1,505 matches
-
Îi și lasă moștenire o parte Însemnată a bunurilor sale, spre protestul și scandalul celorlalte rude. La fel procedează Vasile Rațiu XE "Rațiu" , prepozit capitular sub păstorirea lui Ioan Lemeni XE "Lemeni" , care trăiește cu frumoasa sa nepoată, Anica Mureșan, nesfiindu-se să o aducă duminicile la slujbă În catedrala Blajului. Farmecul acesteia aprinde și alte pasiuni În rândurile bieților clerici celibatari, dar Încercările lor de a i-o disputa lui Rațiu rămân fără succes. Printre oponenții roși de o tainică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Occident) sau Bălcescu XE "Bălcescu" (În Muntenia) ipostaziau spiritul unei Europe cosmopolite, liderul ardelean, scrie Marcu, a fost exponentul unui curent „refractar și xenofob”. Spre deosebire de alți exegeți ai lui Bărnuțiu, care vor vorbi despre „europenitatea” acestuia, Marcu nu se sfiește să folosească asemenea termeni la adresa corifeului ardelean, nu dintr-o lipsă de respect (pe care Îl Împărtășește cu ceilalți), ci pentru că el nu valorizează În mod negativ respectivele atribute. Este adevărat Însă și faptul că, dacă urmărim scrierile de mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mesajului irlandez. La acest nivel se poate constata o simpatie generală pentru cauza democratică și națională a irlandezilor, legată de idealurile emancipatoare ale vremii. Imaginea pleca, de altfel, din paginile presei britanice, În special a celei liberale, care nu se sfia să condamne, din perspectiva opoziției mai ales, oprimarea Irlandei și racilele guvernării britanice. Dacă pentru englezi Irlanda nu reprezenta decât una dintre principalele probleme interne, celelalte trei mari puteri de presă ale vremii, Franța, statele germane și Austria, urmăreau cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să-i invadeze apartamentul în timp ce„doarme“, neținând cont de etichete și conveniențe. Un suveran care nu fuge din fața parizienilor nemulțumiți, ci, mai degrabă, pleacă pe perioada revoltelor întrun turneu oficial în sudul regatului. Un monarh plăcut, lucid, care nu se sfiiește să tragă sabia din teacă pentru a-și apăra fratele mai mic. Ludovic, asemenea marilor regi activi ai istoriei, riscă totul și câștiga de partea sa exact publicul de care avea nevoie: oamenii simpli, masa mare a supușilor care văd
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
început să nu mai fie frecventate, în număr satisfăcător, nici de publicul nostru. Criticii, aproape în unanimitate nu sunt mulțumiți de producția noastră și slăvesc pînă la adorație unele filme străine, popularizează vedete încă necunoscute la noi și nu se sfiesc să compare un film brutal cu sex, cu un film despre munca țăranilor noștri în cooperative. Vina este atribuită, după dînșii, regizorilor de filme sau conducătorilor de studiouri. Să analizăm această situație și vom constata că defecți unea nu aparține
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
afectivă, semnificativă (a se vedea poemele în proză: Amintiri, Mai cred). Iată - paradoxal? -, profesorul, care susține că nu e recomandat să vii în fața elevilor cu amănunte din viața ta, să faci politică, să spui bancuri, el, ca scriitor, nu se sfiiește să ni se descopere copil, om real - adevărat, cu intimitățile, cu bucuriile și dramele sale, cu, uneori, anonimatul, cenușiul, uzura inexorabilă în care întrupați suntem. Educatorul care se prea ia în serios, model de neatins, ar face bine să știe
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
lui Stephan Gheorghevici Cazara, mareșalul gubernial al nobilimii basarabene, care, cochetînd cu frumosu-i grai moldovenesc, cultiva, pe de o parte, pe boierii moldoveni care, de nevoie, nu vorbeau decît limba lor maternă, și chiar pe puținii moldovenizați, care nu se sfiau să-și afirme caracterul lor etnic, fără să compromită lealitatea lor față de Împărăție, dar nu uita să afirme În fața mai marilor din Basarabia această lealitate În numele nobilimii basarabene Întregi, credincioasă, fără deosebire de origine, Împărăției, supusă și devotată tronului. Lealitatea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cea rusă Îl punea adesea pe elev În condiții delicate. Este explicabil de ce rusificarea s-a produs aproape numai la nivelul boierimii, care Își dădea copiii la școală, și rămînea aproape străină gloatei, străină și de școală. Scriitorul nu se sfiește să pună În discuție calitatea limbii folosite de aristocrație. Basarabia fiind anexată la Împărăția țarilor Înainte de a se fi dezvoltat literatura românească modernă, era natural ca societatea basarabeană să nu fi cunoscut limba noastră literară. Dar ea În realitate nu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cui a renunța a-și aduce aminte a-și aminti a (nu) avea habar a (nu) ști a bagă de seamă a observa PROBLEME DE ORTOGRAFIE a) Scriem: a citi, a privi. a mulțumi, dar folosim "îi" pentru "a se sfii", "a prii", "a puștii". Se scrie corect: este, eram. era și nu "ieste", "ieram", Terminația verbelor la persoana a Ii-a plural -"ți" nu trebuie confundată cu pronumele "ți": (Voi) cântați; Voi) faceți spre deosebire de "fa—ti" (tema) Se scrie corect
