4,985 matches
-
ateroscleroză, se recomandă anticoagulante, antiagregante plachetare și vasodilatatoare. Insuficiența cardiacă se tratează ca și în alte cardiopatii. 6.1.11.7. Tratamentul afectării neurologice Prima etapă este identificarea și tratarea posibililor factori agravanți, precum HTA, infecțiile și tulburările metabolice. Terapia simptomatică, cu antidepresive, antipsihotice sau anticonvulsivante, trebuie luată în considerare, când este cazul. Medicația imunosupresoare, cuprinzând corticoizi în doze mari, ciclofosfamidă, azatioprină și micofenolat mofetil, este utilizată după protocoale variabile, în absența unor studii controlate de eficacitate. în majoritatea cazurilor se
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
inflamație a peretelui vascular. Se asociază turgescența celulelor endoteliale, decolarea lor de pe MBG, hialinoză subendotelială, leziuni ale celulelor mezangiale. Arteriolele pot fi sediul unui proces de endarterită proliferativă, uneori cu tromboze intraluminale, care agravează prognosticul. 8.2.4. Tratament Tratamentul simptomatic cuprinde antihipertensive (IECA și/sau sartani), folați și, adesea, hemodializă. în SHU epidemic, plasmaterapia nu este necesară, prognosticul fiind excelent doar cu tratament simptomatic. Antibioticele sunt inutile și chiar periculoase. Un sfert dintre pacienți rămân cu sechele funcționale renale, iar
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
proces de endarterită proliferativă, uneori cu tromboze intraluminale, care agravează prognosticul. 8.2.4. Tratament Tratamentul simptomatic cuprinde antihipertensive (IECA și/sau sartani), folați și, adesea, hemodializă. în SHU epidemic, plasmaterapia nu este necesară, prognosticul fiind excelent doar cu tratament simptomatic. Antibioticele sunt inutile și chiar periculoase. Un sfert dintre pacienți rămân cu sechele funcționale renale, iar circa 10 % decedează sau ajung la IRC terminală. în schimb, SHU atipic la copil evoluează frecvent către IRC terminală. Rata recidivelor după transplant renal
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Lippincott Williams and Wilkins. Philadelphia 2001. 12. INFECȚIILE TRACTULUI URINAR 12.1. Definiție Infecțiile tractului urinar (ITU) reprezintă situații patologice caracterizate prin pătrunderea și multiplicarea bacteriilor în tractul urinar, manifestate prin bacteriurie. Colonizarea microbiană a urinii poate fi asimptomatică sau simptomatică. în absența infecției, tractul urinar este steril, cu excepția treimii externe a uretrei la femei. Infecția poate atinge uretra, vezica urinară, ureterele, bazinetul, papilele, calicele și interstițiul renal, dar și structurile adiacente (fascia perineală, prostata, epididimul). Germenii cei mai frecvent implicați
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ml urină. O bacteriurie joasă, cuprinsă între 103-105 UFC/ ml, semnifică contaminarea urinii, dar se interpretează ca ITU în condițiile: 1) asocierii bacteriuriei joase cu piurie și simptome clinice sugestive, 2) a bacteriuriei peste 103 UFC/ml la un bărbat simptomatic sau 3) a identificării Staphilococcus Saprophiticus. Diagnosticul de infecție urinară prin bandelete reactive oferă informații privind: • esteraza leucocitară care dovedește prezența leucocitelor; pragul de sensibilitate este de 104 leucocite /ml; • nitriții sunt martorii prezenței bacteriilor capabile de a transforma nitrații
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
spitalicesc și în infecțiile recidivante se face urocultura înaintea începerii tratamentului, se adaptează ulterior tratamentul în funcție de antibiogramă, iar controlul sterilizării urinii se efectuează prin urocultură după terminarea tratamentului. 12.5.2. Infecțiile recurente Infecțiile recurente (3 sau mai multe episoade simptomatice de ITU pe an) pot apărea în condițiile persistenței focarului de infecție în organism cu același germen (insuficient tratat) sau în condițiile reinfecției exogene, în absența unei anomalii anatomice sau urologice. Particularități: Infecția recurentă după o cură de tratament de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
