1,482 matches
-
un cuget curat și simplu, care e străin de orice meșteșugire și de căutare prin metode. Vezi cum se împotrivesc una alteia? Casa credinței este o înțelegere de prunc și o inimă simplă. Căci în simplitatea inimii lor, zice, au slăvit pe Domnul (Col. 3, 22). Și de nu vă veți întoarce și nu vă veți face precum copiii, nu veți intra în împărăția cerurilor (Mt. 18, 3). Iar cunoștința este dușmana și potrivnica acestor două”<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sârguință și le umflă cu otrăvurile aiurelii lor, culese de pretutindeni, iar pe cele ce sunt spuse în chip sănătos și drept, văzând în Fiul slava Tatălui, le scufundă în adâncurile tăcerii, având un singur scop: să calomnieze pe Cel slăvit de toată creația”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea întâi, cap. 5, în PSB, vol. 41, p. 60) „Întrucât însă adeseori ereticii obișnuiesc să ducă în rătăcire inimile credincioșilor mai simpli prin sofisme viclene, nu-mi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
numindu-L Fiul teslarului, pregătește acum un sicriu. Nu mult după aceea s-a vestit moartea acestui impostor (Libaniu) și a fost adus să fie așezat în sicriu. Astfel s-a arătat zadarnică îngâmfarea amenințărilor lui, iar Dumnezeu a fost slăvit”. (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria Bisericească, cartea a III-a, 23, 1-4, în PSB, vol. 44, p. 150) „Când Arie a venit în Egipt după sinodul de la Ierusalim, fiindcă Biserica din Alexandria evita comuniunea cu el, a venit din nou
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
că în insulă se petrece ceva străin de experiența lor curentă, ceva ciudat și neliniștitor: văd pretutindeni ceva ce le seamănă a duhuri și adesea duhuri se cred unii pe alții, sau chiar zeități: Ferdinand pe Miranda: „E, negreșit, zeița / Slăvită-n aste cânturi!“, Miranda pe Ferdinand: „Ce-i? Un spirit?“, ceea ce crede un timp și Caliban despre Stephano și despre Trinculo. Ceea ce crede, mai la urmă, și Alonso despre Prospero: „De ești cumva acela, / Sau ești un duh ce vrea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
al Neapolului. Despre cântec spune doar, cu platitudine: „De bietul meu părinte amintește“, și, cu naivitate, că melodia lui strunește nu doar valurile, ci și jalea lui; și, neînțelegând mare lucru din vorbele vrăjite, crede că Miranda „E, negreșit, zeița / Slăvită-n aste cânturi!“ Poezia lui Ariel este, mai mult pentru el însuși, un exercițiu poetic în sine, un avânt al imaginației sale. Dangătul de clopot, funerar, el îl aude mai ales, și tot el îl găsește minunat. Cum minunat și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
că în insulă se petrece ceva străin de experiența lor curentă, ceva ciudat și neliniștitor: văd pretutindeni ceva ce le seamănă a duhuri și adesea duhuri se cred unii pe alții, sau chiar zeități: Ferdinand pe Miranda: „E, negreșit, zeița / Slăvită-n aste cânturi!“, Miranda pe Ferdinand: „Ce-i? Un spirit?“, ceea ce crede un timp și Caliban despre Stephano și despre Trinculo. Ceea ce crede, mai la urmă, și Alonso despre Prospero: „De ești cumva acela, / Sau ești un duh ce vrea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
al Neapolului. Despre cântec spune doar, cu platitudine: „De bietul meu părinte amintește“, și, cu naivitate, că melodia lui strunește nu doar valurile, ci și jalea lui; și, neînțelegând mare lucru din vorbele vrăjite, crede că Miranda „E, negreșit, zeița / Slăvită-n aste cânturi!“ Poezia lui Ariel este, mai mult pentru el însuși, un exercițiu poetic în sine, un avânt al imaginației sale. Dangătul de clopot, funerar, el îl aude mai ales, și tot el îl găsește minunat. Cum minunat și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
spun nimic despre Euharistie, trebuind să semnifice drumul de la „intrarea prin Ușă”, la „ieșirea” pentru „pășune”(Ioan 10, 9). Chiar dacă Duhul „nu de la Sine va vorbi, ci câte vaauzi va vorbi și cele viitoare vă va vesti. Acela Mă va slăvi, că din alMeu va lua și vă va vesti” (Ioan 16, 13-14), totuși fără Duhul nupoate avea loc revelația interioară a ceea ce a „semănat” Hristos:„Duhul nu venise că Hristos nu Se proslăvise” (Ioan 7, 39); „Adevărul vă spun: vă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de toate câte v-am spus” (Ioan 14, 26); Când va veniacela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul, căci nu vavorbi de la Sine, ci câte va auzi va vorbi și cele viitoare vă va vesti.Acela Mă va slăvi, pentru că din al Meu va lua și vă va vesti” (Ioan 16,13-14).Prin Duhul Sfânt Biserica se face părtașă la „cele ale lui Hristos”de dincolo de moarte, când le proclamă ca Revelație actualizată: „Ale Tale dintru ale Tale...”, ca
