 ianuarie 1395 este menționat un boier cu numele de Șendrea cel bătrân ca proprietar al satului Dolhești, boierul respectiv fiind un sfetnic principal al domnitorului Ștefan I (1394-1399). În secolul următor, satul Dolhești a primit privilegii din partea domnitorilor Alexandru cel Bun (1400-1432) și Ștefan cel Mare (1457-1504). Boierii din familia Șendrea au zidit biserica actuală în mijlocul curții boierești din satul Dolhești (azi
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
simbolul Casei Stark, Eddard permite fiecăruia din cei șase copii ai săi să păstreze unul, ca animal de companie. Regele Robert Baratheon călătorește la Winterfell cu familia pentru a-i cere vechiului său prieten, Eddard, să devină Mâna Regelui, primul sfetnic și conducătorul militar al ținutului. Precedenta Mână, Lordul Jon Arryn, murise de curând. Soția lui Eddard, Catelyn Stark, primește o scrisoare de la sora ei, Lysa Arryn, în care se spune că moartea lui Jon Arryn a fost pusă la cale
Urzeala tronurilor () [Corola-website/Science/321667_a_322996]
-
se află și trei ouă pietrificate de dragon, artefacte rare considerate extrem de valoroase dar inutile, ținând cont că dragonii au fost exterminați de secole. Un cavaler exilat din Westeros, Ser Jorah Mormont, i se alătură lui Viserys pe post de sfetnic. În mod neașteptat, Daenerys găsește încredere și iubire la soțul ei barbar, concepând împreună un copil despre care profețiile spun că îi va uni și îi va conduce pe Dothraki. Drogo nu se arată interesat de cucerirea Westerosului, ceea ce îl
Urzeala tronurilor () [Corola-website/Science/321667_a_322996]