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Semnificativ este îndeosebi titlul unei opere a lui Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, de care Biserica nu ținea seama. Omul Renașterii, așa cum ni-l descrie Jacob Burckhardt, este omul instinctelor puternice, aventurierul, exploratorul, condotierul, omul problematic care nu se sfiește a se socoti ca un product al Pământului, al naturii, nu al etericului cer, omul păgân și demoniac, îmbătat de frumusețile realității și târât de năzuințele libere ale vieții. Știința oferă omului liberat mijloacele de a-și croi soarta pe
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
trecută însă Bisericii... Ministerul consideră că numai provizoriu mai împlinește rosturi didactice și nu acordă o prea mare însemnătate chestiunilor de învățământ. Proiectul de lege are, pentru anumite fețe bisericești, un mare cusur nemărturisit - pe care eu nu mă voi sfii totuși să-l spun: e prea sever ortodox în spirit și în rezultatele pe care le-ar produce. E cel mai ortodox act al Bisericii noastre de după război". 8 Nae Ionescu, O nouă facultate de teologie, în "Cuvântul", an III
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Cultura Duhului, Alba-Iulia, Editura Reîntregirea, 2002, pp. 28-29: Unde duce cultura cuvântului lui Dumnezeu, credința în cuvintele lui Dumnezeu? Cuvintele lui Dumnezeu omului pot părea, și par de multe ori, sminteala cea mai mare, și însuși Apostolul Pavel nu se sfiește a vorbi de "nebunia lui Dumnezeu", dar adaugă că nebunia lui Dumnezeu se arată mai înțeleaptă decât înțelepciunea omului. Înțelepciunea omului e neputincioasă, precum și omul; este stricăcioasă, precum și omul; dar ceea ce ne pare nouă a fi o nebunie, dacă este
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
noastre, al sclavilor noștri. Aici a fost temelia minei, săpată de noi sub poporul creștinilor, sau mai bine zis sub popoarele creștinilor. Într-un viitor apropiat noi vom crea responsabilitatea președinților. Atunci noi vom face să treacă, fără să ne sfiim, lucrurile pentru care creatura noastră impersonală va răspunde. Ce ne interesează dacă rândurile acelora care aspiră la putere devin mai rare dacă se produc, din lipsă de președinte, încurcături în stare să dezorganizeze complet țara? Pentru a ajunge la acest
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
parcă ar avea junghiuri”, tronează în mijlocul oamenilor vârstnici și-i caută în conversații “clenciuri” primarului, spre a-și dovedi importanța. Alexandru Glanetașu, “pe de lături,ca un câine la ușa bucătăriei,trage cu urechea,dornic să se amestece în vorbă,sfiindu-se totuși să se vâre între bogătași”. Aceștea se țin semeți chiar înaintea autorităților, de altfel foarte prevenitoare cu cei avuți. Vasile Baciu nu se sfiește nici de popă, nici de învățător. El nu concepe să- și mărite fata decât
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
un câine la ușa bucătăriei,trage cu urechea,dornic să se amestece în vorbă,sfiindu-se totuși să se vâre între bogătași”. Aceștea se țin semeți chiar înaintea autorităților, de altfel foarte prevenitoare cu cei avuți. Vasile Baciu nu se sfiește nici de popă, nici de învățător. El nu concepe să- și mărite fata decât tot cu un gospodar de seama lui.“ Mie-mi trebuie ginere cum se cade, nu fleandura...”spune el apăsat. Pe Ion îl numește, “hoț”, “golan”, în fața
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
pacienta sa. Pretextul clinic este dezvoltat și în Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal și alte piese (2001), unde un scriitor sovietic primește misiunea de a propovădui „adevărata” doxă printre clienții unui ospiciu. Parabolele lui Iuri Petrovski, care nu se sfiește să facă risipă de imagini excremențiale pentru a-și duce la bun sfârșit sarcina, provoacă noi tulburări (pe lângă cele obișnuite) în rândurile auditoriului, ce oscilează astfel între stupoare și delir, dar mai cu seamă stârnește o serie de neliniști ideologice
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
lui Uhland) se conturează un portret sugestiv al cântărețului străin de acestă lume, cu elemente ce îl apropie, pictural, de imaginea Luceafărului eminescian. Z. a încercat, cu mare ușurință în versificare, diferite tipuri de strofe și ritmuri. El nu se sfiește să introducă vocabule și versuri străine în refren sau în rimă. Alături de Al. Depărățeanu, a consolidat versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii. Satira Muza de la Borta Rece, subintitulată „bufonerie literară” (atribuită imaginar