fi exprimate prin anevrismele arterelor cerebrale, arterele coronariene, aorta toracică sau abdominală (mai rar), prolaps de valvă mitrală, diverticuloză colică. Anevrismele vascularte cerebrale sunt prezente la 20-30 % dintre pacienții ADPKD, de 5 ori mai frecvente decât în populația generală. Sunt simptomatice sau nu. Există agregabilitate familială specifică pentru această localizare; pacientul ADPKD care provine dintr-o familie în care există un caz cu anevrism vascular cerebral are risc de 5 ori mai mare față de alți pacient ADPKD de a dezvolta aceeași
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
polichistozei renale - dureri lombare, hematurie macroscopică, colică renală, infecția unui chist; • descoperirea întâmplătoare a chisturilor renali cu ocazia unui examen sistematic sau în cadrul anchetei familiale; • complicații cauzate de manifestările extrarenale: accidente vasculare cerebrale prin ruptură de anevrisme vasculare, chisturi hepatice simptomatice; • evaluarea etiologică a unei retenții azotate. Diagnosticul de polichistoză renală se stabilește ecografic. Cel mai adesea, la pacienții simptomatici se evidențiază rinichi de dimensiuni mari cu multiple chisturi distribuite bilateral. Au fost propuse criterii de diagnostic pozitiv pentru ADPKD, în cadrul
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
examen sistematic sau în cadrul anchetei familiale; • complicații cauzate de manifestările extrarenale: accidente vasculare cerebrale prin ruptură de anevrisme vasculare, chisturi hepatice simptomatice; • evaluarea etiologică a unei retenții azotate. Diagnosticul de polichistoză renală se stabilește ecografic. Cel mai adesea, la pacienții simptomatici se evidențiază rinichi de dimensiuni mari cu multiple chisturi distribuite bilateral. Au fost propuse criterii de diagnostic pozitiv pentru ADPKD, în cadrul anchetei familiale după diagnosticarea cazului princeps: • vârsta ≤ 30 ani: examenul ecografic evidențiază cel puțin două chisturi renale (unisau bilateral
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în mare parte explicată de variabilitatea genotipică. Manifestările extrarenale apar sau nu în diferite combinații și cu diferite grade de gravitate chiar la membrii afectați din cadrul aceleiași familii. De asemenea, complicațiile de la nivelul chisturilor renale. în consecință pacienții pot fi simptomatici de la naștere sau asimptomatici până în decada a opta de viață. Există o mare variabilitate și în ceea ce privește viteza de degradare a funcției renale. Unii indivizi ADPKD necesită terapie de substituție renală din decada a doua - a treia de viață, alții nu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
este confirmat prin măsurarea activității α-Gal în plasmă, leucocite sau fibroblaști cutanați, care este scăzută < 15 % față de normal. La femei asimptomatice, se poate măsura concentrația GSL urinare. Diagnosticul prenatal necesită efectuarea unui cariotip și dozarea α-Gal în vilii corionici. Tratamentul simptomatic se adresează: durerilor neuropatice (morfină - în timpul crizei; carbamazepină, fenitoină sau gabapentină - în scop profilactic), angiokeratoamelor (ablație cu laser), tulburărilor de ritm/conducere cardiace (antiaritmice, electrostimulare), bolii coronariene (angioplastie, by-pass), IRC terminale (dializă, transplant renal). După transplant, boala nu recidivează pe
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
16.2.4. Tratamentul deshidratării intracelulare Tratamentul va fi etiologic (atunci când este posibil: oprirea unui medicament probabil incriminat, tratamentul diabetului zaharat; aceste măsuri au și un caracter preventiv, mai ales la pacienții care nu au acces liber la apă) și simptomatic. în caz de hipernatremie acută simptomatică natremia poate fi scăzută prudent cu 1 mmol/l/h până la valoarea de 145 mmol/l (nu mai mult de 12 mmol/l pe zi pentru a nu induce edem cerebral). Dacă hipernatremia este
