1,987 matches
-
următoarele: decernarea premiului C. Chiru lui Virgil Vătășianu, renumitul istoric de artă, sprijinul acordat lui Ștefan Pascu în republicarea operei lui Alexandru Papiu-Ilarian și susținerea ridicării monumentului lui Spiru. C. Haret, fost ministru al Cultelor și Artelor 13. În condițiile social-politice ale deceniului al cincilea, în țară se desfășurau evenimentele poate, cele mai dramatice din istoria românească contemporană. Cel mai zguduitor dintre acestea a fost Dictatul de la Viena, semnat la 29 august 1940. Consiliul de Coroană al României fusese nevoit să
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
ca să fie osândită de către providență, să piară tocmai acum în secolul naționalităților”. Înflăcăratul apărător al independenței atrăgea atenția 15 asupra faptului că neatârnarea se obține și se păstrează cu sacrificii și jertfe. A fi independent arăta Mihail Kogălniceanu în, Texte social-politice alese, înseamnă a ți statornici politica externă potrivit intereselor proprii, promovând obiectivele fundamentale ale țării tale în relațiile cu celelalte țări. În Proiect privind drepturile Principatelor Unite supus spre dezbatere Adunării ad-hoc a Moldovei, subliniind că aceste drepturi trebuie mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
mai mare orator, cel mai mare cugetător politic”. Alexandru Zub arată că între „Mihail al luminii” și „Mihail al sabiei”, posteritatea l a preferat pe cel din urmă iar această predilecție își află justificarea în însăși persistența unora dintre problemele social-politice cu care a fost confruntat. „Mihail al luminii” rămânea însă ipostaza primă și cea mai importantă căci din ea derivă celelalte. Octavian Goga este de părere că ar trebui să se scrie cu slove biblice „La început a fost..., Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
care trăiesc este o epocă a decadenței. Ei au reacționat față de ceea ce au perceput drept o criză a culturii și a moralei propunând, fiecare în felul lui, o reorientare radicală. În eseurile sale polemice, Kraus a examinat evoluțiile de pe scena social-politică și culturală în lumina unei reflecții principiale asupra valorilor. În degradarea limbajului public, bunăoară, vedea simptomul coruperii spiritului și al degradării relațiilor interumane. Căci defectele din caracterul unui om, cele ale gândirii și mentalității unei comunități se exprimă în modul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
proprii. Ele sunt grupe sociale și politice care își împart dominația efectivă asupra unei țări. Stările exercită, sub autoritatea principelui suveran și fiecare în propria sferă, direcția efectivă a vieții politice. Ele pot fi definite doar în raport cu un anumit statut social-politic și juridic. Cei care pot reclama un astfel de statut, posedă un status, o stare. Ordinul (ordo) are un sens juridic mai profund: el desemnează o asociere recunoscută de persoane de aceeași condiție (conditio) și de aceeași stare (status). Ordinul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
XIII-lea și al XIV-lea va primi sancționarea juridică a autorității superioare, fiind statuat în majoritatea țărilor Europei. În cea mai mare parte aceasta este urmarea reacției nobilimii, fiind urmarea influențelor pe care Cruciadele le-au avut asupra organizării social-politice europene, în special prin normele Așezămintelor de la Ierusalim. Petiția baronilor din Anglia, baroni care au recurs la cel mai înalt act de împotrivire retragerea omagiului -, constituie baza revendicărilor din Magna Charta Libertatum (15-19 iunie 1215). Ea a evidențiat spiritul de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nivelul întregii Italii, orașele cu interese economice divergente (care au constituit orașele-stat independente Veneția, Pisa, Siena, Lucca), Statul pontifical și existența dominațiilor străine, succesive ori concomitente, au stat la baza policentrismului medieval italian, iar particularitățile structurii sociale au generat regimuri social-politice de diferite tipuri 401. Elementul orășenesc în Italia era superior, prin cultură și bogăție, elementului rural. De aceea el va și deține rolul principal în Parlamente. În perioada secolelor XI-XV, în împrejurări interne și externe complexe, în Italia coexistau mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Italia era superior, prin cultură și bogăție, elementului rural. De aceea el va și deține rolul principal în Parlamente. În perioada secolelor XI-XV, în împrejurări interne și externe complexe, în Italia coexistau mai multe tipuri de state și de regimuri social-politice: orașe comune și republici urbane, principate teritoriale (ducate, marchizate, seniorii), regatul celor două Sicilii (ulterior un regat de Neapole) și statul pontifical 402. Divizarea politică a Italiei a fost privită și înțeleasă în mod diferit, iar afirmațiile, uneori exagerate, au
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și episcopii, fiecare în virtutea unui drept personal și burghezia, delegată a orașelor. Și în celelalte state italiene stările s-au organizat corporativ, dar nu s-au manifestat în cadrul raporturilor cu o monarhie constituită prin intermediul Adunărilor reprezentative, ci în cadrul altor regimuri social-politice. 4.5.1. Modelul venețian Veneția, dependentă inițial de Imperiul Bizantin, s-a desprins de acesta începând cu secolul al X-lea, devenind în scurt timp o republică independentă 406. Constituită la început într-o monarhie în care Adunările poporului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
