1,355 matches
-
lovituri la coaste, gardienii încercau să mențină convoiul care la un moment dat se împrăștie, despicat de fuga câtorva borfași. Stai! Stai că trag!, se auzi un glas, undeva în întuneric. Lumea țipa, unii căzură în îmbulzeală. În aer se slobozi o detunătură de pistol. Convoiul se destrămă, dar gardienii și ostașii roiau între oameni, adunând formația. Eu și Marin nu reușeam să ieșim dintre linii, blocați de niște lucrători care transportau traverse și unelte. Cu greu urcarăm pe bordura peronului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai mare de brazi, spectacolul era uluitor. Pădurea și muntele se luminau ca un parc apocaliptic în care „mărturisitorii” ardeau, dând în vileag „întunericul” necredincioșilor. Începu să picure. Un balaur de nori negri, ce mărea mai mult imaginea apocaliptică, își slobozea fulgerele și tunetele. Rămăsesem în genunchi, tăcuți, privind nepuțincioși puterea stihiilor în lupta lor. Dar Dumnezeu a voit să facă ceea ce oamenii nu reușiseră. Spre dimineață ploaia a stins incendiul și muntele s-a liniștit. Mi-am adus aminte de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-i că n-ai zice nimic, că nici cireșul n-a putut să se vaite? Dar tu te vaiți. Frumos îți șade! Toată lumea a văzut cireșul rupt. Dacă te-ai vedea rupt și jupuit în fața satului? După mustrare, părintele a slobozit din strânsoare, iar omul s-a ridicat; era chiar paznicul de țarine. Or mai avea oamenii încredere în tine să te pună paznic la holde? Părintele n-a spus nimănui. Dar a spus-o paznicul prietenilor lui și așa a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să te-afunzi ca un cer în bulboane și zarzării ei peste tine să-i scuturi ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Și ca să-ți pui tot sărutul fierbinte pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane, pe toate ce slobode-ți ies înainte ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Ridică-te Gheorghe, pe lanțuri, pe funii! Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane! Și sus, pe lumina din urmă a furtunii, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Întunericul nu suportă lumina
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
chitului zac în tine, mormântule, deși sunt viu... Și cuget la lucrurile din început și de acum la cele trei zile, după care, știu, voi fi redat vieții ca dintr-un sicriu! * Ai fost adus aici, ca lutul tău să slobozească vieții, suflet nou! Ca la un anunț important din partea administrației, aproape toți s-au perindat prin fața ușii, să citească. Unii m-au apostrofat, între ei țiganul Vlădescu și căpitanul T: Ce crezi dumneata, domnule Maxim, mi-a zis căpitanul T.
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
-te, ești liber! Nu mai sta! M-a privit atent, a sărit pe pieptul meu, apoi peste straturi, spre gardul din fundul ogrăzii și nu l-am mai văzut. Am rămas cu lanțul în mână: Doamne, toate le-ai făcut slobode pe pământ. Noi ne înlănțuim unii pe alții; nici măcar dihăniile și jivinele nu le lăsăm slobode, cum le-ai făcut Tu. Ne am făcut mai mari decât Tine! Ți-am luat dreptul de stăpânire asupra făpturii Tale! Nu știam cum
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe alții. Țăranul român tânjește deocamdată după țarina lui, la hotarul CAP-ului, dar nu mult. Gheorghe și Ion se vor ridica să-și bea libertatea din ciuturi și să-și pună sărutul pe frunți, pe icoane, pe toate ce slobode-i ies înainte, așa cum i-a văzut Radu Gyr, în revelația sa. Matur(itate)a spirituală Una din problemele cărora le-am afectat mare parte în timpul detenției, mai ales după perioada ‘50-’60, a fost Maturitatea spirituală. Cugetând la consecințele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
împuște. Ne chemau spre ei ca să zică că ai vrut să ieși din cordon... De obicei erau 2-3 soldați cu noi și aveau și un câine lup, foarte rău, pe care îl țineau în lesă, dar pe care l-au slobozit odată împotriva noastră. Era o cățea lup a plutonierului ăsta „Lindicul principesei”. Atunci tot așa, ne-a cerut să ieșim din rând, și nu ne-am dus spre ei... Am zis: Stați uniți, aici grămadă, că nu poate să tragă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cățea lup a plutonierului ăsta „Lindicul principesei”. Atunci tot așa, ne-a cerut să ieșim din rând, și nu ne-am dus spre ei... Am zis: Stați uniți, aici grămadă, că nu poate să tragă în toți! Și atunci au slobozit câinele... Norocul câinelui a fost că nu a fost nimerit cu tarpanul de Gheorghe, că dacă îl nimerea cred că îl