1,856 matches
-
pentru diagnostic, întru-cât numeroase formațiuni tumorale prezintă celularitate mixtă. β-hCG prezintă valori ridicate în coriocarcinom dar și în 10% dintre cazurile cu germinoame; fapt important pentru că germinoamele sunt cele mai frecvente tumorii ale regiunii. AFP este crescută în tumori de sinus endodermal, carcinom embrionar și uneori în teratoame. Citologia LCR este importantă în condițiile existenței tumorilor maligne care diseminează de-a lungul axului cranio-spinal (germinoame, pinealoblastoame, globlastoame). Alți markeri tumorali sunt izoenzima lactat dehidrogenaza și PLAP (placental alkaline phosphatase), care au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
descrise pentru abordul leziunilor situate în cisterna ambient si postero-laterale ale mezencefalului. Aceste aborduri urmează un coridor îngust care au în centru nervul trochlear. Deschiderea în acest caz se face unilateral, pe o craniotomie largă ce este delimitată superior de sinusul transvers iar lateral de sinusul sigmoidian [18]. De Oliveira utilizează același tip de abord dar în decubit ventral; în acest caz cerebelul trebuie permanent îndepărtat cu spatula pentru a menține deschis coridorul de acces [19]. 3. Abordul occipital transtentorial - abordul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în cisterna ambient si postero-laterale ale mezencefalului. Aceste aborduri urmează un coridor îngust care au în centru nervul trochlear. Deschiderea în acest caz se face unilateral, pe o craniotomie largă ce este delimitată superior de sinusul transvers iar lateral de sinusul sigmoidian [18]. De Oliveira utilizează același tip de abord dar în decubit ventral; în acest caz cerebelul trebuie permanent îndepărtat cu spatula pentru a menține deschis coridorul de acces [19]. 3. Abordul occipital transtentorial - abordul occipital transtentorial se realizează prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și de primă intenție în tratamentul radical al meningioamelor. Totuși, aceste tumori, deși benigne din punct de vedere anatomo-patologic, sau dovedit adeseori dificil de vindecat doar prin abord chirurgical, în special atunci când sunt localizate pe baza craniului sau invadează marile sinusuri venoase ale creierului. Un alt aspect deloc de neglijat este asocierea frecventă a altor comorbidități severe, cu precădere la pacienții vârstnici, care grevează semnificativ riscul anestezicochirurgical și, implicit, prognosticul vital și funcțional în postoperator. În ultimii ani, aspectele legate de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
reprezintă o adevărată provocare pentru chirurgul care încearcă exereza totală a tumorii, și chiar în astfel de situații de ablație totală sub microscop, recidivele locale sau la distanță sunt de notorietate. Treimea medie a aripilor osului sfenoid, ligamentul petro-clival și sinusul cavernos sunt localizările anatomice cu cele mai mari dificultăți de abord chirurgical al meningioamelor (fig. 4.177). Datele din literatură subliniază că rata de succes este direct legată de radicalitatea exciziei. Astfel, cazurile cu „ablație totală” prezintă o rată de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mică (sub 0,5%) și cu morbiditate scăzută (2,9%). Recurențele se întâlnesc în medie la 11,6% din cazurile operate. Problema adenoamelor pituitare este însă rareori rezolvată numai de intervenția chirurgicală, volumele tumorale reziduale, în special cele de la nivelul sinusului cavernos, impunând folosirea și a altor procedee terapeutice [44], recidiva tumorală fiind întâlnită chiar și la unii pacienți aparent cu ablație totală. Trebuie însă subliniat faptul că, deși pe termen lung este posibilă recidiva, intervenția chirurgicală, îndeosebi cea prin abord
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
stereotactică Gamma-Knife asigură un tratament ionizant potențial mai sigur și mai eficient decât radioterapia convențională, prin administrarea extrem de precisă și conformațională a dozei terapeutice aplicată microadenoamelor 281 (fig. 4.183) sau volumelor tumorale restante postoperator, îndeosebi a celor situate în sinusul cavernos. Această tehnică asigură protecția structurilor radiosensibile adiacente adenomului prin scăderea extrem de abruptă a dozei administrate cu cel puțin 4 Gy/mm, astfel încât tumora să primească o doză terapeutic utilă (16-17 Gy) în condițiile în care aparatul optic aflat în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
reducerea volumului tumoral, obținerea unui diagnostic anatomo-patologic și ameliorarea rapidă a disfuncțiilor hormonale pentru un procent semnificativ dintre pacienți. Radiochirurgia stereotactică Gamma-Knife devine procedura chirurgicală de elecție pentru pacienții cu microadenoame sau volume tumorale restante (în special cele situate în sinusul cavernos) aflate la 3-5 mm distanță de căile optice, beneficiile metodei fiind la aceste cazuri mult peste eventualele indicații ale radioterapiei fracționate, care totuși își justifică prezența în panoplia metodelor terapeutice folosite asupra adenoamelor pituitare, și anume în cazul recidivelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