peste 36 de participanți 704. 8.2 Adunări reprezentative ale stărilor privilegiate în Transilvania Fazele istorice în dezvoltarea constituțională a Transilvaniei rezultă "în chip firesc din înseși notele caracteristice ale trecutului acestei țări, deci din specificul transilvan"705. Corespunzător evoluției social-politice și economice, în dezvoltarea constituțională a Transilvaniei medievale se disting: faza "prenatală", ce cuprinde cuprinde perioada până în a doua jumătate a secolului al IX-lea (I. Lupaș); faza voievodatului, ce cuprinde perioada voievodatelor românești, identificate din a doua jumătate a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
feminității și iubirii: "fără urmă de resemnare/ traversai întâmplarea// în timp ce dezastrele lumii/ îți clamau identitatea", recunoaște el într-un text din Despărțirea de silabe, intitulat în timp ce încercam să-ți memorez numele o frunză ți-a acoperit șoldurile. Când abandonează tematica social-politică și tonalitatea cinic-pamfletară, Adi Cristi își relevă cealaltă latură dominantă, cea sentimentală. Începând cu volumul Clopote pentru amândoi (Editura Moldova, Iași, 1995), el își ține "la vedere" îndeosebi arsenalul erotic și, odată cu acesta, vulnerabilitățile și strategiile de îndrăgostit etern, care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
spirituală și morală, la puterea de creație a bărbatului. Femeile antrenate în această mișcare (Georges Sand, Floră Tristan, Lucile Desmoulin, doamna de Girardin ș.a.) au știut să scoată în valoare sfera așa-zis privată și s-o aducă pe scena social-politică. De-a lungul secolului, feminismul apare că o problemă politico-legislativă, etico-socială, accentul fiind pus de asemenea pe aportul cultural al femeii. Formele de expresie ale feminismului sunt vizibile și resimțite în permanență: crearea noilor asociații, reviste, revendicări civile și politice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
civică, textul cuprinde repere ale spațiului public al comunicării (Aa [1]), marcat de expresia lingvistică a registrului public formal (cf. Ab), în enunțuri reflectând competența idiomatică (Ba [2]). Putem recunoaște două niveluri (N) diferite, după cum urmează: N1, al unei terminologii social-politice de ansamblu, a vieții publice (ținând seama și de intenția parodierii amare a discursului politicianist, în general): prezidiu, comitet, fericire obștească, pace socială, justiție ~, situație privilegiată, făgașul progresului, sălașul nefericirii etc.; N2, al unei terminologii și frazeologii politice a regimurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, 1976, pp. 63 și urm. 4 A. D. Xenopol, Primul proiect de constituțiune a Moldovei din 1822. Originile partidului conservator și a<le> celui liberal, București, 1898, p. 45. 5 Ionică Tăutul, Scrieri social-politice, ediție de Emil Vîrtosu, Editura Științifică, București, 1974, pp. 79-93. 6 D. V. Barnovschi, Originile democrației române. "Cărvunarii". Constituția Moldovei de la 1822, Iași, 1922, p. 308. 7 Vezi Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei, București 1979, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Bernard de Jouvenel. Discuțiile în jurul acestui concept nu s-au epuizat, acceptându-se totuși ideea că, în principal, „calitatea vieții” cuprinde ca o componentă organică „nivelul de trai material și cultural al populației”. Calitatea vieții exprimă totalitatea condițiilor naturale, tehnicoeconomice, social-politice, culturale, ce permit ființei umane să folosească bunuri și servicii pentru asigurarea integrității sale biologice, sociale, și spirituale, să-și organizeze existența în conformitate cu aspirațiile sale. Categoria „calitatea vieții” are o arie mai largă de investigare decât cea de „nivel de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
doctor în Filosofie din anul 2008, cu teza intitulată Discursul filosofic postmodern. Jean Baudrillard. Cadru didactic asociat la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iași (20052007), membru al Seminarului de Logică discursivă, Teoria argumentării și Retorică din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a aceleiași universități, precum și redactor de carte. A semnat studii introductive, articole și recenzii în reviste de specialitate și dicționare. A tradus Yves Cattin, Marile noțiuni filosofice. Metafizică și religie (2006) și Jean Piaget, Formele elementare ale dialecticii (2007), volume