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
11.16 - Organigrama oficială a unei părți dintr-o întreprindere SHAPE \* MERGEFORMAT Capitolul XII Conducerea Necesitatea conducerii vieții sociale, precum și a diverselor ei sisteme și subsisteme este atât de acerb manifestată la ora actuală, încât unii autori nu s‑au sfiit să afirme că dezvoltarea economică și cea socială depind în mare măsură de felul cum se realizează conducerea și că, prin urmare, ele ar fi „rezultatul conducerii”. # ...Aspirațiile, valorile și chiar supraviețuirea societății în țările dezvoltate vor ajunge să depindă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
român față de acest personaj carambolesc, caragialian, întruchipat de Gigi Becali. Găsesc câteva răspunsuri, dar totuși problematica este mult mai complexă, ține de formatul psihic al românilor. Ce iubesc la el? 1. Faptul că este un om bogat și nu se sfiește defel să o arate; 2. Faptul că nu este modest. Individul umblă întotdeauna cu teancuri de euro sau de dolari, teancuri pe care nu ezită să le exibe în fața camerelor de luat vederi; 3. Faptul că e din popor, bădăran
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ea constă în transmiterea înregistrată a unei nunți reale. Da, ai citit bine. Dar nu orice nuntă, ci supernunți de oameni bogați, care nu sunt vedete, dar nu s-ar supăra dacă ar deveni. Nunțile noilor îmbogățiți, care nu se sfiesc să arunce 100-200 de mii de euro pentru nunta buburuzei lor sau a micului prinț moștenitor. Evident, totul este pigmentat cu o mare / intensă etalare a bogăției lor kitsch. A prostului gust. Fundalul sonor este asigurat de maneliști excitați sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
nici nu e. Ce-l face deosebit pe Gabriel în lumea muzicii contemporane (dar nu-l singularizează; ca el sunt destui artiști, cărora li se poate aplica eticheta „responsabili față de lumea în care trăim“) este onestitatea. El nu s-a sfiit să ia atitudine când acest lucru era apanajul câtorva oameni cinstiți, și nu o modă aducătoare de imagine (1980 - Biko). A invitat în piesele sale muzicieni negri și arabi, a fondat Festivalul World of Music, Arts & Dance. A reușit, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
bordel turcesc, volumul de debut al lui Philip Ó Ceallaigh, este o colecție de 19 povestiri, cu care a câștigat premiul Rooney pentru Literatură Irlandeză, Glen Dimplex New Writers Award și elogiile criticilor britanici și americani, care nu s-au sfiit, totuși, să se recunoască puțin depășiți de lumea imaginată de autor. Și asta pentru că realitatea pe care o descriu cele mai multe dintre povestirile sale este perioada tulbure a tranziției de la nicăieri spre nicăieri în care pare să se fi împotmolit România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
americanii (Chatman, Culler) n-au uitat să se raporteze, în subsidiar, la Foster și, prin Lubbock sau Booth, la Henry James; germanii (Kayser, Lämmert, Stanzel) s-au întors obsesiv la Aristotel și Platon; olandezii (Bal, van Dijk) nu s-au sfiit să pună în ecuație studiile culturale, cîtă vreme Școala din Tel-Aviv (Hrușovski, Sternberg) și-a propus a orbita strict în jurul narativității. Dacă în studiile inițiale formulările erau oarecum stabile - la formaliștii ruși, de exemplu, distincția între fabula (o serie de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Gheorghevici Cazara, mareșalul gubernial al nobilimii basarabene, care, cochetînd cu „frumosu-i grai moldovenesc“ (1, 92), cultiva, pe de o parte, pe „boierii moldoveni care, de nevoie, nu vorbeau decît limba lor maternă, și chiar pe puținii moldovenizați, care nu se sfiau să-și afirme caracterul lor etnic, fără să compromită lealitatea lor față de împărăție“ (1, 92), dar nu uita să afirme în fața mai marilor din Basarabia această lealitate „în numele nobilimii basarabene întregi, credincioasă, fără deosebire de origine, împărăției, supusă și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cea rusă îl punea adesea pe elev în condiții delicate. Este explicabil de ce rusificarea s-a produs aproape numai la nivelul boierimii, care își dădea copiii la școală, și rămînea aproape străină gloatei, străină și de școală. Scriitorul nu se sfiește să pună în discuție calitatea limbii folosite de aristocrație. „Basarabia fiind anexată la Împărăția țarilor înainte de a se fi dezvoltat literatura românească modernă, era natural ca societatea basarabeană să nu fi cunoscut limba noastră literară. Dar ea în realitate nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]