reteza. Gheorghe era un tip puțin mai săltat, dar aproape pătrat. Muncise atât de mult la cuptor, la forjă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Dacă plata prin mijlocire s'a făcutu pe socotela tragetorului, remanu slobodi toți giranții. - De s'a făcutu pentru unu girantu, giranții următori remanu slobodi. - De se infatiseza mai mulți mijlocitori că se platesca o poliță, se protimisesce, celu ce slobode de sub răspundere pe cei mai multi giranți. - Candu acela, catre care era trasă din începutu poliță, și împotriva căruia se făcuse protestulu din pricina de nepriimire, se infatiseda că s'o platesca, va fi protimisitu din toți ceia-l-anti. PARAGRAFUL XI - Pentru drepturile și
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Iaru de se va ivi prigonire asupra predarei socoteliloru și teslimatisirei averei falitului, tribunalulu va hotărî. PARAGRAFUL III - Pentru nimicirea sau desființarea concordatului Articolul 264 Nimicirea concordatului, sau pentru viclesugu, sau pentru osîndire de bancruta, viclena în urmă adeverirei concordatului, slobode de sub ori-ce răspundere pe cei ce voru fi fălitu în chiedasia pe omu. - La intemplare de a nu se îndeplini din partea falitului condițiile concordatului, desființarea acestuia se voru putea cere; prin judecată de la tribunalu, unde se voru află față chiedasii
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
3) că doruri el n-are Pe fața pământului.” (L. Blaga) Fraza este un enunț lingvistic în structura căruia se cuprind două sau mai multe nuclee predicaționale, între care se stabilesc sau care mediază diferite relații sintactice: „Porumbeii i-au slobozit / să-ncerce pajiștea cerului, dar sfâșiați de vânturi / se-ntorc înapoi.” (L. Blaga) Din punctul de vedere al structurii interne, propoziția poate fi: a. simplă; este constituită doar din termenii nucleului predicațional: predicatul și subiectul sau numai din predicat: „Ea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înainte de ´90 chiar mult mai bine decât după. După, au început să apară contestatarii, care nu sunt mulți, dar e de ajuns, cum zice proverbul, o măciucă la un car de oale. Ei contestă propriul trecut, ca și cum ar fi fost sloboziți din cer. Pe ce teren s-au născut? Nu s-au format într-o școală? Într-o facultate? Dincolo de aceste fenomene, ce țin de prezența unor persoane izolate, sunt oameni care se preocupă. Vedeți, de zeci de ani, mai ales
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și când pomenește numele lui, îndată se scoală toți boierii de pe locurile lor și stau în mijlocul Divanului în rând. Și după săvârșirea rugăciunii, face Mitropolitul cruce în fața Domnului și îl bla gosloveș te și puind Domnul paharul la gură se slobod toate tunuri le împre jur și se bat meterhenele. După Domn bea Mitropolitul u n pahar de 100 de dramuri însă nu se depărtează de la locul său, ci numai cât se scoală, iar boierii care stau, deșartă toț i, doi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ai ci fețe Mușatine, ca să respire parfumul viei înflorite sau a l icorii u leioase ce se scurgea din uscătoarele înnobilate cu nuditatea dalbelor picioare de fecioare, urcate anume pe rodnicia de aur a toamnei cot nărene, spre a-i slobozi tăria și a o îngemăna cu misterul frumuseții feminine . Coroanele domnitorilor desfătați pe aici, logofeți și postelnici, stolnici și vistiernici, armași, spătari ori negustori, doamne și domnițe, stele ale timpurilor, zac acum în file de istorie. Podgoriile Cotnarilor însă au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
argintie, pe-o costișă, se zăriră așezări negre de oameni. - Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns, măria ta... vorbi șătrarul. Acu îmi dai voie, măria ta, să mai răcnesc odată? - Răcnește, șătrarule, dacă ai plăcere, se învoi râzând beizade Alecu. Răzeșul slobozi încă un chiot ascuțit. Îndată se apri nse o lumină la casele cele mai apropiate, în livez i și înt re saraiuri. - Aista i semnul meu, măria ta, ca să știe baba că nu măntorc singur acasă... Oftând cu plăcere, de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