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Tratamentul va fi etiologic (atunci când este posibil: oprirea unui medicament probabil incriminat, tratamentul diabetului zaharat; aceste măsuri au și un caracter preventiv, mai ales la pacienții care nu au acces liber la apă) și simptomatic. în caz de hipernatremie acută simptomatică natremia poate fi scăzută prudent cu 1 mmol/l/h până la valoarea de 145 mmol/l (nu mai mult de 12 mmol/l pe zi pentru a nu induce edem cerebral). Dacă hipernatremia este veche, viteza de corecție nu trebuie
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Pierderi sodate renale: - diureză normală sau crescută (diureză > 1000 ml/24h) - natriureză crescută (UNa > 20 mmol/24h) - urini neconcentrate: raport uree U/P < 10 raport creatinină U/P < 20 16.3.4. Tratament Urmărește două obiective: corectarea cauzei și tratamentul simptomatic. în caz de hipovolemie severă cu colaps hemodinamic, utilizarea de soluții macromoleculare de umplere (transfuzii în caz de hemoragie, hidroxietilamidon sau gelatine fluide) permit creșterea rapidă a volumului sectorului plasmatic. Utilizarea acestor soluții nu corijează deficitul de sodiu. Este necesar
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de soluții macromoleculare de umplere (transfuzii în caz de hemoragie, hidroxietilamidon sau gelatine fluide) permit creșterea rapidă a volumului sectorului plasmatic. Utilizarea acestor soluții nu corijează deficitul de sodiu. Este necesar aport de sare după ameliorarea stării hemodinamice. 1. Corecția simptomatică a deshidratării extracelulare se bazează pe aportul de NaCl: - pe cale orală prin creșterea aportului de sare de masă sub formă de supe sărate completat cu aport de tablete de NaCl; - pe cale parenterală intravenoasă: aportul sodat trebuie să fie izotonic sub
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
1,5 l se adaugă 300 cc pentru fiecare grad de temperatură peste 37șC. Deficitul EC poate fi apreciat prin formula: Pierderea în G = 20 % G actuală × [(Ht actual/0,45) -1] 2. Tratament etiologic Se instituie imediat după tratamentul simptomatic. Este vorba de oprirea tratamentului diuretic, instituirea tratamentului cu mineralocorticoizi, a insulinoterapiei, tratament de încetinire a tranzitului , corecția unei hipercalcemii. 3. Tratamentul profilactic Se impune respectarea următoarelor reguli: • utilizarea prudentă a diureticelor la pacienții vârstnici; • menținerea unui regim normosodat în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sărace deoarece semnele de hemodiluție (hematocrit scăzut, hipoproteinemie) sunt inconstante și nici un semn biologic nu reflectă volumul sectorului intersițial. Diagnosticul etiologic este în general simplu. El se pune pe analiza contextului și datele examenului clinic. 16.4.4. Tratament Tratamentul simptomatic constă în inducerea unui bilanț sodat negativ cu un regim alimentar desodat (< 2g/24h), cu eficacitate lentă, asociat cu o reducere moderată a aporturilor hidrice. Repausul la pat (diminuarea hiperaldosteronismului) poate fi util în caz de sindrom edematos important și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a deplasării apei din sectorul extracelular spre celule. Dacă hiponatremia se dezvoltă rapid, apar simptome severe cauzate de edemul cerebral (letargie, comă, convulsii). Dacă instalarea se face lent, în câteva zile, pacientul poate fi asimptomatic. Un pacient cu hiponatremie severă simptomatică impune terapie de urgență, în timp ce pacientul asimptomatic poate fi tratat gradat. Hiponatremia și hipoosmolalitatea sunt obișnuit sinonime, exceptând următoarele situații: • hiperproteinemiile importante (mielom, maladia Waldenstrom) sau marile hiperlipidemii. Normal, volumul de apă plasmatică este de 93 %, restul fiind ocupat de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hiponatremie cu volum extracelular normal sau crescut), sau sete (în caz de deshidratare extracelulară asociată); • neuropsihice: confuzie, fasciculații musculare, crampe, uneori delir, agitație, comă, sau convulsii generalizate mai importante în hiponatremia severă și instalată rapid. Pacienții cu hiponatremie acută sunt simptomatici, în timp ce pacienții cu hiponatremie cronică prezintă simptome minime sau sunt asimptomatici. Stările hiponatremice pot fi cel mai bine evaluate prin aprecierea volumului fluidului extracelular. Hiponatremia poate evolua cu: sodiu total scăzut (hipovolemie) sodiu total crescut (hipervolemie) sodiu normal (euvolemie) 1
