1,233 matches
-
care le provoca erau imense. Potrivit unui documentar difuzat de BBC în 2011, atacurile au provocat moartea a aproximativ 9.000 de civili și militari, iar în timpul producerii armei au murit ale aproximativ 12.000 de persoane supuse la munci silnice și prizonieri din lagăre de concentrare. Racheta V-2 este o îmbunătățire a rachetei A-4 din seria Aggregat, produse la Peenemünde. La început, V-2 a însemnat "Versuchmuster 2" ("Prototipul 2"), iar apoi, în scop pur propagandistic, a fost
V-2 () [Corola-website/Science/314123_a_315452]
-
doi ani, la 9 mai 1958, a fost arestat din nou sub acuzația că a sprijinit activitatea organizației „Sumanele negre”. Era de fapt o confuzie de nume cu Ion Nistor. Colegiul Militar al Tribunalului Suprem l-a condamnat la muncă silnică pe viață. Pedeapsa i s-a comutat, cinic, la 25 de ani de temniță. Avea să fie închis în penitenciarele Jilava, Galați și Botoșani. Dimitrie Nistor s-a stins în urma unei boli grele la 12 iunie 1963, la vârsta de
Dimitrie Nistor () [Corola-website/Science/314840_a_316169]
-
Peter John Rule", având pașaport britanic fals și a ajutat mișcările de rezistență din China, Birmania și din Indochina Franceză. În anul 1942, a fost capturat de milițiile "Statului Francez de la Vichy", lângă fluviul Mekong. A fost condamnat la muncă silnică pe viață. În timpul captivității, a trebuit să îndure privațiunilor de tot felul, precum și munca silnică. Doi ani mai târziu, în 1944, a reușit să evadeze la Saigon și să se alăture forțelor aliate din Asia, la Calcuta. După război, când
Pierre Boulle () [Corola-website/Science/314928_a_316257]
-
Birmania și din Indochina Franceză. În anul 1942, a fost capturat de milițiile "Statului Francez de la Vichy", lângă fluviul Mekong. A fost condamnat la muncă silnică pe viață. În timpul captivității, a trebuit să îndure privațiunilor de tot felul, precum și munca silnică. Doi ani mai târziu, în 1944, a reușit să evadeze la Saigon și să se alăture forțelor aliate din Asia, la Calcuta. După război, când s-a reîntors în Franța eliberată de forțele conduse de Generalul Charles de Gaulle și
Pierre Boulle () [Corola-website/Science/314928_a_316257]
-
fost M. Costa-Foru. După finalizarea procesului, majoritatea celor arestați au fost achitați de instanță. Un număr de 85 rebeli au fost condamnați la pedepse cu închisoarea: majoritatea la pedepse între 6 luni și 6 ani, doi la 15 ani muncă silnică și Iustin Batișcev la muncă silnică pe viață. Dintre cei 85 de condamnați, niciunul nu era român. În acest proces s-a intenționat demonstrarea faptului că a fost organizată de URSS. Procesul a atras reacția vehementă a propagandei sovietice, precum și
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
majoritatea celor arestați au fost achitați de instanță. Un număr de 85 rebeli au fost condamnați la pedepse cu închisoarea: majoritatea la pedepse între 6 luni și 6 ani, doi la 15 ani muncă silnică și Iustin Batișcev la muncă silnică pe viață. Dintre cei 85 de condamnați, niciunul nu era român. În acest proces s-a intenționat demonstrarea faptului că a fost organizată de URSS. Procesul a atras reacția vehementă a propagandei sovietice, precum și atenția opiniei publice internaționale; personalități ale
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
despărțit, Cristescu s-a ascuns în Brașov, iar Cantacuzino la București, unde avea rude numeroase și cu poziții înalte în societate, astfel încât agenții Ministerului de Interne nu îndrăzneau să le percheziționeze. După condamnarea lui Codreanu la 10 ani de muncă silnică a urmat procesul celorlalte căpetenii legionare arestate în noaptea de 16/17 aprilie. Inițial, li s-a promis eliberarea, în schimbul unor declarații de supunere față de rege și de politica acestuia. Absolut toți au refuzat, convinși fiind că evoluția ulterioară a
Alexandru Cantacuzino (legionar) () [Corola-website/Science/323909_a_325238]
-
ucis pe Cubitt. Slaney a fugit apoi, iar Elsie și-a tras un glonte în cap. Slaney este arestat și apoi judecat. El a fost condamnat la moarte, dar a scăpat de spânzurătoare ca urmare a comutării pedepsei în muncă silnică pe viață, ca urmare a faptului că s-a luat în calcul circumstanța atenuantă că Hilton Cubitt a tras primul. Elsie și-a revenit complet și și-a petrecut întreaga viață îngrijind de săraci și administrând averea soțului ei. În
Omuleții dansatori () [Corola-website/Science/323952_a_325281]
-
oamenii incriminați în dosar. La 8 iulie 1958 a fost condamnat la moarte și a fost executat prin împușcare la Penitenciarul Gherla, în 2 septembrie 1958, după ce, în prealabil, i-a fost respins recursul de comutare a pedepsei la muncă silnică pe viață.