el, sunt foarte bucuros că vă plac aceste bucate ale Avramiei însă știu că vinul nostru de aici nu-i vrednic de obraze ca ale domniilor voastre. D e aceea, să-mi dai îngăduința, măria ta, să fac a doua rugare. - Slobod, șătrarule, vorbește! - Măria ta să dau învoire să spun o istorisir e. Răzeșul așteptă cu respect până ce măria sa mestecă și înghiți o sarmală prea fierbinte. Atunci i se rosti î nvoirea. - Ascult, șătrarule. - Mulțumesc, măria ta. Deci dar ducându mă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și cu colțul gurii încrețit disprețuitor. Artiștii pământeni puteau hăuli în voie. Îi asculta părintele Nicoară, mâncând încă și gustând cu îndărătnicie din v inul str ămoșesc. * Acest fragment de roman nu e singurul spațiu din creația sa, în care slobozește aprecieri despre vinul de Cotnari. Mihail Sadoveanu va prefața lucrarea Cotnari a Elenei Heruveanu, pe care o reproducem în întregime. PREFAȚĂ De la Cantemir cetire (traducerea lui Gheront ie Ieremonahul): „Viile cele de frunte, ce sunt o bucată bună de loc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
năvălitorilor, pentru a-i îmbuna, pe fiicele lui. Sodomiții au fost alungați iar cei doi îngeri l-au sfătuit pe Lot să părăsească Sodoma, dezvăluindu-i planul Domnului de a o distruge, ceea ce s-a și întâmplat: Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma și Gomora ploaie de pucioasă și foc din cer. Și a stricat cetățile acestea, toate împrejurimile lor, pe toți locuitorii cetăților și toate plantele ținutului aceluia. (Facerea, 19: 24, 25). Ajutați de Avraam, Lot și fiicele sale s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
trage cu ar-cul sau cu durda. Pușca veche, mai pe înțeles spun. Mai poți obser-va ceva, foarte interesant: un fel de balconașe, care aveau un rol special: ele erau veceurile. - Bine, dar unde se duceau toate cele pe care le slobozea omul? îl întreb pe... ghiduș. - Jos. Mai ales în capul oaspeților nepoftiți - râde cu poftă omul. Deasupra porții de intrare în fortăreață se află o ferestruică în formă de cruce. Șugubățul ghid ne explică: - La această cruce nu se închina
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
e șoferia: Pe vremea războiului din Iugoslavia am fost acolo cu camionul...’’ Avea ,,5 bucăți’’. Mie însă, chiar și cînd atinge lucruri grave, Sechelariu îmi pare bufon (prin ,,manera’’ abuzivă de a se autoevidenția și prin judecățile pe care le sloboade) și o sursă de comic de limbaj. Totuși, într-o zi, cineva va trebui să i explice (Ovidiu Genaru, de pildă, care acceptînd să-i facă publicitate în campania electorală, l-a definit „personalitate accentuată”, crezînd, probabil, că astfel îl
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se comercializează legal extracte din plante cu efect euforic. Iaca și o veste bună, pe criza asta. Cum nu sunt deloc un adept al acelei castrări a simțurilor și a minții numită puritanism, mai mult mă voi mira decât să slobod vreun fulger al indignării, scandalizat de putreziciunea unei societăți imorale care ne impinge la viciu. Acuma, ce-i drept, de putreziciunea societății în care trăim sunt oarecum, cu metodă, scandalizat, dar, de regulă, evit să o fac pe inchizitorul. Prefer
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
soțiile lor au fost îndrumați către izvoarele credinței de către conducătorul romanilor. După ce au fost inițiați în cele sacre, au fost cinstiți cu daruri și demnități împărătești, pe conducător (Kagan?) împăratul l-a onorat cu demnitatea de patriciu și l-a slobozit cu cinste să se întoarcă în ținuturile hunilor” . Cei care au cerut inițierea în tainele credinței creștine sunt aceiași avari care în „iunie- iulie 617 au asediat Constantinopolul și, după încercarea nereușită de a-l prinde în cursă pe Heraklios
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
garanție“ pe cei doi semnatari ai decretului, Iliescu și Năstase; dacă câștigă Cozma, cel puțin să nu plătească contribuabilul erorile lor. Simțind cum îi fuge pământul de sub picioare, Iliescu iese la atac împotriva ministrului Monica Macovei. În limbajul tot mai slobod care îi caracterizează sfârșitul carierei, Iliescu o acuză pe Monica Macovei de „comportament arbitrar și abuziv“ și califică reforma ei drept „o acțiune agresivă împotriva structurilor justiției“. El spune că „Rodica Stănoiu n-ar fi făcut niciodată așa ceva, să apeleze
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
s-o găti mireasa, Ia-ncalică pe Roșul, De ne-arată umbletul, Că ne-a secat sufletul". Corbea răspunde liniștit: "Cum o vrea măria-ta, Dar să-ncalic n-oi putea, Că mi-e legată mâna. Ștefan-vodă poruncea Și pe stânga-i slobozea. -Să-ncalic, măria-ta, Teamă mi-e că n-oi putea Când pe Roșu-ncălicam, Mâinile-n cătuși n-aveam, Nici eram pecetluit Cu cinci litre de argint De la piept și pân' la gât. Ștefan-vodă, d-auzea, Ștefan-vodă poruncea, Pe toate le
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]