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dintre ele. După cum am observat în subcapitolul anterior, chiar dacă unii teoreticieni folosesc distincția teoretică postmodernism postmodernitate, nu consideră încă actualizate fie o serie de caracteristici ale lor, fie chiar fenomenele în sine. Astfel, pentru Anthony Giddens, postmodernitatea reprezintă o etapă social-politică și instituțională ce poate apărea în viitor, dar nu este încă pe deplin conturată în prezent, în timp ce postmodernismul, care desemnează stilurile noi din literatură, pictură, artele plastice și arhitectură, se referă la caracteristicile deja prezente ale reflecției estetice asupra naturii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dialogic și modelul conflictual-polemic (așa-zisa "filosofie ca război", adică întreaga perioadă reprezentată de Cicero, Quintilian, Erasmus, dar și de Toulmin, Perelman sau Habermas, pentru care dezbaterea este de o importanță capitală atât pentru dezvoltarea filosofiei, cât și a vieții social-politice). Această clasificare poate fi regăsită și în cuplurile teoretice care au circulat în diverse etape, privilegierea unuia indicând și o orientare a mișcării filosofice respective, cum ar fi episteme/doxa, teorie/practică, convingere/persuasiune, demonstrație/argumentare, logică/retorică etc. Dacă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
operei lui Bolintineanu: este vorba despre romanul Le Lys dans la Valée, tot cu substrat sentimental-erotic (1972: 153). Același lucru este observat și de Șerban Cioculescu (D. Bolintineanu, 1974: 181). 50 Pentru o prezentare utilă a omului Bolintineanu în contextul social-politic în care s-a format și a creat, cf. Vârgolici, 1971. 51 Este greu de înțeles de ce Istoria literaturii române editată de Academia Română subliniază însușirea lui Gane "de a rememora melancolic copilăria" (1970-1973: III, 52), aserțiune exemplificată prin Aliuță sau
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cf. Pencak, 2002: 31-36. 100 Cf., de pildă, titlul microromanului fantastic Nouăsprezece trandafiri, apărut în 1980. 101 Motivul este omniprezent în prozele cu vampiri: cel mai celebru exemplu rămâne cel al Minei Harker, vampirizate de Dracula. 102 Date fiind circumstanțele social-politice în care fusese proiectat, probabil că lectorul român și-ar fi dorit foarte rar să guste din deliciile terifiantului: acestea sunt destinate unei societăți libere. 103 Aceasta se datorează lirismului difuz care străbate, ca un parfum vechi, aproape fiecare pagină
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu termenii respectivi crizele sufletești, sociale, politice și de grup din societatea contemporană. După cum am mai arătat, apăruse un capitalism revigorat cu practici cognitiv-prospective, financiare, de studiere a pieței, foarte profitabile, pentru că garantau acceptarea sa din partea oamenilor din toate categoriile social-politice. Mai puțin outsiderii și anticulturiștii, poate. Însă posibilitățile unor sincope ori ale unor crize de mai lungă durată s-au menținut. O reacție neașteptată a venit din partea tinerilor de studioși, cu peste patru decenii în urmă, când au izbucnit mișcările
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Balcani și mai departe, ori cruciadele vestice). În cei 250 de ani, bizantinii au fost încercuiți de mulți atacatori. Până la urmă au fost ocupați de Otomani la mijlocul secolului al XV-lea. Favorizați de cursul istoric, occidentalii și-au întărit organizările social-politice în cadrul luptelor dintre Împărat, Papă, erezii și războaie țărănești. În interior, Inchiziția a desființat unele erezii, a condamnat savanți precum Galilei, filosofi ca Spinoza și a ars multe scrieri. În prima parte a secolului al XVIII-lea, La Mettrie (1709-1751
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de sinteze elaborate cu lideri, intelectuali, "noii profeți" ori de la diferitele confrerii ezoterice. Sondajele arată creșterea încrederii în tehnicile inițiatice în reforme, IMM-uri și alte inițiative, susținute însă și prin curaj, nădejdi și alte aleanuri psihice create natural. Ideologiile social-politice apărute în preajma și după Revoluția franceză din 1789 prin liberalism, conservatorism, socialism utopic, comunism, iar după revoluția bolșevică marxism-leninism pălesc mai greu ca metafizicile și teologiile negative. Îndelungatul război de 77 de ani dintre anii 1914-1991, calculat în (8), se
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
centrale", cât și în cele mai "periferice", printre care se numără popoarele sud- est-europene. Când privim această regiune, modernizarea ei apare mai contorsionată. Deși relativ apropiată de republicile italiene, unde s-au cristalizat primele forme ale modernităților economice, culturale și social-politice, contactele și schimburile popoarelor balcanice cu popoare din afara imperiului erau controlate de turci și de aliații europeni. La fel, mișcările de Reformă și Contra-Reforma catolicismului au avut efecte mai vizibile la noi prin influențele răsfrânte în Transilvania. Pentru circa doi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
un declin dramatic". (12, p. 388) Ceva asemănător se vede și la noi, dar în urma unor măsuri, nu presiuni de mase. Bloom denumea "Crima anilor '60" violarea "casei ideilor însemnate din America", care era universitatea. A fost al doilea fenomen social-politic grav după McCarthysmul anilor '50, când universitatea era bine cotată și profesorii nu erau concediați pentru sentimentele lor politice. Educația liberală realizată prin filosofie și științe umane îi făcea pe studenți conștienți de nevoile lor intelectuale, îi ajuta să se
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]