căile optice, beneficiile metodei fiind la aceste cazuri mult peste eventualele indicații ale radioterapiei fracționate, care totuși își justifică prezența în panoplia metodelor terapeutice folosite asupra adenoamelor pituitare, și anume în cazul recidivelor tumorale de mari dimensiuni și infiltrative în sinusul cavernos, aflate în contact sau exercitând efect de masă asupra căilor optice. METASTAZELE CEREBRALE Eforturile susținute de dezvoltare a terapiilor alternative în tratamentul metastazelor cerebrale sunt îndreptate în primul rând înspre îmbunătățirea calității vieții, fiind cunoscut faptul că în ultimii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
postoperatorie a crizelor nevralgice. Deși metoda are o mortalitate extrem de mică (sub 0,5%), morbiditatea indusă de procedură este semnificativă: hipoestezie în teritoriul trigemenului de până la 29%, hipoacuzie de până la 34% și alte complicații (infecții, hemoragii, fistule LCR, tromboze ale sinusurilor durale etc.) întâlnite cumulativ în medie la 19% din pacienți [54]. Scopul inițial urmărit de Lars Leksell atunci când a inventat dispozitivul numit Gamma-Knife a fost tocmai tratamentul durerii. Primul pacient tratat prin radiochirurgie în 1951 a fost unul cu nevralgie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
decela însă o creștere a ratei medii de supraviețuire [7,23]. Complicații. Posibilele complicații postoperatorii pot duce la agravarea tranzitorie sau permanentă a deficitelor neurologice preexistente, prin apariția unui hematom la nivelul patului tumoral, prin injurii vasculare (PICA, a.vertebrală, sinus transvers) cu dezvoltarea unor ischemii extinse în teritoriile corespunzătoare, sau lezări ale parenchimului cerebral normal funcțional. Parezele de nervi cranieni sunt variabile funcție de calea de abord aleasă; abordurile la nivelul punții se pot solda cu diplopie persistentă prin oftalmoplegie internucleară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și partea contralaterală a etmoidului și este recomandat pentru leziunile clivale extradurale. Avantajele acestei căi de abord sunt calea scurtă spre linia mediană a clivusului iar dezavantajele sunt date de accesul limitat la porțiunea inferioară a clivusului și de marginile sinusului cavernos precum și de posibilitatea lezării acestuia și a nervilor optici. Abordul pur endoscopic a intrat în practica uzuală în ultimul deceniu și odată cu creșterea experienței devine tot mai evident avantajul folosirii tehnicilor endoscopice [11-13]. 2. Abordul transoral și transpalato- faringean
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
număr de șapte oase: frontal, sfenoid, etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală, regiunea infratemporală, regiunea anterioară a feței. Elementele musculare intraorbitale sunt m. ridicător al pleoapei superioare, m. drept superior, inferior, medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
șapte oase: frontal, sfenoid, etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală, regiunea infratemporală, regiunea anterioară a feței. Elementele musculare intraorbitale sunt m. ridicător al pleoapei superioare, m. drept superior, inferior, medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai mare parte
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
frontal, sfenoid, etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală, regiunea infratemporală, regiunea anterioară a feței. Elementele musculare intraorbitale sunt m. ridicător al pleoapei superioare, m. drept superior, inferior, medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai mare parte a lor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală, regiunea infratemporală, regiunea anterioară a feței. Elementele musculare intraorbitale sunt m. ridicător al pleoapei superioare, m. drept superior, inferior, medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai mare parte a lor își au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
valoare în diferențierea, diagnosticul, tratamentul și urmărirea clinică a cazurilor de orbitopatie tiroidiană sau miozită orbitală. EXAMENUL NEURORADIOLOGIC ȘI NEUROIMAGISTIC [24,25] Radiografia simplă de craniu efectuată în incidențe standard AP, LL sau incidențe speciale pentru găuri optice, orbite sau sinusuri anterioare ale feței, nu și-a pierdut valoarea în diagnosticul tumorilor de orbită. Poate evidenția lărigirea sau îngustarea unilaterală a găurii optice, mărirea unilaterală a orbitei, distrucția pereților orbitei, hiperostoze, calcificări sau osificări intraorbitale, asocierea cu leziuni intracraniene sau craniofaciale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fibromul, fibrosarcomul), tumorile osoase și cartilaginoase (osteom, sarcom osteogenetic, condrom, condrosarcom, displazia fibroasă, chist osos anevrismal), mezenchimale (lipom, liposarcom), carcinoame (spinocelular, adenoid chistic, adenocarcinom, bazocelular, sebaceu). Tumorile intraorbitale secundare mai frecvente sunt - carcinoamele spinocelulare sau nediferențiate, extinse în orbită de la sinusurile paranazale, epitelioamele bazocelulare cu originea în orbita anterioară, meningioamele sau tumorile maligne extinse de la neurocraniu, sarcoamele cu extindere de la fosa temporală sau infratemporală. Se întâlnesc tumori metastatice, predominant cu punct de plecare adenocarcianome mamare sau gastrice, pulmonare sau boli limfoproliferative