Iosif Capotă () [Corola-website/Science/319477_a_320806]
-
s-a întâlnit cu tatăl său și i s-a alăturat. Pentru a stopa curentul de solidaritate cu partizanii, în 1950 Tribunalul Militar din Cluj i-a judecat și condamnat în contumacie pe fugari, iar a primit 12 ani muncă silnică. În vara anului 1950, împreună cu alți membri ai grupului, Avisalon a rămas în apropierea satului Răchițele, în locul numit Picioragul Porcului, unde și-au construit o colibă. În perioada următoare a participat împreună cu alți membri ai grupului la diverse acțiuni îndreptate
Avisalon Șușman () [Corola-website/Science/319926_a_321255]
-
corespondentul ziarului Scânteia scria despre Radu Lecca : După pronunțarea sentinței, Radu Lecca a făcut o cerere scurtă de grațiere adresată regelui. Prin Înaltul Decret Regal cu nr. 1.746, i s-a comutat sentința de condamnare la moarte în muncă silnică pe viață. Ziarul Scânteia, 17, nr. 1125 din 21 mai 1948, anunță că Radu Lecca a fost condamnat suplimentar la doi ani închisoare, pentru infracțiune la legea devizelor și circulația metalelor prețioase. Este vorba despre un lingou de aur și
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
la adresa regimului” și pentru că îi îndemnase pe săteni să se împotrivească acțiunii de colectivizare agricolă. El a fost arestat la 16 iulie 1958 și condamnat, prin sentința 805/ 30.12.1958 a Tribunalului Militar Iași, la 12 ani de muncă silnică și 10 ani degradare civică. A fost deținut în închisorile de la Gherla și Periprava, fiind eliberat în 1964, în urma decretului de grațiere colectivă a deținuților politici. El a fost ulterior paroh la Cernești - Botoșani, iar apoi la Oprișeni și Țuțora
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
căderea în 1933 a guvernului Vaida-Voievod, din care făcea parte. A revenit în guvernul condus de Octavian Goga în funcția de ministru de interne. În 1938, a făcut posiblă arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică la minele de sare, inclusiv pentru „cârdășie cu șeful unei puteri străine” (Hitler). A fost implicat în executarea ordinului lui Carol al II-lea de asasinare în închisoare a lui Corneliu Zelea Codreanu și a celoralți lideri legionari. A participat
Armand Călinescu () [Corola-website/Science/297345_a_298674]
-
respectivul lot încep în decembrie 1958, cu Constantin Noica, iar ultimul arestat din lot, în ianuarie 1960, este Nicolae Steinhardt. Sunt arestați 23 de intelectuali de prestigiu, anchetați și condamnați la pedepse de la 6 ani până la 25 de ani muncă silnică. Paleologu este arestat pe 8 septembrie 1959 (la ora 2 noaptea este obligat să-și strângă câteva lucruri, fiind apoi urcat într-o dubă și dus la celebra închisoare „Malmaison” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (București) și condamnat la 14 ani
Alexandru Paleologu () [Corola-website/Science/297589_a_298918]
-
arestat pe 8 septembrie 1959 (la ora 2 noaptea este obligat să-și strângă câteva lucruri, fiind apoi urcat într-o dubă și dus la celebra închisoare „Malmaison” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (București) și condamnat la 14 ani de muncă silnică cu confiscarea averii și 7 ani degradare civică, pentru motivul "uneltire" contra regimului comunist. Prin Decizia nr. 24/1 martie 1960 a Tribunalului Militar al Reg. a II-a Militare București este condamnat "pentru săvârșirea infracțiunii de agitație contra ordinii
Alexandru Paleologu () [Corola-website/Science/297589_a_298918]
-
Neagră și minele de plumb de la Cavnic și Baia Sprie, în urma unei condamnări politice. Până în martie 1958 este redactor al publicației "Limbă și literatură". Arestat din nou în 1958, este condamnat la moarte pentru „trădare”, apoi, prin comutare, la muncă silnică pe viață. Este eliberat în 1964, împreună cu alți deținuți politici. Își reîncepe activitatea literară în 1966 cu volumul de versuri "Eseu". Scrie și publică într-un tempo uluitor pentru a „recupera anii ce i s-au furat” prin pușcării. În
Ion Caraion () [Corola-website/Science/297588_a_298917]
-
în vedere că dacă refuză să fie martor al acuzării, va fi arestat și implicat în "lotul intelectualilor mistico-legionari". Anchetat pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica, este condamnat în "lotul Pillat-Noica" la 12 ani de muncă silnică, 7 ani degradare civică și confiscarea totală a averii personale, sub acuzația de "infracțiune de uneltire contra ordinii sociale". Acest eveniment înlătură "orice dubiu, șovăială, teamă, lene, descumpănire" ("Primejdia mărturisirii", p. 178) și grăbește luarea deciziei de a se boteza