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
oferă comunității și posibilitatea de a aduce slăvire și închinare. Când la serviciul divin, mai ales la săvârșirea Tainelor, se aude mărturisirea de credință, atunci comunitatea mărturisitoare își dă seama din nou de conținutul credinței și, în acest timp,Îl slăvește pe Dumnezeu Cel treimic, pe Care-L mărturisește. Doxologia și înțelegerea dogmatică sunt aici strâns alăturate<footnote Prof. H. Pitters, op. cit., p. 285. footnote>. Liturghiaeste o mystagogie, după Sf. Maxim Mărturisitorul, deoarece ea în-vederează omului relația dintre Creator și făptură
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lua și labă (organ care servește la apucat) cu slab și a slăbi „a relaxa strânsoarea, a slobozi”; vgr. lao „a apuca, a prinde” cu elao „a alunga, a izgoni”; sl. lov „vânătoare” cu slab; rom. a lăuda cu a slăvi, a lua cu a eleva. Fără fonetizarea spiritului asupru sunt rom. lume, vgr. laos „populație, mulțime, trib”, sl. lĭudi „oameni”, germ. Leute „lume, slugi”, lat. liberi „copii”. Ridicarea cuvântului slav „liber, slobod, neunit” la sensul de nume de populație și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în largul ei cu cei din Singapore, îi era puțin mai ușor să vorbească cu cineva cu care împărtășea aceeași cultură, cu care putea să glumească fără să se teamă că n-o să fie înțeleasă. Relaxată, începu să ridice în slăvi virtuțile lui InvestorCorp. Era ușor să te înțelegi bine cu Jason White. Știa ce pretenții să aibă de la ea și știa și ce întrebări să pună despre cum proceda compania ei. Îi spuse că avusese niște afaceri de scurtă durată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
îmbrățișa și ne binecuvânta. Peste tot salcâmi și liliacul înflorit. Păsările cântau de zor. Soarele răsărea și îți trimitea razele lui luminoase, parcă te mângâia. Toate parcă se întreceau unele pe altele ... Parcă erau un cor Ceresc. Toate parcă-L slăveau pe Creatorul Dumnezeu. Simți-am o bucurie de nedescris în inimă și în Suflet. Razele soarelui, parfumul salcâmilor și-a liliacului împreună cu cântatul păsărelelor ne făceau să fim fericiți și bucuroși. Nu găsesc cuvinte potrivite să pot reda aceste momente
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
tot timpul platouri, coșulețe cu gustări de tot felul: biscuiți, paleuri, cornulețe, rahat, sucuri, apă, cafea etc. Și toate acestea te ajută, te întăresc și te luminează. Au ceva în ele și prin asta se arată bunătatea Sfântului. Ca să-L slăvim pe Dumnezeu, pentru toate, că e grija Lui Dumnezeu. El hrănește toată lumea din roadele pământului. El o ține. După ce ne închinasem, ne cumpărasem câteva mici amintiri. Admirăm biserica, Mănăstirea și tot ce se poate vedea cu ochii trupesti, dar și
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
și Maica Domnului, și părinților lor că i-au educat frumos și creștinește. Și mașina lor să le aducă numai bucurii și să îi ferească de accidente sau alte lucruri neplăcute. Și dimineața la ora 5 eram acasă la Botoșani slăvind și mulțumind lui Dumnezeu că a fost cu noi în acest pelerinaj care se încheie aici! 5 Mai-15 Mai 2012( Grecia). Am promis că voi mai scrie câte ceva despre mine. Îmi cer iertare dacă nu o să vă facă plăcere, totuși
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
făcut din ruine un obiect al regretului, dar, din păcate, istoria a fost amestecată în multe lucruri urâte pe care elegiile ruinelor le escamotează... Memfîs, jefuit și ajuns carieră de piatră, Teba, cea cu o sută de porți, cum o slăveau cei vechi, prădată și distrusă, Babilonul cel detestat de profeți, dărâmat, locuitorii uciși și pământul risipit în cele patru vânturi, cetatea Ninive arsă cu oameni cu tot, Persepolis incendiat, Capua și Corintul nimicite, Teba greacă făcută una cu pământul, ca
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
tremură fără să le pot stăpâni și mă întâmpină în pronaos peretele gol din stânga și nu ridic ochii spre boltă unde mi-o amintesc pe Preacurata Fecioară Maria rugătoare cu pruncul Iisus la pieptul ei, încadrată de îngeri în zbor, slăvită de melozii cunoscuți ai lumii creștine, cântăreți vrednici de laudă ai faptelor petrecute în lume de Maria cea slăvită între femei, Theo îmi explică cum trebuie înfățișate cele 24 de stațiuni ale Mariei, descrise într-o erminie de la Athos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