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a tratamentului oncologic. Prognosticul este foarte bun pentru formele localizate intraorbital, mai rezervat în cazurile diseminate [43]. Carcinomul spinocelular intraorbital secundar: este considerat în multe statistici cea mai frecventă tumoră intraorbitală secundară malignă [44]. Are ca punct de plecare principal, sinusurile paranazale. Poate avea originea și în orbita anterioară, conjunctiva epibulbară, aparatul lacrimal sau regiunea nazofaringiană. Se poate manifesta prin exoftalmie unilaterală progresivă, dureroasă, cu chemosis și hemoragie conjunctivală, mimând o tumoră intraorbitaă primară. La aceste semne se 317 pot adăuga
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
stadii - celulită, abces extraperiostal, abces neîncapsulat, abces încapsulat. Prezintă exoftalmie mare, dureroasă, oftalmoplegie, secreție conjunctivală cu puroi. Infecții orbitale fungice. Mucormicoza. Infecție fungică gravă. Elemente de diferențiere sunt: terenul diabetic greu controlabil, scăderea imunității, originea la nivelul cavității nazale sau sinusurilor paranazale. Boli parazitare intraorbitale: chistul hidatic intraorbital. Poate fi primar sau secundar. Elemente de diferențiere sunt: exoftalmia lentă, contextul epidemiologic, IDR Cassoni pozitivă. Hematomul intraorbital posttraumatic. Elemente de diferențiere sunt: traumatismul orbital premergător, exoftalmia . Boli de sistem cu determinare intraorbitală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în leziunile cu extensie bilaterală, contraindicațiile fiind aceleași ca mai sus. c. Abordul superior transciliar - în care pătrunderea în orbită se realizează printr-o craniectomie unilaterală minimă supraciliară. d. Abordul superior transfrontosinusal - în care pătrunderea în orbită se realizează prin sinusul frontal hipertrofiat. Abordul lateral Abordul lateral al orbitei este calea de pătrundere chirurgicală în orbită prin peretele orbital lateral (fig. 4.238) [58]. Indicațiile generale ale abordului lateral al orbitei sunt: procesele expansive de glandă lacrimală; tumorile orbitale posterioare și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tulburări vegetative (triada Cushing), sindrom piramidal, interesarea nervilor cranieni. Hipertensiunea intracraniană idiopatică Hipertensiunea intracraniană idiopatică numita încă și pseudotumor cerebri este caracterizată prin creșterea presiunii intracraniene în absența unui proces expansiv intracranian, a hidrocefaliei, a unei infecții intracraniene, a trombozei sinusurilor venoase durale sau a encefalopatiei hipertensive. Astfel, hipertensiunea intracraniană idiopatică corespunde doar parțial vechii denumiri de pseudotumor cerebri. Diagnosticul de hipertensiune intracraniană idiopatică poate fi pus numai după măsurarea presiunii intracraniene și după explorarea neuroimagistică completă [1]. Criteriile de diagnostic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau rezonanță magnetică constată aspecte normale cranio-cerebrale, eventual se poate evidenția un sistem ventricular redus de dimensiuni (de aspect colabat) - fără semnificație, sau șa turcească goală (empty sella); de asemenea nu există vreo suspiciune clinică sau neuroimagistică de tromboză de sinus venos intracranian. Un element orientativ este predominența sexului feminin cu o proporție femei/bărbați de aproximativ 2-8/1, cu interesarea grupelor de vârstă 20-50 de ani și cu incidența maximă în decada a treia de vârstă. Pentru situațiile patologice foarte
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
se folosesc puncții lombare de drenaj, repetate. Hipertensiunea intracraniană prin scăderea rezorbției LCS-ului Hipertensiunea intracraniană este determinată de scăderea rezorbției lichidului cefalorahidian prin diverse cauze care afectează direct mecanismele de rezorbție. Structurile anatomice care asigură drenajul LCR-ului în sinusurile venoase pot fi interesate în meningita acută, în hemoragia subarahnoidiană din traumatisme, anevrisme etc., în carcinomatoză meningeală, în meningită cronică din sarcoidoză etc. Lichidul cefalorahidian se acumulează în sistemul ventricular și se produce o hidrocefalie comunicantă, cu edem cerebral hidrocefalic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mărirea volumului sanguin cerebral („creier congestiv”) cu creșterea secundară a presiunii intracraniene. Tipurile vasculare de hipertensiune intracraniană au etiologii caracteristice și apar prin: - încetinirea sau scăderea fluxului venos intracranian în tromboflebitele și trombozele venoase cerebrale, scăderea fluxului venos la nivelul sinusului longitudinal superior (SLS) în leziuni compresive direct (fractură cu înfundare etc.) sau în șuntarea SLS printr-o malformație arterio-venoasă intracraniană, sau bolile extracraniene care blochează circulația venoasă de retur la nivel cervical, reduc drenajul venos cerebral și determină scăderea absorbției
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]