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
va fi urmată de retenție de apă și hiponatremie. Folosirea diureticelor este una din cele mai obișnuite cauze de hiponatremie hipovolemică asociată cu sodiu urinar crescut. Unii pacienți, în special cei care folosesc diuretice tiazidice pot dezvolta hiponatremie severă și simptomatică. în plus, hipokaliemia asociată diureticelor poate crește eliberarea de vasopresină, probabil prin modificarea sensibilității osmoreceptorilor. Hipokaliemia poate duce la intrarea sodiului în celule pentru menținerea echilibrului osmotic. Diureticele tiazidice afectează excreția renală de apă prin blocarea abilității rinichiului de a
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
0,5 [Clearance al apei rezonabil] - aport hidric 1000 ml/zi) Raport 0,5 - 0,5 -1,0 [Clearance al apei limitat] - aport hidric 500 ml/zi) Raport ≥ 1,0 [Clearance al apei negativ] - aport hidric 0 ml/zi) Hiponatremia simptomatică, acută, severă, este o urgență medicală, impunând intervenție terapeutică rapidă (de preferință utilizând formula de mai sus; valorile net negative impun un tratament agresiv, de exemplu cu antagoniști de vasopresină; odată ce CAL devine pozitivă, hiponatremia se va ameliora net, sub
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în cazul SIADH, este indicată restricția de apă (aport total de 300-400 ml/zi) până la identificarea cauzei și începerea tratamentului specific. Se urmărește îndepărtarea oricărei medicații care ar putea să interfere cu abilitatea rinichiului de excreție a apei. în formele simptomatice cu afectare severă a excreției de apă se impune aport crescut de solviți (NaCl tablete, sau uree 30g/zi) sau agenți care contracarează acțiunea ADH: demeclociclina (inhibitor farmacologic de ADH). Aquareticele sau antagoniștii receptorilor de vasopresină sunt o nouă clasă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
crește nivelul ureei și creatininei serice. De menționat că literatura de specialitate nu oferă ghiduri sau un consens privind terapia optimă a hiponatremiei. Opțiunile terapeutice au o eficacitate limitată, și uneori nu sunt bine tolerate (vezi tabel 1). Hiponatremia acută simptomatică Pacienții cu hiponatremie severă, simptomatică (stupoare, comă, convulsii), necesită monitorizarea în unitatea de urgență. Restricția de apă, deși nu este suficientă pentru corectarea hiponatremiei și ameliorarea simptomelor edemului cerebral, va preveni totuși înrăutățirea hiponatremiei. în general, indicațiile de urgență pentru
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
serice. De menționat că literatura de specialitate nu oferă ghiduri sau un consens privind terapia optimă a hiponatremiei. Opțiunile terapeutice au o eficacitate limitată, și uneori nu sunt bine tolerate (vezi tabel 1). Hiponatremia acută simptomatică Pacienții cu hiponatremie severă, simptomatică (stupoare, comă, convulsii), necesită monitorizarea în unitatea de urgență. Restricția de apă, deși nu este suficientă pentru corectarea hiponatremiei și ameliorarea simptomelor edemului cerebral, va preveni totuși înrăutățirea hiponatremiei. în general, indicațiile de urgență pentru folosirea soluției saline hipertonice sunt
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
plasmatică, înlesnind astfel mișcarea apei în creier și micșorând gradul contracției cerebrale induse de creșterea concentrației sodiului plasmatic. La pacienții cu insuficiență renală, valori crescute ale ureei pot fi protective împotriva afectării neurologice, ca urmare a corecției hiponatremiei. Hiponatremia cronică simptomatică Dacă hiponatremia este prezentă de peste 48 ore sau de o durată necunoscută, corecția trebuie făcută cu atenție pentru a evita demielinizarea osmotică. Trebuie luate în calcul următoarele aspecte: • deoarece în hiponatremia cronică severă, apa cerebrală este crescută cu doar 10
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]