faptului că nu aveau În comun decât cărțile și bicicletele, rămase impresionat de curajul și Încrederea În sine a tânărului scriitor, ca și de lipsa lui de respect pentru căile bătute și umblate. Era Întruparea noii epoci științifice, ridicând În slăvi invențiile și viziunile care aveau să transforme viața de zi cu zi. Când Henry Îi povesti cum devenise dependent de dictare ca metodă compozițională, Wells proroci că, Înainte de finalul secolului următor, vor exista aparate care vor transcrie cuvintele direct după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
străluci de sensuri noi, rostogolite prin CUVINTE DE ÎNALTĂ TRĂIRE, ce vor ști să facă, înconjurul unei lumi, unde dorul meu va fi străpuns de acei spadasini ai cuvântului, ce-mi vor îngheța pletele de zări, ce vor ști să slăvească chipul meu de zeiță și vor lăsa, ca peste umbra lui, să se facă lumină, așa cum umbra cuvântului este desprinsă din cuvânt și sensurile cuvintelor mele sunt însele niște clipe eterne. De ce să nu le las să danseze în lumină
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mesei de seară. Se părea că eu urma să fiu oaspetele unui fel de unități familiale - și, mai rău de-atât, se discutase mult înainte despre vizita mea. Aveam senzația că Joan îmi făcuse o publicitate uriașă și, ridicând în slăvi acel mesager exotic al Londrei literare, încercase să le stârnească studenților un entuziasm pe care ei nu păreau, în mod ciudat, să-l împărtășească. Lucrurile astea au început să devină clare când toți patru ne-am așezat să cinăm împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de dreptatea Sa, recunoscîndu-I nemărginita sa desăvîrșire, și să capete în toate lucrările sale o slujire, aducîndu-I un omagiu, supunîndu-I-se și venerîndu-L cu toată puterea sa, ceea ce cu alte cuvinte înseamnă că unica și nețărmurita sa dorință este să-L slăvească pe Dumnezeu. Și pentru că în omagiul adus lui Dumnezeu și în slăvirea Sa constă sfințirea omului, desăvîrșirea creștină atrage după sine o aplecare spre a căpăta cea mai înaltă sfințenie posibilă. 2. Acum, cel mai înalt omagiu pe care omul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
credincioșii Săi care alcătuiesc împărăția Sa. 2. El cunoaște cu certitudine voia lui Dumnezeu în această privință. Cunoaște cu certitudine că voia lui Dumnezeu e aceasta ca Biserica lui Isus Cristos să fie instrumentul prin intermediul căruia Numele Său să fie slăvit pe deplin. 3. Creștinul se poate îndoi de orice lucru, în special dacă Dumnezeu vrea să-l folosească drept instrument spre slava Sa, dar în ceea ce privește Biserica lui Isus Cristos, el nu se poate îndoi, dat fiind că este sigur că
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
drept instrument spre slava Sa, dar în ceea ce privește Biserica lui Isus Cristos, el nu se poate îndoi, dat fiind că este sigur că ea a fost hărăzită să fie cel mai important instrument și marele mijloc prin intermediul căruia El să fie slăvit înaintea tuturor ființelor gînditoare. 4. Altminteri nu ar putea să fie sigur cînd este vorba despre o singură parte neesențială a marelui trup al Sfintei Biserici. Creștinul trebuie să-și dăruiască afecțiunea întru totul miresei neprihănite a lui Isus Cristos
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Tine. O, Cristoase, dăruiește-mi din cele ce-mi prisosesc! (6 ianuarie 1836) Tu știi ce este nedesăvîrșit în mine, îndreaptă-mă! (7 ianuarie 1836) O, Doamne, Doamne, Doamne, vorbește-mi; în Tine îmi voi găsi bucuria; veșnic Te voi slăvi! O, fă-mă să vreau ceea ce-Ți place Ție! (8 ianuarie 1836) Domnul meu! Sînt rău, cel mai rău, eu mă osîndesc, Tu mîntuiește-mă! (27 ianuarie 1836) Isuse! De-aș putea să Te iubesc mai presus de orice, dă-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
preotului, apoi ținându-se de mână împreună cu nașii și conduși de preot se învârt în jurul mesei, cântând: "Isaie, dănțuiește; Fecioara a avut în pântece și a născut Fiu pe Emmanuel, pe Dumnezeu și Omul; Răsăritul este numele Lui, pe Care slăvindu-L, pe Fecioara o fericim." Lumina zilei se cufundă în amurg. Venise ceasul înserări. Dinspre pădurea de brazi, aflată în imediată apropiere, adie o boare firavă de vânt răcoritor. Întâmpinată cu mare bucurie de mulțimea invitaților după căldura teribilă de peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]