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
anchetatorul penal, același lt. Urucu Nicolae, este din nou nevoit să "redacteze" actul de acuzare : În 29 septembrie 1959, Colegiul de fond al Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militare îl condamnă pe Țuțea Petre la „18 ani muncă silnică și 8 ani degradare civică pentru infracțiunile p.p. de art. 209, pct. 1, C.P.” Sentința a rămas definitivă prin respingerea recursului, conform deciziei nr. 540/1959 a Tribunalului Suprem, Colegiul Militar.() Petre Țuțea și-a executat pedeapsa în penitenciarul Aiud
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
din 29 septembrie 1956 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militare, Colegiul de Fond și a deciziei penale nr. 540 din 21 noiembrie 1959 a tribunalului suprem - Colegiul Militar, prin care Țuțea era condamnat la 18 ani muncă silnică și 8 ani degradare civică. Din păcate, marele ghinion al lui Petre Țuțea a fost că libertatea din 1989 l-a găsit spre asfințitul vieții, când poate sclipirile minții sale nu mai atingeau altitudine ca atunci când se afla în formă
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
și gorunete unde predomina fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
în 'зек' ('zec'). Acest cuvânt este încă în uzul colocvial, fără nici o legătură cu lagărele de muncă. 'з/к' a fost la început un acronim folosit pentru "заключённый каналостроитель", "zacliucionnîi kanalostroitel'" (pușcăriaș-constructor al canalului), membrii brigăzilor de condamnați la muncă silnică la Canalul Volga-Don. Mai târziu, termenul scurtat, devenind numai "zacliucionnîi". Alături de categoriile obișnuite de lagăre care practicau munca fizică grea și de închisorile de diferite categorii, au mai existat de asemenea alte forme de încarcerare: Gulagul epocii sovietice nu este
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
carceral siberian ""Amintiri Din Casa Morților"") din Siberia și exilați pe motive politice care fuseseră condamnați în curți de judecată: unii dintre acești deținuți politici au fost, de exemplu, "decembriștii" care au scăpat de pedeapsa capitală. În pușcăriile țariste munca silnică (forțată, "katorga") este introdusă începând cu secolul al XVIII-lea, țarul Petru cel Mare construind drumuri, forturi, fabrici, vase și chiar orașul Sankt-Petersburg, folosind munca forțată a condamnaților și iobagilor. Țarul ordonă în aceeași perioadă și trimiterea condamnaților în Siberia
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
au fost trimiși în Siberia, mulți însoțiți de familiile lor. Deși nu munceau în lanțuri ca ceilalți membrii ai sistemului carceral țarist, unii dintre ei considerau că situația lor e chiar mai rea decât aceea a celor condamnați la muncă silnică ("katorga"), întrucât colonii consemnați erau trimiși în regiuni îndepărtate, pustii, unde pământul putea fi doar cu greu cultivat, mulți dintre ei murind de foame în timpul lungilor ierni la capătul a doar câțiva ani de exil siberian, așa cum povestea cândva Cehov
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
puteau fi suficient de severe pentru a provoca subnutriția și ulterior moartea deținuților. În 1904 sistemul lagărelor de concentrare este copiat de la britanici și de Imperiul German, în Africa de sud-vest, coloniștii germani inovând la rândul lor, prin introducerea muncii silnice pentru populația Herero. În mod evident, experiența corupătoare a colonialismului european a deschis calea totalitarismului european din secolul al XX-lea, întărind atât mitul superiorității rasiale a albilor cât și legitimând folosirea violenței unei rase contra celeilalte. După Revoluția bolșevică
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
toată sfera de influență sovietică, oriunde obiectivele economice impuneau existența lor. Obiective precum Belomorkanal sau Magistrala Baikal-Amur sau construcții din marile orașe, precum tronsoane ale faimosului Metrou din Moscova și campusul Universității de Stat din Moscova, toate edificate prin muncă silnică. Multe alte proiecte din timpul industrializării forțate, a războiului sau din perioada imediat postbelică au fost realizate cu munca forțată a condamnaților, iar activitatea lagărelor Gulag-ului acopereau un domeniu mare de activitate a economiei sovietice. Majoritatea lagărelor de muncă
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]